828 matches
-
doamna E. confidențial domnului Algazi, cu care ciocnește În cinstea soțului ei. Sărbătoritul se află ca de obicei În fotoliu, de astă dată În capul mesei, Îmbrăcat cu pantaloni și pulovăr negru după gustul consoartei „așa e șic; elegant și boem!“ Musafirii trec pe rînd În dreptul lui ca la mausoleu să-i prezinte omagiile. El le Întinde mîna fără să se ridice. Cei ce se consideră mai de-ai casei Îl mîngîie ușor pe chelie, cîteva femei Îl sărută pe frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
coterie de inși nesăbuiți, care sorbeau cocteiluri În limuzine și aveau față de cei mai vârstnici o condescendență promiscuă și un aer protector complet nelalocul lui. Iar Eleanor, cu un esprit care te trimitea direct la boulevards, Împinsese pe căile neastâmpărului boem mulți inocenți ce miroseau Încă a St. Timothy’s sau a Farmington. Când povestea ajunsese la urechile unchiului ei, un cavaler uitat de lume, dintr-o epocă mult mai ipocrită, urmase o scenă din care Eleanor ieșise Înfrântă, dar revoltată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
scenă, se oprește, adulmecă în stil de mare cunoscător și spune, cu un glas care era deja departe: ― Paris! În ochii lui mari se vedeau irizări de nopți pariziene, un întreg Cartier Latin plin până la refuz de poeți, pictori și boemi. ― Tu ești actor? ― Da. ― Cum te cheamă, ești nou, nu-i așa? ― Mălaimare, da, sunt nou, abia m-am repartizat aici. ― Mălaimare? se minunează el, privindu-mă ca pe o gânganie. ― Așa mă cheamă, zic. ― Să știi că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
înaintea adorării geometriei. Dar pariez că tu te simți foarte confortabil aici. Becker, cum crezi că o să-i placă pușcăria de la Alex? — Ce? Mititica? Foarte geometrică, domnule. Cu toate barele alea de fier. — Ca să nu uităm de toți tipii ăia boemi care vor fi acolo și care fac viața de noapte a Berlinului faimoasă în toată lumea. Violatorii, ucigașii, hoții, bețivii - au o grămadă de bețivi în pușcărie, care vomită peste tot.... — Este într-adevăr groaznic, domnule. Așa e. — Știi, Becker, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > COSTIN TUCHILĂ - TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN Autor: Costin Tuchilă Publicat în: Ediția nr. 981 din 07 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pentru că nu mai găsise pe nimeni să-l găzduiască, putea fi văzut umblând prin București cu un pat pliant în spinare. Era Teodor Pâcă
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
Autor: Costin Tuchilă Publicat în: Ediția nr. 981 din 07 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pentru că nu mai găsise pe nimeni să-l găzduiască, putea fi văzut umblând prin București cu un pat pliant în spinare. Era Teodor Pâcă, poet boem, combatant singaporean de bază, a cărui apariție era primită cu vădită încântare. Singapore era denumirea neoficială a unui mic restaurant bucureștean din Piața Rosetti. Greu de știut care să fi fost motivul pentru care respectiva cârciumă primise un nume atât
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
apariție era primită cu vădită încântare. Singapore era denumirea neoficială a unui mic restaurant bucureștean din Piața Rosetti. Greu de știut care să fi fost motivul pentru care respectiva cârciumă primise un nume atât de exotic. Din grupul larg de boemi „singaporeni” făceau parte Tudor George, zis și Ahoe, după salutul pe care îl adresa, ca pe un imaginar strigăt de luptă, Leonid Dimov, Florin Pucă, Stan Palanca, Virgil Mazilescu, George Mărgărit, Dumitru Țepeneag, George Astaloș, înconjurați de o sumedenie de
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
la tronu-i, la picioare.” Și poate chiar așa, cum rostește cu șoaptă și zâmbet în aceste strofe din Scurtă despărțire, Teodor Pâcă a plecat el, primul, să zvânte aripile plânse. Costin TUCHILĂ București 2008-2013 Referință Bibliografică: Costin TUCHILĂ - TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN / Costin Tuchilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 981, Anul III, 07 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costin Tuchilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
de vară și ștrand cu valuri... Locuri scumpe și neaccesibile bucureșteanului de rând, pentru acesta făcându-se un compromis... „autoservirea” de la colțul clădirii, unde contra a cinci lei mâncai o iahnie de fasole, două pârjoale și trei felii de pâine! Boemii capitalei mai frecventau și „Autoservirea lu' Nea Chira”, situată pe strada C.A. Rosetti, în prelungirea cofetăriei Scală, unde mâncarea era mereu proaspătă și gustoasă. Nea Chira era un mare specialist în arta culinară. Se zicea că facea cea mai
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
puștioaicele de la geamuri. Asta se întâmpla de obicei când se lua câte un titlu de campion și sportivul era remunerat cu premii în bani! Atunci era veselie, ce mai... un adevărat bairam. Ca din pământ apărea și fostul boxer, poetul boem Teodor Pîcă, improvizând sărbătoritului un catren contra unui coniac mic: „De-aș fi ca tine campion/ Aș renunța la Panteon/ Și-aș face praf toți banii mei/ Cu bagabonți și cu femei...” Pîcă era un individ excentric, erudit, spontan, deștept
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
bradul... Ascultă o simfonie de toamnă alungată Din țipăt se destituie în cântec fagul Iar puritatea trece cu stele -nveșmântată. Din crinii ancestrali fugar desprinse Superbele petale, revolte de poem, Adie în cristaluri, pe ramuri neînvinse Incendiind în alb Imperiul boem ! Elena Armenescu ( din vol Joc tainic) Referință Bibliografică: Împărăția Anului Nou / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1094, Anul III, 29 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎMPĂRĂŢIA ANULUI NOU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363852_a_365181]
-
scrisese niște versuri profetice pentru soarta lui: Și-acum, în drumul spre mormânt Privind amurgul arămiu, Când simpt ce-aș fi putut să fiu Mă-nduioșez văzând ce sunt” George Călinescu arată că Cincinat „ a continuat într-un spirit mai boem pe Alecsandri în poezia de album”. Nu vom analiza poezia lui deoarece este pusă în umbră de un Minulescu sau Goga. Unele romanțe, magrigaluri sau lieduri au fost puse pe muzică, cântate și fredonate de contemporani. Epigramele l-au făcut
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului POANTA Cum sunt cam boem din fire, Cochetez cu epigramă, Gros, obraz se bagă-n seamă, ... Numai poanta e subțire. Prietenie Mă ferește de prieteni, M-o feri eu de dușmani, Ce mi se înfoaie-n pepeni Mă cunosc doar când am...bani. IN VINO
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363032_a_364361]
-
să te rog să-mi dai voie să dorm noaptea în salonul de rezervă al gării. -Cu cea mai mare plăcere, Domnule Eminescu! -Și s-a mutat? -S-a mutat. -Cu bagaje? Bagaj? Hainele de pe el. Nenorocitul n-avea bagaj. Era boem, în toată puterea cuvântului. El banii de marți nu-i păstra până miercuri, nici când lucra la „România Liberă”. -Și cum a petrecut la gară? -Ziua umbla prin Botoșani, iar noaptea venea și se culca la gară. Într-o noapte
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
adorat de iubitorii scenei. „Încălțând coturnii, Shakespeare poate să sufere comparație cu orice Roscius din Antichitate; frumos ca Apollo, seducător ca Mercur, accentele lui fac să vibreze scena.” (Ben Jonson). Mediul londonez în care intră e un mediu de poeți-actori, boemi, ușor vulgari, cu nume scurte, ca Kit, Ben, Frank sau Will. Lui îi plăceau jocurile de spirit, încrucițările de idei, notele de frondă ale inteligenței, ascuțișurile polemice, paradoxurile, încrucișările de vițiu, inteligență și poezie. De aici până la marile lui piese
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
Drept din București, la care va studia Gib Mihăescu și semnificația Gării din Filaret la nivelul sensibilității colective bucureștene. Bun psiholog, Al. Florin Țene, sugerează incompatibilitatea dintre caracterul sobru, realist și intrasingent promovat de Facultatea de Drept și viața de boem, de vagabondaj și de apetit pentru iubiri efemere a lui Gib Mihăescu. Capitolul intitulat Dumnezeu moare, când vorbesc armele este cel în care autorul intră în problematica amplă a intrării armatei române în Primul Război Mondial. Scriitorul reface evenimentele care
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
a fost unul dintre cei mai iubiți profesori de la Liceul Gojdu din Oradea. Fie-i țărâna ușoară! Un alt personaj simpatic de prin zona Beiușului a fost Iosif Abrudan, poreclit și „Moș Pițulă”. Avocat orădean de prestigiu, poet, pamfeltist, actor, boem... a compus o serie de pamflete în versuri pe avându-l ca personaj principal pe „Moș Pițulă”, un fel de Păcală local. A prezentat mai multe spectacole de comedie pe scena teatrului din Oradea, interpretându-l pe simpaticul „Moș Pițulă
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
barului de zi „La Chinezu”, local situat pe bulevardul Magheru, în gangul de lângă magazinul Unic,vis á vis de cofetăria Scala. Barul era celebru la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70 deorece era frecventat de elita sportivilor și artiștilor boemi. Deci să revenim la unumaiul nostru! Zis și făcut! Eu și Tăticu facem planuri să plecăm pe litoral! Ambii fiind burlaci, invităm să ne acompanieze două zâne-cadâne, dansatoare la un teatru de revistă, după care, de trăznet cum arătau, întorcea
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
să-și împlinească dorința de a cunoaște pe cei mai mari scriitori ai lumii. În cartierul St. Germain mai ales, își amintește Aurora, puteai să stai în cafenele alături de toate geniile timpului, cu condiția să nu fii bogat, ci doar boem ca ei. Așa cum ea avea să-i ajute pe alții, și ea a fost ajutată la vremea aceea. Soția lui Pierre Emmanuel, bunăoară, i-a plătit chiria cîțiva ani buni. Doamna Vioasnoff, o aristocrată rusoaică albă, prin felul cum a
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus o țară-ntreagă pe tarabă. Doamne
ACATIST de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368436_a_369765]
-
Se potrivea unui evreu, și nu se trăia rău de pe urma vânzării și cumpărării de stofe, pânzeturi, mătăsuri. Numai că Leonard Cohen era de o altă stofă. Poet, compozitor, romancier, desenator, cadru universitar, călugăr, iubitor de femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare la persoana întâi. De fapt, omul este un monument artistic. Pe gustul meu, al tău, al oricui are măcar o fărâmă de sensibilitate și inteligență. Cine
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
Se potrivea unui evreu, și nu se trăia rău de pe urma vânzării și cumpărării de stofe, pânzeturi, mătăsuri. Numai că Leonard Cohen era de o altă stofă. Poet, compozitor, romancier, desenator, cadru universitar, călugăr, iubitor de femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare la persoana întâi. De fapt, omul este un monument artistic. Pe gustul meu, al tău, al oricui are măcar o fărâmă de sensibilitate și inteligență.Cine
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
două dealuri din Maramureș ne întâlnim cu ucrainieni. Ăia nu-s tot păstori? Peste tot semnalele din trâmbița sună aproape la fel. - Maestre, ce viață duceați înainte de anul 1989? Vă chemau la festivitățile partidului? - Să știi că am fost un boem. Cântam noaptea pe stradă, m-au și amendat pentru cântat. Făceam ce vroiam eu. M-or făcut oamenii nebun, bețiv, de toate. Pentru că ei trăiau în lumea lor, și eu trăiam în lumea mea. Eu nu trăiam în lumea banilor
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Se potrivea unui evreu, și nu se trăia rău de pe urma vânzării și cumpărării de stofe, pânzeturi, mătăsuri. Numai că Leonard Cohen era de o altă stofă. Poet, compozitor, romancier, desenator, cadru universitar, călugăr, iubitor de femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare la persoana întâi. De fapt, omul este un monument artistic. Pe gustul meu, al tău, al oricui are măcar o fărâmă de sensibilitate și inteligență. Cine
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016. Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus o țară-ntreagă pe tarabă. Doamne
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]