985 matches
-
din junglă, ce sfâșie-o gazelă, Din trupul meu de lut, vegheat de-o imortelă. Și am pornit la drum, urcată-n Carul Mare Dorind s-ajung la stele, să îmi găsesc scăpare Din brațele-nghețate dar dulci ale-amintirii, Din bocet nerostit, din strigătul iubirii. Am dat în drumul meu întâi peste luceafăr Și m-am topit de dragu-i văzând că încă-i teafăr Și-mi murmură cu jale și cu un zâmbet trist Că va mai sta pe-acolo, cât
CĂLĂTOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368660_a_369989]
-
S-a-nălțat împins cu valul. Din străfunduri, o furtună A ieșit împrăștiind, Ochii soarelui în lacrimi, Apa brusc neliniștind. Valsul valului mai negru Decât iadul cu păcate, Și-a pus doliu pentru toate Sufletele-n mare moarte. Și cu clocotul din bocet Jalea-ndoliase zarea, Pleoape mici stinseră ochii, Doru-mi înecase marea. Totu-i negru azi pe mare. Ochii soarele și-a luat. Doar pe-al mării negru vals, Doru-mi urlă-nflăcarăt. Referință Bibliografică: APA MARII / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368727_a_370056]
-
perdelei. L-a văzut pe Petrișor cum venea legănându-se ca un om beat pe aleea casei și a știut că era nefericit. Acesta a intrat în casă și s-a dus direct în camera lui de unde Stela îi auzea bocetul. Nu a avut curajul să meargă la el și a rămas năuicită pe un fololiu până spre dimineață când a adormit. S-a trezit în jurul orei zece și a mers să bată la ușa fiului ei. Cum nu a primit
UN ALT FRAGMENT DIN CARTEA....DOAR IUBIREA RĂMÂNE.. de SILVIA KATZ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364772_a_366101]
-
înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
S-a-nălțat împins cu valul. Din străfunduri, o furtună A ieșit împrăștiind, Ochii soarelui în lacrimi, Apa brusc neliniștind. Valsul valului mai negru Decât iadul cu păcate, Și-a pus doliu pentru toate Sufletele-n mare moarte. Și cu clocotul din bocet Jalea-ndoliase marea, Pleoape mici stinseră ochii, Doru-mi înecase marea. Totu-i negru azi pe mare. Ochii soarele și-a luat. Doar pe-al mării negru vals, Doru-mi urlă-nflăcarăt. Referință Bibliografică: APA MARII / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350459_a_351788]
-
legătura plânsetului cu Scriptura este foarte naturală. Ca om al lui Dumnezeu, poetul deschide cartea lui Dumnezeu ca să își evalueze destinul său. Cercetează unul câte unul modelele sfintei cărți. Rezultatul comparației este de fiecare dată groaznic și cauză a noilor bocete. A imitat toate faptele rele ale tuturor personajelor istoriei sfinte, însă nu și faptele cele bune ale sfinților. Nu îi rămâne decât pocăința, zdrobirea și refugiul în mila lui Dumnezeu. Și aici deschide perspectiva optimistă a poetului. A găsit pocăința
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
simplă, neînvățată cu spectacolele de teatru, s-a oprit în fața lor: - Vezi că nu ești singură pe lume, Ioana, fata mamii? Uite ce milă-i este mătușii tale de tine! - Mă duce la cămin, tanti Anghelina, izbucni Ioana într-un bocet gros, răscolitor. Mâine plec din sat. Milica rămase stană de piatră un timp. Nu se aștepta ca prostuța asta de nepoată să o demaște în fața tuturor. Maria ieși în față din mijlocul grupului, să o înfrunte pe Milica. - Nu am
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
a copiilor, au început a se rescrie pagini nemuritoare despre tradițiile și legendele românilor, dintr-o zonă etnografică bogată în folclor, marcând momentele esențiale ale efemerei existențe: nașterea, nunta, moartea, păstrându-se intacte valențele literare devenite sacre: colinda, doina, strigătura, bocetul. Prin limbajul bogat în regionalismele ce sporesc doza de autenticitate a scrierii în sine, prin dulceața specifică abordării temelor și motivelor populare, TRADIȚIE ȘI LEGENDĂ LA POALELE VLĂDESEI devine o lucrare de referință a genului, cu certitudinea că lucrarea de
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului finit al ei, extazul și frâul lui, silueta speranței și piatra de moară din spatele ei, aburul visului și zidul de piatră al realității...! În cântecele Elisabetei Turcu e viața în act, fericirea în aspirație, desnădejdea
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
Domnule Narcis, Somnul face semne dincolo de noi Dinspre goliciune ușa s-a deschis Tremură arginții, crinii muți și goi. Gropile se crapă, frunza pe furiș Roua își ascunde rodul în boboci A sfârșit polenul.Pe mai multe voci Inima închide bocetul(tăiș Sângerând adâncul). Dincolo de-o stea Sub zăvor de spaimă încă mă adun Așteptând eclipsa umbra de gorun De pe când o fată-n Rai se-ndrăgostea. Referință Bibliografică: Noapte cu vedenii / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NOAPTE CU VEDENII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348093_a_349422]
-
banițe, boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi, bădița Blejușcă, bistrițeni blajini, bărboși, borcoi buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli, “Buf, bof!”, “Boule!”, “Beșinos bătrîn!”, “Bătu-te-ar benga!”, bocete, bășcălii, batjocură buruienoasă, baliverne, “Bărbatu-i bine?”, “Bolește”, brașoave, bancuri, bîrfe, bodogăneală, Bombonel bagă bețe Bunicii, Brucan bîjbîie, Bogdan Baltazar bănuiește, barem Băsescu beștelește, boborul blastămă, beție, barbarie, biznis, bunăstare, baligi, beneficii, balamuc, bairam. Bazar, bădie! Buticarul: Bre, basarabeanco, bagă
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
nu în cele din urmă, fragila Maria Gheorghiu, care de două decenii visează la un „Om bun”. Cu o voce siderală, mesaje ce țin de turnul de fildeș al fiecărui compatriot, dar și de conștiința națională, prin melodii precum: „Fluturi”, „Bocetul lui Ioan fără de mormânt”. Chiar așa. Doar mai avem și azi venetici. Care se mai duc, nu doar cu gândul, cu răsăritenii. ****** Am intrat în Transilvania prin Brașov și am ieșit prin Sibiu, fascinat de frumusețea plaiurilor ardelene, luminate intens
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
viitorul politic. Mai spuneau uneori, doar așa ca să se răcorească: - Bă, al dreaku’, și toate astea pă banii noștri! Însă până acum toate manevrele dăduseră greș mai ales că primarul era susținut puternic de preoți pe care nu-i preocupau bocetele unor amărâți de consilieri ci, mult mai mult, propriile lor interese. În context însă, cu adevărat interesantă este povestea celui care-l interpreta pe Isus la această ceremonie. Domnul T, un actor fără contract, adică un mod elegant de a
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
ciori: vor smulge te miri ce din zori în zori zăbranic peste iarnă-or dezveli apriga foame s-a dedat zăpezii stomacul vid s-a-ncrâncenat pe zare negru sughiț de lipsă-n crucea-amiezii se-aud croncăniturile amare pe sub pământ își ascund bocet munții i-a scufundat mizeria din cer de frig s-a spart aureola frunții brazii-s smeriți în bezne de miner ...nici Dumnezeu nici înger nu coboară până și-n vis - psalmodiază-o cioară MISTICE INFLUENȚE câteva energice fâlfâiri din
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > "O STEA CĂZÂND, SE-NALȚĂ" - POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAȘI TITLU -CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului BOCETUL NEAMULUI Neamul meu de pește Prut Blând că un surâs durut, Neamul meu de pește ape Mi l-am tras de ochi - aproape. Neamul meu de pește cer Îmi întinde lăicer, Îmi întinde punte lină Pe spinare de Lumină; Pe
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
pot să-l adun, Când sfârșeala durerii din suflet m-o frânge, Să-l torn făr' de milă, peste suflet să-l pun. În asta seară îmi este chipul negru și trist Și printre hohote spre cer îmi înalț închinarea, Bocetul durerii de-o viața mă cade, nu mai exist, Plângă-mi cărarea spre dus, valsul mării și zarea. La noapte cobora-voi și prin patimi negre de iad, Să adun păcatele toate din gânduri ascunse, Să le îngrop în sufletul
SEARA ULTIMEI NOPȚI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362138_a_363467]
-
într-o familie cu opt copii, ce se zbate cu felurite greutăți, Titina Nica Țene s-a confruntat cu toate problemele ce-au întunecat parcursul existențial al generației din care face parte. Însă de nicăieri nu răzbate vreun zvon de bocet, ori vreo notă frizând autocompătimirea. Dimpotrivă, rememorarea traduce înțelepciunea îngemănată cu mirarea copilărească, maturitatea deplină împletită cu ironia subtilă, astfel că evocarea primilor ani pe care i-a trăit curge firesc, consemnând, ca într-o poveste destinată copiilor, fapte și
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
de nu mai sunt stăpân În nefericita-mi țară Tăvălită în ocară Înăuntru și afară, Jefuită, dezmembrată, Mărunțită, demontată Și vândută la bucată... Mândru sunt că sunt român, Dar de spaimă scuip în sân, Bat în lemn, mă rog, îngân Bocete de tristă teamă Că vom trece pe la vamă Fiu cu fiu, mamă cu mamă, Și-n exod de grea răscruce Ne vom risipi, ne-om duce Răstignind crucea pe cruce. Mândru sunt că sunt român, Dar mă zbat și mă
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
a fost darnic cu el, înzestrându-l precum pe zei, cu cele mai alese însușiri. El a fost și este un ORFEU al românilor, câtându-le suferințele, iubirile și dorurile lui ancestrale. Muzicalitatea versurilor lui este intraductibilă, cantabilitatea lor alunecă spre bocet și romanță. Rămânând un magister perpetuus pentru noi, Eminescu se identifică cu Luceafărul străbătător de timp și spații, „ aceste lumi eterne”, care nu pot fi înnegurate de trecerea timpului. El stă alături de Homer, Shachespeare, Gothe, Dante, Pușkin, Hugo etc, săltând
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]
-
gravă a poporului român, creația lirică (reverberând nuanțe evidente epico-dramatice) derulându-se spectral între momentele cheie ale vieții pământene: nașterea, pruncia, adolescența, maturitatea, senectutea și, inevitabil, moartea, căreia i se dedică o epopee aparte, abundând în ritualuri (pre/neo)creștine, bocetul cu valențe imemoriale, dar și dureroasa despărțire de cei dragi. Cu certitudine, creația lirică a lui Ion C. Duță reprezintă un tablou - ce se dorește complet - al trăirii și spiritualității românești, frumos filigranate în doruri, nostalgii, bucurii și împliniri fără
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
vrut să unesc timpul în doi de unde am rămas așa cum se unesc apele în mare te-aș fi adunat în palme din calea amintirilor să alung singurătatea care s-a cuibărit la ușă (trupul s-a învățat să-i rabde bocetul) aș fi vrut ca întâlnirea noastră să fie o veșnică sărbătoare să lăsăm visurile să vorbească în locul nostru trupurile să ia forma dorinței a bucuriei ... Citește mai mult “ești frumoasă ca o duminică - mi-ai spus cândva-și poți transforma
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
aș fi vrut să unesc timpul în doi de unde am rămasașa cum se unesc apele în marete-aș fi adunat în palme din calea amintirilorsă alung singurătatea care s-a cuibărit la ușă(trupul s-a învățat să-i rabde bocetul)aș fi vrut ca întâlnirea noastră să fie o veșnică sărbătoaresă lăsăm visurile să vorbească în locul nostrutrupurile să ia forma dorinței a bucuriei ...... XXXIII. POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIV), de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 1111 din 15
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DOINE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului bocet fă o stea s-aprindă focul să îmi ard în el norocul fumul să ridice-n aer al tristeții mele caier vântul să mă-nnoade-n ploaie abur trist printre șiroaie să mă-ngroape în țărână nou izvor într-o
DOINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365651_a_366980]