538 matches
-
Personal pentru care se acordă spor 1 Club și similare cu aceeași funcțiune La orice nivel al construcției 0,50 Arii accesibile publicului - se ia în considerare aria utilă totală accesibilă publicului (vânzare și circulații). 10 Personal de deservire. 2 Bar, bodegă, berărie, cofetărie, bufet, patiserie, braserie, pub, cafenea, cafe - bar, bistro, snack - bar etc. 4,50 10 3 Discotecă / ring de dans, cabaret, bar american etc. 0,50/0,75 10 4 Restaurant, cantină- restaurant, fast-food, restaurant - autoservire, sală de mese, sală de evenimente, cantină
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
a ajuns la loc de cinste în multe meniuri clujene. Iar cum nu sunt genul care să insiste că mama o face cel mai bună, le-am testat cam pe toate. E musai să încep cu cea de la Fair Play. Bodega din Piața 14 iulie are o clientelă aproape la fel de diversă ca meniul de preparate vag tradiționale, iar de fiecare dată când îi trec pragul cel puțin vreo trei mese au câte o salată imensă pe masă, alături de niște pâine proaspăt
Despre vinete [Corola-blog/BlogPost/100425_a_101717]
-
eu, în schimb, „să mișc din urechi”, ca ei să nu mă toarne. - Pândele Ciupitu, erai beat când s-a produs accidentul? - Trăiți, tovarășu’ maior, eram cam afumat, ca luasem o primă și m-am cinstit cu doi preteni la bodega aia de la blocurile alea noi. - Cu cine mai erai, spune cum îi cheamă pe cei doi. - Unu’ e Titișor, zis Manglitoru de pe Rahova și ălălalt e un unchi de al meu de îl chema Sile Ciupitu, stă și el în
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
cum se numea aceasta, pentru a ieși mecanic de profesie. A fost greu la internatul școlii și mai ales în anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea, de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile, de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
preț, căci pot fi înscriși fără drept de ripostă la orice universitate din orice colț al țării. • Așa este, spuse Alina. La țară la bunici, în Prostovățu din Vale, din fundul Moldovei, tot cătunul a făcut facultatea. Și barmanița de la bodega din sat, și chelnerițele de la restaurant, chiar paznicul de la “Căminul Cultural” și nătângul de cioban al satului, Mujdei care acum a fost selectat în programul „Prostul satului” și i s-a propus chiar un post de conducere la oraș, peste
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
cum se numea aceasta, pentru a ieși mecanic de profesie. A fost greu la internatul școlii și mai ales în anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
intersecția străzii Lemnea cu Calea Victoriei. - Vezi, tată, aici, la parterul blocului vechi de după restaurant..., a reluat discuția vecinul meu, arătând cu mâna dincolo de Restaurantul Podul Mogoșoaiei, înspre capătul Căii Victoriei. - Da, am zis eu. - În ’44, acolo se afla o bodegă. Eram și eu tânăr pe atunci, flăcău. Mâncam la bodega aia aproape în fiecare seară. Ce mâncare bună aveau, ce băutură... Aduceau vin de la Panciu și țuică de prună de la Pitești. Mai încolo, pe strada Sevastopol era Fabrica de Pâine
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
blocului vechi de după restaurant..., a reluat discuția vecinul meu, arătând cu mâna dincolo de Restaurantul Podul Mogoșoaiei, înspre capătul Căii Victoriei. - Da, am zis eu. - În ’44, acolo se afla o bodegă. Eram și eu tânăr pe atunci, flăcău. Mâncam la bodega aia aproape în fiecare seară. Ce mâncare bună aveau, ce băutură... Aduceau vin de la Panciu și țuică de prună de la Pitești. Mai încolo, pe strada Sevastopol era Fabrica de Pâine “Bărăganul”. Am luat într-o zi, pâine de acolo. 34
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
de cofetăria din fața Consiliului Popular Orășenesc? Este cea mai apropiată. - Nu mergem la un restaurant? - Nu-i cazul pentru o cafea și nici ținuta adecvată pentru o asemenea unitate nu o am. Sper că nu doriți să mergem într-o bodegă plină cu fum și oameni încălziți de aburii alcoolului! - Nici chiar așa, domnișoară, chiar dacă ne-am întâlnit la piață. - Atunci să mergem la cofetărie. - De acord. După dumneavoastră. Ajunși în cofetărie, unde un ventilator zgomotos menținea o atmosferă răcoroasă acceptabilă
SURPRIZA REVEDERII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371174_a_372503]
-
nu-i ca la oraș să ai unde pleca. Acolo, după cursuri, fiecare pleacă în „plata Domnului”, cum se zice, și nu te mai vezi cu ei decât a doua zi la școală. Nu ai unde merge. Restaurantele sunt niște bodegi amărâte. În comună nu ai unde să te plimbi, decât la magazin și căminul cultural, să vezi un film pe bandă îngustă sau să joci șah și table cu vreun cunoscut. - Nu tu ai dorit să mergi la țară? Ai
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
să anunțe evenimentul, măcar în două rânduri. Cum să miște vreun deget, din moment ce nu fac parte din grupul „consacrat” al truditorilor condeiului, îmi plătesc singur sau cu banii unor sponsori privați cărțile pe care le scot, nu sunt prieten de bodega cu nimeni, nu sărut mâna șefilor, nu le fac urări la ziua aniversara, nu sunt înregimentat politic, deci nu sunt? Cum să reacționeze altfel publicațiile când propria Uniune a Scriitorilor, printr-un reprezentant al ei, a dat telefon la Brașov
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
măsură. Face și literatură... Însă nu face parale. ( Cincinat Pavelescu) Caragiale berar! Iată cea mai ingrată meserie a unui mare scriitor care a nemurit teatrul românesc. Putea să-și aleagă altă slujbă, dar cred că lui i-a plăcut ambianța „bodegii” unde vin toți miticii la o gură de vorbă, unde se toacă politica și se bârfește. Poate de aici au ieșit momentele, schițele și mofturile lui. În asociație cu restauratorul și hotelierul Mihalcea, prin noiembrie 1893, Caragiale deschide o faimoasă
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
care scriitorii ajung să se umilească atât de jos. Tot el în cronica ziarului „Naționalul” înfierează soarta lui Caragiale, ajuns în această situație umilitoare. Poetul satirizat în „Moftul român” îi propune lui Caragiale o întâlnire amicală pe teren neutru la bodega„Căpitanul”, în apropierea Cișmigiului în după amiaza de 29 mai 1903 pentru a se împăca. Văzând că nu-i merge afacerea, Caragiale se desparte de Mihalcea și încearcă pe cont propriu să deschidă în mai 1894 berăria ” Bene bibenti” în
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
lasă...să facă mâncare pentru toată săptămâna și pentru frații ei. Avea de spălat... un car de rufe și-ncă unul de farfurii, căni, linguri și furculițe. La curățenie, îi mai monitoriza și pe împielițații cei mici. Apoi pornea prin bodegi...să-l caute pe taică-său. Măcar o baie pe săptămână să facă...nu de alta, dar îi mai umpluse și-altă dată pe cei mici de râie. Abia scăpase și ea atunci. Peste tot era gonită cu listele de
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
aflat cine-i. Afectuosul Craiu, de care nu puteai scăpa cu una-cu două cînd părăseai atelierul din Sărărie, te conducea în papuci, își aprindea țigară de la țigară, dar uita s-o arunce pe cea deja aproape stinsă, încît pe la bodega din colț, între toate cele cinci degete pătate de vopsele se odihneau mucurile încă fumegînde. Era riscant să-i strîngi, la despărțire, mîna. Îi spuneai: au revoir! Îți spunea: au revoir! Și-și mai aprindea una. 11 martie Un organ
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu soluții dintre cele mai abrupte, mai vexante. Splendorile nebuniei jubilante! De o plasticitate histrionică sînt scenele povestite de Cioran (în filmul lui Liiceanu), cu "deranjații" din satul natal, fie ei alunecați bine spre nebunie, fie doar ușor ciupiți la bodegă. Scenele sînt văzute cu ochiul copilului, dar resuscitarea lor tîrzie, întoarcerea filosofului la spectacolul fără pereche al "deranjaților" e mai mult decît o simplă aducere-aminte. E meditația, chiar dacă amar-cinică, a scepticului în marginea condiției umane, atît de supusă, în viziunea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vreo patru luni... și-a agățat undița de grinda-iască, și-a aprins mărășeasca și-am ieșit tustrei în sfînta ninsoare. Ne-am întors un pic în dealul Eternității, îngerul durduliu a vîjîit iar pe deasupra noastră, psalmodiind Boușcă, Boușcă, Boușcă, în fața bodegii de la Eternitate, o sanie c-un cal, hățurile prinse moale de chelnă, căierul? unde putea fi căierul decît în bodegă? Am intrat, era acolo, i-am comandat căierului încă o cană de țuică fiartă cu piper și i-am susurat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ne-am întors un pic în dealul Eternității, îngerul durduliu a vîjîit iar pe deasupra noastră, psalmodiind Boușcă, Boușcă, Boușcă, în fața bodegii de la Eternitate, o sanie c-un cal, hățurile prinse moale de chelnă, căierul? unde putea fi căierul decît în bodegă? Am intrat, era acolo, i-am comandat căierului încă o cană de țuică fiartă cu piper și i-am susurat în ureche că-i luăm oleacă sania. Călătorie sprîncenată! a zis omu'. Și ne-a făcut semn cu policarul afumat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîte-o mînă și i-a înălțat sus, sus, între cîntecele îngerești... Atît. M-am întors la sanie. Calul era nins și era cald. Am dat bici cu gura și în jumătate de oră eram înapoi la Eternitate. Am intrat în bodegă, la căier, și-am vărsat cîțiva stropi de țuică pe pardoseala mirosind a eternitate: Dumnezeu să-i țină-n înalturi! Afară, Ajunul își desăvîrșea minunea. 23 ianuarie Chiar dacă vedem în observația cu ton peremptoriu a lui Lessing statuile, monumentele nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la acesta situația nu ne miră, "interioarele" francezului, ca și ale maeștrilor flamanzi sugerîndu-ne oricum claustrarea, la Utrillo (1883-1955) aceeași situație pare cumva paradoxală, pictorul revendicîndu-se din plainair-iști, din "dependenții" de natură. Plimbăreții. Ei bine, marele consumator de absint, omul bodegii, a pictat tot ce se putea picta doar ieșind pe trotuar. Locanta "La iepurele sprinten" e numai unul din reperele atît de dragi... consumatorului, dar nici acesta, cum e tratat el minuțios, aproape fotografic, nu ne convinge că a fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
s-a folosit În filmul său, Regele Lear, de un fragment din cartea scriitoarei Viviane Forrester, La violence du calme, fără să ceară permisiunea acesteia. „Reproducând și difuzând acel paragraf În filmul său, d-l Godard și Casa de Producție «Bodega Films» au atentat la dreptul moral al d-nei Forrester și la drepturile edițiilor Seuil”, a declarat judecătorul. Hotărârea judecătorească a interzis firmei „Bodega Films” de a continua difuzarea filmului [...]. (cf. Gardianul, 23 ianuarie 2004). În strânsă legătură cu plagiatul trebuie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
permisiunea acesteia. „Reproducând și difuzând acel paragraf În filmul său, d-l Godard și Casa de Producție «Bodega Films» au atentat la dreptul moral al d-nei Forrester și la drepturile edițiilor Seuil”, a declarat judecătorul. Hotărârea judecătorească a interzis firmei „Bodega Films” de a continua difuzarea filmului [...]. (cf. Gardianul, 23 ianuarie 2004). În strânsă legătură cu plagiatul trebuie discutat fenomenul interpolării. A interpola Înseamnă „a introduce, a intercala Într-un text cuvinte sau fraze care nu aparțin originalului, pentru a-l
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o adeverință scrisă de un amator de glume proaste : „Eu, ministrul C..., adeveresc prin prezenta că muribundul Costache Joagă și-a achitat toate cotele, de la naștere până la moarte”. Cei mai mulți din iarmaroc intrau în plinul târgului gata cinstiți, acasă ori pe la bodegi. Pe șoseaua albă treceau căruțe cu picioare omenești atârnate afară și femei îmbodolite peste gură, pe saci. Oprite pe șanț, trei femei cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă cu ceapă. Mai departe, în fundul șanțului, dormeau doi flăcăi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mi-ai dat, dumneta ? Tare, de-ți crăpa capul”. Pofticios, celălalt asculta aprobând. Deodată, mulțimea începu să fugă către sat. Vestea se răspândise ca fulgerul și tot mai mulți părăseau târgul, luând-o după ceilalți. Un om fusese omorât în fața bodegii. Unul din martori povestea emoționat : - Ș-o intrat la restoran, a stat oleacă în restoran ș-o ieșit, și cân’ o ieșit din restoran celălalt l-a și pocnit în moalele capului. - Mai trăiește ? întrebă altul, gâfâind. - He, trăiește... răspunse
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
găsea Desdemona În buzunarele de la pantalonii lui Lefty erau datorii la jocuri de noroc.) Noaptea se scurgea. Ouzo curgea Întruna. Veniră muzicanții și Începu muzica rebetika. Erau cântece despre pasiuni mistuitoare, despre moarte, Închisoare și despre viața pe străzi. ― La bodega cu hașiș mă duc zi de zi, cânta Lefty. Dis-de-dimineață, amarul spre-al nimici. Două fete de harem am zărit pe nisip, erau destul de amețite, dar frumoase la chip. Între timp, narghileaua se umplea. La miezul nopții, plutind, Lefty ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]