263 matches
-
e foarte bună”. Adică „ajutați-i pe sărmanii din Transnistria”, cam așa ceva. Când spui că ajuți, ajută cu lucruri bune, nu cu boarfe. Și pe aceștia pe care-i ajutăm acum să-i ajutăm cu lucruri noi și nu cu boarfe vechi. Nu să Întorci gulerul - vedeți că n-am uitat (râde). Dacă mai vreți să spuneți ceva... Ce să mai spun? Să fie un an mai bun și să nu se mai Întâmple așa ceva, să nu mai auzim de deportări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
soțul meu și cu mine, un amic care după 20 de ani se întorcea din depărtări ca să îmbrățișeze pe cei dragi. Cu autobuzul de 9, sâmbătă am părăsit Fălticenii. În scunda tutungerie de lângă autogara Suceava, am răscolit cu încăpățânare toate boarfele din trusă până am găsit, și cu ajutorul tutungeriței binevoitoare, numărul tău de telefon. Ezitam între avion ora 16 și trenul de 12. Nu știu cum, dar pe la 11 eram la Ițcani și reușisem să mă instalez în vagonul tras pe linie secundară
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sufletul nostru; și tot în sufletul nostru și grajdul iadului. Părinții nu mă slăbeau din ochi; din când în când își aruncau privirile spre desagii pe care-i lăsasem jos. Ce ai acolo, a îndrăznit mama să mă întrebe. Niște boarfe: ciorapi rupți, o haină ruptă, vesta de la costum și un pantalon rupt. Mi le-au dat de la magazie, să rămână curat în urma noastră. Gicușor, mamă, dacă ești tu..., și a început să plângă. Nu identifica în înfățișarea mea nimic din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne era cercetat și în gură și sub limbă și în urechi și sub unghii și unde trebuia și unde nu trebuia, pentru a se găsi ceva compromițător, care să atragă o pedeapsă. După ce milițianul îmi spunea să-mi iau boarfele, mă aplecam să le ridic și găseam batista cu Sfânta Împărtășanie deasupra lor, fie printre ele, neatinsă, nedezlegată, necălcată în picioare, așa cum aveau obicei să facă cu orice găseau asupra celui percheziționat. O singură dată m-a întrebat la Jilava
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tânăr român boema, șueta. Adio performanță. În vremea studenției am fost și acrobat la Circul de Stat, uitasem asta; mă preocupa hipnoza și prestidigitația și frecventam asiduu biblioteca și galeriile de artă. Sărac lipit, cu haine "la puncte", îmi căram boarfele într-o valiză de lemn cu lacăt și belciuge, o valiză de recrut comunal. Dacă vrei cu tot dinadinsul poți. Școala va rămâne mereu în urma evoluției sociale, la noi și aiurea, școala trăiește o criză continuă și asta o împinge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
n-aveam chef în nici un fel de România. Am avut noroc. La masă a venit Daniel Knorr, care la vremea aia desenase deja în cocaină la sediul poliției din München și pusese un homeless să-și liciteze online și transatlantic boarfele. Acum făcea niște poze de ți se-nvârtea capul 360 de grade și se întreținea în New York muncind pe unde apuca. Șoc după șoc: un artist român care se întreținea singur și nu-i era rușine cu asta și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
În ghearele Securității, București, 1990; Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre și închisori, Cluj-Napoca, 1991; Teodor Mihadaș, Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990; Doru Novacovici, În România după gratii, București, 1990; Max Bănuș, Cei care ne-au ucis, București 1991; Oana Orlea, Ia-ți boarfele și mișcă, București, 1991; Andrei Șerbulescu, Monarhia de drept dialectic, București, 1991; Constantin Cesianu, Salvat din infern, București, 1992; Lena Constante, Evadarea tăcută, București, 1993; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1994; Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, București
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
emfaza, versul impresionează. Cuvintele au mai mare îndrăzneală. Poetul începe să folosească vorbele indecente fiindcă sunt autentice. Îl simțim roșind ori de câte ori îndrăznește. Autocompătimirea e uitată. Era mult prea directă pentru a impresiona. Larkin e acum mai aspru: Îmi detest odaia, Boarfele alese cu grijă, Cărțile bune, patul comod, Viața mea în perfectă ordine. Triple Time e un poem tăios. Prezentul e visatul viitor al copilăriei și e pe cale să devină un trecut ratat. Exagerând duritatea și nepăsarea, uneori Larkin alunecă afară
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de lucruri fiind lămurită, revin la ancheta mea... După trei săptămâni petrecute singur în celulă, iată că, într-o bună zi, un subofițer a deschis brusc ușa și mi-a strigat: — Fă-ți bagajele! În câteva clipe, mi-am adunat boarfele, mi s-au pus ochelarii și am fost dus pe un coridor foarte lung, apoi am coborât un etaj. Mult mai târziu, când am avut ocazia să văd o fotografie a locurilor, am văzut care era situația: erau doar două
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
din Franța se ocupa intens de mine, deși nu știam cum putuseră să afle despre arestarea mea. Așa că am făcut legătura cu această veche informație și, până au venit să mă scoată din celulă, am avut timp să împart puținele boarfe călduroase pe care le aveam, între Nicu Steinhardt și Bentoiu. Așa că am plecat fără bagaje. Spre marea mea surprindere, nu m-au dus spre ieșire, ci într-o cameră la subsol, unde ne-au adunat pe mai mulți care se
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
iar gardianul, mi-a zis „Fă-ți bagajele!“ și m-a scos doar pe mine. Nici nu mai credeam în basmul cu grațierea. Ceilalți îmi dădeau curaj zicând: „Te liberezi! Te liberezi!“ Dar n-am mai avut curajul să împart boarfele. Deci gardianul m-a scos pe coridor și mi-a spus: „Du-te la grefă și fă-ți ieșirea! Te duci acasă!“ M-am dus la grefă și acolo... alt scandal: nu mai aveam obielele, și deci nu puteam preda
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
obicei al pământului, le-a Încărcat țoalele În spate și-i plimba prin sat, oprindu-i pe la răscruci, să-i vadă oamenii și să-i rușineze. Nu se punea atunci problema respectului pentru demnitatea personală a hoțului. Furtul se petrecuse, boarfele au fost găsite În casele Împricinaților, aceștia recunoscuseră, norma era să suporte consecințele și ei se supuneau vechiului obicei. Respectau o cutumă și se purtau după o rutină: polițistul era cam plictisit, borfașii făceau ceva haz. Noi, copiii, Însoțeam alaiul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de oameni mari din Iași care au venit să viziteze casă. Toți au plecat. Nici un ieșean nu a vrut casă. Până acum șase luni, când un medic din Botoșani, Sergiu Sciucă, a bătut palma cu Chirilovici și le-a aruncat boarfele În stradă. Ei nu au avut bani să-și răscumpere fericirea. „La Matale”, mica afacere a familiei Tăcu, unde puteai să bei pe datorie și să discuți despre arta, e acum casă bătrânilor. Odaia a primit-o Anișoara de la cooperativa
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nevinovăție! Păi, ce, dacă nu eram un amărăștean, așa, v-ați fi atins voi dă mine? Să fi fost și io un ștab din ăla, cu mașină cu girofar, imediat îmi aduceați avocatul și-acum beam bere vizavi, la Două Boarfe. Fură ăia de se cacă pe ei, iar când îi prinzi cu mâța-n sac, faci ciocu’ mic, că trebuie să se pronunțe justiția. Da’ la mine nu... |la zice că m-a văzut, ălălalt îmi bagă nu știu ce dracu’ în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
amânare (Bine, mă duc unde vreți voi... Dar mai dați-mi un răgaz de câteva ceasuri, să-mi iau lucrurile la care țin), rugăminte suspectată de Dida drept vicleșug (E șireată, vrea un răgaz de câteva ceasuri, să-și adune boarfele... Dar trebuie să fim cu ochii în patru, cine știe ce măgărie mai pune la cale ! - IV, p. 662). Solicitarea comună a eroinelor în situație similară contribuie la apropierea lor peste secole. Instrumentele răzbunării sunt aceleași în cele două piese : focul și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un ton pițigăiat, are o cabină de probă. La dreapta, exact în fund." Desprinde rochia cu o prăjină cu cârlig. Pare să-și spună că pe scrântiți nu trebuie să-i contrazici prea tare. În "magazin" e beznă. Bâjbâie, printre boarfele împrăștiate pe jos, și dă cu capul de ușa jalnicei chichinețe, cam împuțită, botezată cabină de probă. Își îndreaptă spatele. Nici vorbă de oglindă, evident, dar nu are de ce să-i pară rău, altfel ar fi intrat toată în ea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
auzit împușcăturile, un foc altfel destul de puternic." Da, cei doi indivizi au profitat de noaptea foarte întunecoasă și au încercat să treacă pe partea cealaltă a estuarului înghețat. Nu s-a găsit nimic suspect asupra lor, afară de o boccea cu boarfe, care dovedește intenția lor de a fugi. Ancheta va continua în sat, cum spune comisarul, stau toți cu un ochi spre Vecin, bosiacii ăștia. Păcat că n-au putut fi prinși vii, ca să verse tot ce aveau în burtă. La
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Preotul nu-și părăsea, tremurând de frică, enoriașii. Căpitanul portului rămânea în așteptarea ordinelor. Învățătorul plecase în vacanță cu câteva zile înainte, în Vechiul Regat, la maică-sa. Vameșul era de negăsit. Când cei ce plecau își terminară de îmbarcat boarfele, șeful de gară, țeapăn pe peron, pe cap cu chipiul roșu, ridică discul rotund înfipt într-o tijă, pentru a da mecanicului semnalul de plecare. Șuierul locomotivei despică aerul până în tăriile cerului care vesteau o frumoasă zi de vară, și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
tu și cu mine, să fim privați de această libertate?" Când a plecat de la Universitate, continua să-l doară capul. Vântul încărcat cu fulgi rari de zăpadă îi răcorea fața și obrajii. Se simte întremat. O țigăncușă, încotoșmănată în niște boarfe vechi, cu un coș de viorele la picioare, tropăie strigând să-ți spargă urechile: "Cumpărați floricelele! Vestesc primăvara, aduc dragostea!" Se aplecă deasupra coșului, unde violetul delicat strălucește sub vrâste albe, și alege un buchețel. Îl scutură de zăpadă și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sunt teribili dușmani în aceste meleaguri. Stau oamenii la foc povestind. Dorm supt polog, afară. Într-un târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie Dimineața vedem Razelmul. Pornim apoi îndărăt. Sălașuri improvizate de păscari. Câteva boarfe trântite pe mal între stuhării, copii, căței, purcei, babe, patru pari strâmbi, deasupra trestie și câteva maldăre de iarbă. Pologuri Câteva capete buhoase... parc-ar fi niște bizare sălașuri africane, așa cum se văd în stampele unor desenatori. Apucăm pe gârla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dumitru nu se întreabă ce-i cu Mănel. Cineva trebuie să se ducă după țigări sau după bere. Într-o dimineață, l-au văzut ieșind cu ochii cârpiți din magazia unde-s depozitate alandala tot felul de lucruri și de boarfe și și-au închipuit că i-o fi zis careva: „Mănele, stai și tu acolo“. Când vine vorba despre Mănel, totul pare subînțeles, dar care o fi adevărul cu el nu se întreabă la modul grav nimeni. A apărut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-și pune dânsa, credincioasa doamnă Capră, capăt zilelor. Nici clauza aceasta n-a avut scadența foarte îndepărtată, deoarece, la aniversarea a zece ani de la nuntă, termenii contractului punitiv s-au modificat: „Să nu te prind în patul nostru cu cine știe ce boarfă, că ai să vezi tu ce pățești!“. Acest fapt însemna că, pentru alte paturi, urmau alte clauze, iar dacă persoana cu care s-ar fi încurcat domnul Capră nu era o boarfă, ci o doamnă care, ca și doamna Capră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu te prind în patul nostru cu cine știe ce boarfă, că ai să vezi tu ce pățești!“. Acest fapt însemna că, pentru alte paturi, urmau alte clauze, iar dacă persoana cu care s-ar fi încurcat domnul Capră nu era o boarfă, ci o doamnă care, ca și doamna Capră, era o proastă și credea în jurămintele bărbaților, se mai găsea loc și pentru clemență. Când copiii au crescut mari, doamna Capră a realizat cu părere de rău că tot ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu surle și fanfare, confrații români cu o oarecare condescendență - săraca, vorba Angelei Marinescu, „Ești afectată, asta e!“ sau „există și o frenezie senilă, nu știai?“. Dar mă îndepărtez de la subiect. Care subiect? Mă aflu într-o debara plină de boarfe înghesuite de-a valma, mă aflu într-o cameră de gazare după ce trecerea gazului prin țevi se întrerupe automat și cănurile alea goale, inerte se suprapun unele peste altele de nu le mai poți distinge. Vezi, de asta nu-ți
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
băieții la mine din spate și or să vadă cât sunt de diformă în uniforma aia care stătea pe mine ca pe gard. În afara școlii, vreo câțiva ani, de pe la 15 până pe la 17 ani, am purtat cu fală și mândrie boarfe date cadou de niște amici de-ai lui taică-meu din Germania. După aceea însă s-au terminat, nu mai știu de ce. Așa că trebuia să inventey. Am încă poze de pe vremea aia, pe care mi-e jenă să le arăt
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]