11,153 matches
-
un om să faci nimic, Dar îl lași să se întoarcă Și i dai harul câte un pic. Poți, Doamne, s aduci pace Împăcare între noi. Să l învii pe cel ce zace Ne poți scoate din nevoi! Tu poți bogății și ranguri Să dai omului de vrei, Dar poți într o clipită De la dânsul tot să iei. Ne ai scos din iadul roșu Dumnezeule preasfânt, În cer dă ne mântuire Și mpăcare pe pământ. C au făcut din țara noastră
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
într o clipăDintr un om să faci nimic,Dar îl lași să se întoarcăși i dai harul câte un pic.Poți, Doamne, s aduci paceîmpăcare între noi.Să l învii pe cel ce zaceNe poți scoate din nevoi!Tu poți bogății și ranguriSă dai omului de vrei,Dar poți într o clipităDe la dânsul tot să iei.Ne ai scos din iadul roșuDumnezeule preasfânt,În cer dă ne mântuireși mpăcare pe pământ.C au făcut din țara noastrăUn pământ al nimănuiși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
gen de oameni sunt foarte fericiți din punctul lor de vedere, dar fericirea lor provoacă multă nefericire celorlalți, pentru că îmbogățirea peste măsură a unora, nu se poate realiza decât prin sărăcirea totală a celor mulți. Dar când ne referim la bogăția spirituală, atunci lucrurile stau exact invers. Puțini sunt aceia care o caută. Poate că dumneavoastră sunteți o persoană (încă) liberă să hotărască în cel fel dorește să se îmbogățească... Paul Gheorghiu. Referință Bibliografică: Grandomania și frustrările omului modern / Paul Gheorghiu
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
până acum s-au mulțumit să reproducă despre Părintele Grigore Pletosu informații stereotipe, pe care le-au preluat unii de la alții, Ierom. Marius (Maxim) Morariu merge dincolo, la izvor, la sursă: cercetează arhive, consultă membri ai familiei. Este de subliniat bogăția și acuratețea notelor de subsol, care ele însele pot alcătui încă o lucrare documentară". Avem iată în față, o lucrare de înaltă ținută care vine să prezinte cititorilor modelul dascălului creștin-luminător de slova românească,al preotului purtător de Har, și
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
sunt trecătoare toate! Eu pentru tot,astăzi lui Dumnezeu Îi mulțumesc, Și-L rog,putere să îmi dea,să iert și să iubesc, Ca să-L slujesc numai pe El,până la moarte! Adeseori,noi sănătate vrem,ani,cât de mulți! Și bogății ce țin de-a trupului avere, Cuvântul Domnului să îl urmezi,nu doar să îl asculți, Cu sufletu-mpăcat,în anii ce-au trecut,de-ai să te uiți, Tu să trăiești,știind că vei muri,spre înviere! Să vrem să
LA MULȚI ANI,BINECUVÂNTAȚI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380758_a_382087]
-
mângâiere! Ce-i în viață fericirea? Nu averea,nu comori! E să-ți afli mântuirea, Înainte ca să mori! Care-i marea suferință, Drumul către iad și chin? Să te lepezi de credință, Când,tu te-ai născut creștin! Care-i bogăția mare? Nu-i palatu-n care stai! E iubire,e iertare, Altora , când poți să dai! Care e marea durere? Nu e boala trupului! E păcatul în plăcere, Spre osânda omului! Care e nădejdea mare? Domnu-i milostiv și bun! Și-mi
ÎNTREBĂRI DESPRE VIAȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380754_a_382083]
-
ne-au distrus Pervers și criminal ca un intrus - Prezentul, veșnicia și trecutul Sunt bulversat, căci ne trădează Mutul Nu-s fericit că am ajuns un sclav La prietenii ce ne-au trădat mârșav Și ne-au furat trecut și bogății Ei renumiți în crime și hoții ... Citește mai mult Nu-s fericitNu-s fericit că am ajuns un sclavși dangătul de clopot sună gravLa ce bun să invoc pe dumnezeuCând Țarina respiră tot mai greuAcum, când anul moare de bătrânNoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
trecut pe malul Mării Negre, în stațiunea Jupiter. Chiar dacă până la aceasta dată, anul 2013, limba română nu a avut o zi dedicată ei, de-a lungul timpului, mari gânditori, scriitori și poeți, prețuindu-i darurile alese, forța de exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăția și diversitatea ei, au celebrat-o în creațiile lor. Vasile Alecsandri spunea că limba noastră este: „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”. Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
de atâta amar de vreme sfânta noastră datorie de a ferici un om împlinindu-i trei dorințe. În timp, slăvitul meu neam a făcut asta în locuri diferite și cu oameni de tot felul. Numai că dorințele lor erau aceleași: bogăție, tinerețe și, cu toată iertarea de cuvântul cel vulgar, o sculă mare... Ciudat, niciodată nu ne-a fost cerută sănătate, minte, iubire față de semeni, bunătate, sau cunoaștere. Și niciodată, nimeni, nu a cerut ceva pentru vreun copil al său sau
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
1). Aceeași legendă este transmisă mai departe de cronicarii creștini, începând cu Gheorghe Chendrinul, autorului Hronografului (pag. 162) mai sus menționat (v. Cap. 1 Dacii, subcap. Nume de persoane). De altfel, vechii pelasgi sau hiperboreeni sau arimini erau renumiți pentru bogățiile lor în vite, dar și în aur și pietre prețioase: „Aici se găseau legendarii arimaspi, de pe ale căror plete străluceau podoabele de aur și de pietre scumpe - auroque ligatas substringes, Arimaspe, comas” (Lucan, Phars. III. 278-279). Descoperirile arheologice au confirmat
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
a vieții într-o democrație. Dezbaterile din presă și de la televiziune la care participă intelectualii cei mai proeminenți, disputele intelectuale, purtate în ambianța confortabilă a cafenelei, fără teama că eventualele idei incomode ar putea atrage repercusiuni asupra celor în cauză, bogăția piețelor și a magazinelor de tot felul, naturalețea cu care pot fi comandate la orice restaurant mâncărurile cele mai fine și vinurile cele mai bune (astăzi, la noi, toate aceste revelații pot părea chestiuni banale, dar vă asigur că în
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
de îngroșate, încît senzația pălește în fața unei evidențe din cale afară de butaforice. în orice caz, filmul - care e, totuși, peste medie în materie de subtilitate a instaurării groazei - are ca principal defect poate nu atît o epică sumară, cît o bogăție de mijloace al căror efect, în loc să se adune, se anulează reciproc. Regizorul evită cu succes excesul de animație și de efecte speciale într-un registru colosal, ceea ce este un mare merit, mai ales dacă sursa de inspirație a fost un
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
în acest volum, într-o formulă condensată, teza de doctorat susținută în decembrie 2001 sub conducerea lui Bruno Foucart. Bine structurată și atent construită, cartea se adresează deopotrivă specialiștilor, dar și publicului amator, captivat rapid de textul ce îmbină elegant bogăția informațiilor, imaginilor și un ritm alert, susținut, al discursului. Chiar titlul ales sugerează de altfel o dinamică intrinsecă, corespunzând unei procesualități; construirea unei națiuni oglindită prin prisma arhitecturii capătă de la bun început atributele unei aventuri, ale unei legende sau epopei
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
și pe altă cale. Un exemplu îmi e la îndemână: prin clopote. Și iată că am ajuns la clopote, a doua caracteristică a orașului. E-adevărat, clopotele Bambergului nu posedă bucuria și clinchetul strălucitor al clopotelor Parisului, nici consistența și bogăția celor din Londra ori Roma, dar au o însușire comună: toate clopotele sunt acordate în gama si major. Totul sună armonios în Bamberg, căci oricare ar fi combinațiile dintre sunete, ele vor suna consonant pentru urechile noastre. Iar acest lucru
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
și circumstanțele, căci ele te pot îmbrăca și dezbrăca după cum le este pofta. Și, bineînțeles, interesul. Două chipuri, aceiași ochi. Două priviri, același orizont. Două inimi, aceeași arteră. Sus, impunătoare, etalându-și voluntar și categoric, solent și cu bun gust bogăția, măreția, catedrala e ca o gară enormă în care călătorii așteaptă, în sunetele orgii, cuvântul preotului. Jos, într-o încăpere de la demisol, o mică oaste formată în majoritate din intelectuali români, celebrează în smerenie liturghia devenită ad-hoc, prin voința Domnului
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
regulat, număram cu ochii aceiași... paișpe lei. Puțin. Mizerabil de puțin. Venind vorba, îmi explicase, ca psiholog și profesor, că, după ce trecea pe la el nevastă-sa și-i făcea monetarul, oprea totdeauna aceeași sumă, număr diabolic, 14, apocaliptic, aducător de bogăție... Mă rog! Mai era și chestia ailaltă, că trecătorilor, văzând mărunțișul acela amărât, li se făcea milă, și dădeau mai ușor, - manipulare și aici. Nu sunt om cu bani. Da' la nevoie, dau. Observasem că, de regulă, dau mai repede
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
viața firesc, fără a pierde vreo fărâma din marile și micile bucurii pe care ți le oferă ea, dar și a ști, în sinea ta, că știi și a transmite mai de parte. A posedă trecutul e o formă de bogăție care ne împiedică să pierdem sau să ne stricam vii torul”. Capcană: viitorul vine, legic, peste puterile noastre de a întrerupe comunicarea temporalităților. Viitorul osmozează, treptat, cu trecutul, pește capetele noastre - prin legea cosmică a Samsarei indice. Numai un ignorant
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Mărită Borțoasa” admiratorii îl căutau. Deși bondoc, era adoratul femeilor. Dar, o alege pe Constantă, Tânta cum îi spunea el, cu 15 ani mai tânără, care îi aduce pe lume trei copii, fericire fără margini pentru Zavaidoc. Asta era adevărată bogăție, nu milioanele pe care le câștiga și le transformă în cecuri strângând averi uriașe: Constantă (zisă Pusă), Vasile (moare la 12 ani) și Niculina, care moare la câteva luni. ZAVAIDOC Spune, neica, ce-ai băut De n-ai mai îmbătrânit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Vasile (i-a pus numele fratelui său). S-a suit Zavaidoc într-o sanie plină de sticle de șampa nie, a traversat Piteștiul ciocnind cu toți drumeții. A fost bogat, dar a murit sărac. Au rămas cântecele lui, marea lui bogăție: „De când ne-a aflat mulțime Ne vorbește zi și noapte... Cand de rău și când de bine”, „Dacă ea nu mă iubește”, „Dragostea e că și-o râie”, „Cocoșel cu două crește”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie și Marioara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să se facă auzit!... Că el vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului dacă nu stăpâniți cunoștințe ce țin de identificarea unicității stilului poetului prin bogăția lexicala, prin intuirea celor mai subtile asociații contrastante, prin frazarea amplă, uneori interogativa, alteori exclamativa, prin elemente ce țin de cultură tuturor timpurilor și popoarelor, si toate trecute prin inima reginei - POEZIA! Poetul crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
multicolor, în care, de la conservatori la democrați, toți sunt grijulii (asta nu înseamnă că ar fi și eficienți, dar, passons!) cu defavorizații României. Am văzut, însă, unde conduce existența unui partid exclusiv al protecționismului social: la acumularea la vârf a bogățiilor și la pasarea cinică a responsabilităților asupra celor care nu împărtășesc valorile comunismului de lăcomie. Din astfel de convingeri generoase s-a întrupat șleahta îmbuibaților cinici, pentru care bunăstarea proprie este indicativul bunăstării generale. Nu împărtășesc, nici pe departe, spaima
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
o șesime din suprafața țării și totuși are încă 5 capitale de județ fără legătură ferată și nici măcar Chișinăul nu e canalizat. Peste Nistru erau mai multe poduri feroviare decât sunt astăzi peste Prut. Așa fiind lucrurile, nu numai că bogățiile provinciei noastre nu pot fi puse în valoare, dar nici cetățenii ei nu o cunosc decât superficial". Pentru cunoașterea Basarabiei "nu avem nici măcar monografiile capitalelor de județe dintre Prut și Nistru". În concluzie, scria G. Rașcu, "trebuie să mărturisim că
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
la Palat pentru a cânta unui auditoriu care îl admira; cu o desăvârșită curtoazie, Skriabin mulțumind pentru prețuire, l a invitat pe înaltul admirator în sala de concert, acolo unde oficiază el arta sa. ș...ț Lingușirea puterii și a bogăției de către unii artiști îl scotea din sărite. Despre mecenat, spunea că nu e decât împlinirea unei datorii." Avea oroare să ceară, să solicite. Odată, când am vrut să obțin ceva pentru el, mi-a interzis să fac cel mai mic
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
lui au murit ca scriitori. (Să precizăm că prea puțini au supraviețuit, mai ales cei plecați în exil.) Boemul și visătorul romantic, îmbibat de cultură, vede îndurerat cum se încheie o epocă a libertății, epocă de "generozitate și entuziasm, de bogăție și splendoare". în ciuda situației tragice a țării sfârtecate și a ororilor pe care le săvârșeau ciracii lui Codreanu și Horia Sima, autorul nostru continua să viseze o "Românie întreagă și liberă, nu una legionară în care să fim sclavi". Din
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]