918 matches
-
putea avea acest verb creat ad-hoc...). Ceea ce nu poate decât să ne dea speranțe că nu e totul pierdut. O temă provocatoare În DILEMA VECHE (nr. 472, 28 februarie - 6 martie) este publicată o dezbatere pe marginea cărții lui Lucian Boia De ce este România altfel?. Iată câteva dintre argumentele prin care autorul își susține poziția: „Să dau câteva exemple din comunismul românesc, fiindcă altminteri, dacă spun că România e altfel, e greu de demonstrat. România intră în comunism cu cei mai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3869_a_5194]
-
provocat de politicieni care scăpaseră din mână situația. Au urmat procese de revizuire a Ioanei d’Arc, a originilor Franței, a creștinării celui dintâi dintre regii ei și așa mai departe. La noi, prima carte în română a lui Lucian Boia a atras atenția, între altele, asupra mitului lui Mihai Viteazul, operă a unor istorici ardeleni de la începutul secolului XIX, apoi Neagu Djuvara a demonstrat că Negru-Vodă avea origine cumană, spre consternarea naționaliștilor, deși sugestia venea de la Iorga. Toate acestea dovedesc
Adio miturilor! () [Corola-journal/Journalistic/3935_a_5260]
-
din sumarul revistei ACOLADA (nr. 1, ianuarie 2013). Cronica literară semnată de Gheorghe Grigurcu este consacrată unei cărți din 2010 a Irinei Petraș Literatura română contemporană. Prelungiri. La rubrica sa Flux-Reflux, Barbu Cioculescu comentează cu suplețe intelectuală răspunsurile lui Lucian Boia la întrebarea „De ce este România altfel?” Versuri bune, de inspirație germană, publică Nicolae Coande: „Am trăit în vremea mai multor cenzori dar nu am știut/ acest lucru. Nici Iisus n-a știut/ poate nu citea jurnalele epocii. Stai în praf
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3936_a_5261]
-
Cât privește literatura contemporană, selecția merge pe linia popularității și a listei școlare cu Marin Preda, Sorescu, Nichita Stănescu, Ileana Mălăncioiu, Gellu Naum, Mircea Horia Simionescu, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Dinescu, Radu Cosașu, Mircea Eliade, optzeciștii, nouăzeciștii, istorici precum Lucian Boia, Florin Constantiniu, Neagu Djuvara și încheie cu Capcanele istoriei de Lucian Boia. La final, fiecărui autor îi este dedicat câte un fragment biografic, în capitolul „Viețile autorilor”, pentru o mai bună orientare a cititorului profan. Scriitorii enumerați apar cu titlul
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
pe banca, ca să-și mai revină.” 17 mai 2013 Am văzut o reclamă la chips-uri cu aromă de șaorma. Deci e vorba de chips-uri cu aromă chimică de lipie + pui + maioneza + usturoi + ceapă + murături + varză + roșii + cartofi prăjiți + boia + etc. Pe vremea mea, chips-urile aveau cel mult aroma chimică de brânză, de ardei sau de șuncă! Cum ne-am îndepărtat noi, maica, de lucrurile simple! 16 mai 2013 Azi ne-am înnebunit vecinii, încercând să spargem o nucă
Facebook, acest Spital 9 virtual… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19149_a_20474]
-
seamă Că-l părăsesc vițeii,rând pe rând. Căci nu contează cât de bine căntă Ori cât de mult încântă o vedere, În lumea celor care nu cuvântă Respectul este dat ,doar de putere. Și-n lumea noastră sunt desigur,boi Ce tot la fel se poartă din păcate, Dacă greșesc cumva, să-mi spuneți voi Aș da orice să n-am însă,dreptate! Citește mai mult BoulUn bou,ce se credea taur de rasăBătrân de-acum,dar încă tot holteiDorind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
de muzică și dansuri „Banda Renacer” din Chile; ansamblul UDBHAV din India; Sports&Cultural Association din Brazilia; Baletul folcloric „Flor de Mayo” din Thailanda; Santa Monica College, din S.U.A.; Country Dance Family & Friends din Germania; trupa de muzica și dansuri „Boi brihlp da Ilha” din Brazilia; ș.a. Seria de spectacole cu program diferit, prezentate de Opera Comică pentru Copii sub genericul „Romania - Land of my Heart” a cuprins colaje de muzică și dansuri românești. Din distribuție au făcut parte soliștii vocali
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A CUCERIT MARELE PREMIU LA BEIJING de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360230_a_361559]
-
Bot Ioan, 50 ani l Malek Iosif-Iacob, 48 ani l Todirel Elisabeta, 82 ani l Jahraus Lavinia-Ligia, 81 ani l Arghir Floare, 83 ani l Nicorici Advan, 19 ani l Băltianu Gheorghi, 92 ani l Vițălaru Gheorghe-Marin, 49 ani l Boia Ana, 67 ani l Lelea Elena, 78 ani l Crișan Vasile, 66 ani l Bure Ranco, 80 ani l Olariu Ioan, 82 ani l Lixandru-Miuțescu Maria, 80 ani l Enache Niculina, 44 ani l Radu Maria, 52 ani l Streangă
Agenda2005-26-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283869_a_285198]
-
dintre comentatorii lui Eminescu, conform cărora opera și personalitatea lui Eminescu sunt cvasinecunoscute pe plan european 2, cultul ”poetului național” fiind rezultat al unei ”mitologii” create de adulatorii săi români, care i-au distorsionat imaginea. În acest sens, istoricul Lucian Boia scrie, negru pe alb, că ”până să se înalte, neașteptat, fulgerător și irezistibil, în imaginarul românilor (s.n.), Mihai Eminescu avusese parte mai mult de contestări și ironii decât de judecați favorabile”3; că, în ciuda unor numeroase traduceri, ”Eminescu, în lume
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
medie“) nu intrase în cultura cea mare, a omenirii. Cu Eminescu, românii au sentimentul că au recuperat, dintr-odată, întârzierea; e primul român care se așază, sus, în panteonul mondial. Să precizam: din perspectiva românească.” Nu ”Luceafărul”, domnule profesor Lucian Boia, este primul român ”care a intrat în cultura cea mare a omenirii”. Este poetul V. Alecsandri, contemporanul lui Eminescu, cel care a câștigat nu numai un mare premiu european de poezie, ci mai ales prețuirea poetului F. Mistral și a
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
chiar pe pamant francez, i s-au acordat cele mai înalte onoruri, a fost tradus..... Oare, doar din ”perspectiva românească”, Alecsandri, Eminescu au fost așezați sus, în ”panteonul mondial” ? Constatăm cu regret fie lipsa de informatie a domnului profesor Lucian Boia, fie o greșită interpretare a datelor istorice. Domnia să își închipuie că, dacă Dicționarul Robert Laffont, ediția din 1994, îl prezintă succint pe Eminescu 5, aceasta reprezintă un argument că ”poetul nostru național” este ingnorat, fiind situat pe un loc
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
național” este ingnorat, fiind situat pe un loc modest în ierarhia valorica, desigur subiectivă, stabilită de către autorii acestor dicționare enciclopedice, asemenea unui clasament al celor mai buni fotbaliști ai sezonului. Ne permitem să îi prezentăm domnului profesor universitar doctor Lucian Boia câteva contraexemple 6, nu pentru a-l combate cu orice preț, ci pentru a demonstra faptul că un istoric de talia domniei sale ar fi trebuit să știe că în lume mai exista și alte ”cunoscute” dicționare, la fel de prestigioase, pe care
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
plasează pe M.E. la rangul de prim poet al țării sale”. Iată cum se naște mitul eminescian, pe meleaguri străine ! Al doilea argument: o enciclopedie ”faimoasa”, în care apare numele lui Eminescu, pe care o recomandăm călduros domnului profesor Lucian Boia, este ” La Grande Encyclopédie : inventaire raisonné des sciences, des lettres, et des arts, par une société de savants et de gens de lettres”. Proiect enciclopedic vast, inițiat de Henri Lamirault, având în total 31 de volume, aceasta importantă opera este
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
electronic, pentru a putea fi accesate on line, acelasi faimos ”Dicționar Larousse” publică, sub titlul « Dictionnaire mondial des littératures », un articol de o lungime apreciabila, dedicat ”poetului național” al românilor. Nu dorim să numărăm câte rânduri (cum procedează domnul profesor Boia) ci, mai ales câte greșeli conține articolul dedicat lui Eminescu, fiindcă nu în cantitate ci în calitatea informației constă valoarea unui material de enciclopedie : ” Mihai Eminescu Poète et prosateur roumain (Ipotești, près de Botosçani, 1850 - Bucarest 1889). À l’image
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
în anul 1915 poemul ”Inno Latino”14 (Imnul Latin), sub semnătură lui Paolo Parodi, unde sunt elogiate personalități precum Dante, Descartes, Cervantes și ......Michele Eminescu. Și, acum, vin și întreb: Cine și când a creat mitul lui Eminescu, domnule Lucian Boia ? În final, mai adaug un amănunt. Profesorul Mugur Vasiliu îmi atrăgea atenția asupra semnificației acestei (aparent) insignifianțe notițe de presă din 1883: laconismul cu care este redactată informația demonstrează că Eminescu era deja cunoscut cititorilor de limbă italiană, asemenea marilor
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
care-l priveau mirați: - Ce-aveți, măi boilor, ați început să lătrați? Dar boulenii: - Nu lătrăm noi, bă! Tu latri ca un prost! Vezi că vine un lup spre tine! - Aoleu! Unde e? s-a speriat moșul când a auzit boii vorbind. Cât p-aci să facă pe el! Dar Ionel, ascuns după tablă, a urlat în pâlnie, cu vocea îngroșată: - A-uu! A-uu! Sunt aici, aici! Copiii, să leșine de râs. Mirată, coana preoteasă a zâmbit și ea, privind suspect spre
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
pomenesc În fața tarabei, Încărcată de mere, de praz, de ridichi negre și de gulii. „Tare ghinionistă mai sînt, de cîte ori trec pe aici, Îmi spuneți că ceapa s-a terminat.“ — Eh, cucoană, dacă dumneata lenevești În pat și te boiești pînă la zece În fața oglinzii, cum vrei să găsești ceapă? Amuțesc. Omul Își vede mai departe de treaba lui, stivuiește lăzile goale În hăulitul cîntecelor oltenești care țîșnesc dintr-un tranzistor ascuns după borcanele de roșii În bulion. Pe grămada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Brazilia și Alaska, la 700 de km, undeva, în lunca Siretului, aproape de gara Gălbeni. Dar locurile care se vesteau aspre, de surghiun, se dovediră o foarte blândă țară. Giganți înfloriți în arnici, cu plete și umbre de nuc sub pălărie; boi înceți cu coarne zvelte și divergente, ca veritabilii căpriori ai văzduhului; jidovi împietriți în giubele, rumegând interminabile algoritmuri în seri, pe praguri, sub un cer de Golgotă; armeni cafenii, armence în doliu încărbunat, învîrtind cărți de joc și răsucind țigări
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mioritic / Foarte multă ciorăneală.»; Ioan-Petru Gardă - «De-acuma nu mai e surpriză: / Pe baza unui legământ, / Ne scoate FMI din criză / Ca să ne bage în pământ...»; Cătălina Orșivschi - Secetă mare: «Rămas-am fără apă-n sat, / Demult fântânile-au secat; Boi mulți avut-am de-adăpat / Și vin destul de „botezat“»; Eugen Albu - Turist: «Luai moața cu mașina / Să o duc pan' la Găină, / Însă m-am oprit din cale, / De cum am ajuns la poale.»; Constantin Mîndruță - Paternitate: «Copiii mi-au plăcut
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
așa „teorii”, am rămas mut. Și derutat...Unde este „neamul meu cel românesc”? Că eu d-asta am intrat în catedrala Istoriei, să caut Basarabii și Mușatinii lui Eminescu. Dar m-au „liniștit” specialiștii istorici cu voci sonore: domnul Lucian Boia mi-a spus că sufăr de „complexul de inferioritate” al românilor care și-au „mitizat” istoria, iar domnul Neagu Djuvara mi-a „demonstrat” că Basarab I, descălecătorul, a fost un CUMAN, fiul lui Thocomerius, care a venit la Câmpulung de peste
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Alexandru, dar pentru că Allison Lear a prezentat în instanță un certificat de căsătorie din data de 21 iunie 2010, declarând că ea și Djordjevic, s-au căsătorit, moștenirea i-a revenit integral. Potrivit documentelor instanței de succesiune, Cory Matteucci din Boise, Idaho ar fi efectuat ceremonia, iar Miles Shawn a fost listat ca martor la căsătorie. Înregistrările de la proces arată că Lear a spus că nu este sigură dacă au fost respectate toate procedurile legale pentru căsătorie. Poliția a găsit două
CĂSĂTORIE FALSIFICATĂ DUPĂ MOARTE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362471_a_363800]
-
Sebastian se uita unde găsește cele mai frumoase ciuperci Champignon. Le prefera pe cele mai micuțe. Pentru ce dorea el să gătească avea nevoie de o jumătate de kilogram de ciuperci, o legătura de pătrunjel și una de mărar. Usturoi, boia dulce și ulei de măsline avea acasă. Nu-i plăcea varianta spaniolă de sote cu oregano, chili și sherry, așa că se va limita la varianta românească, mai simplă. Mai luă și câteva fructe, mere și portocale, o lămâie să obțină
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
rămânem locului. Cu toate acestea ne îndreptăm spre casă, păstrând mult timp vie în fața ochilor imaginea lui și ne propunem să revenim pentru a-i descoperi noi și noi taine, noi manifestări în marea devenire a naturii. ELENA TRIFAN BIBLIOGRAFIE: Boia Lucian - Balcic. Micul paradis al României Mari, Editura Humanitas, București, 2014 Castelul Balcic, album bulgaro-român Mandache Diana - Balcicul reginei Maria, Curtea Veche Publishing, București, 2014 Matarialele documentare existente la obiectivele turistice. Referință Bibliografică: BALCICUL INIMILOR NOASTRE / Elena Trifan : Confluențe Literare
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Trump să-i reprezinte. Este prima dată în politica americană, când un candidat la prezidențiale nu este susținut de membri de vază ai propriului partid. La cei 70 de ani, Trump apare ca un tip ce nu prea are toți boii acasă (cum susține lelea Safta). Seamănă leit cu un fost personaj de la poale de Carpați, care a făcut, de multe ori, deliciul scenei politice dâmbovițene, când amesteca, meșteșugit, jumătăți de adevăr cu minciuni gogonate. Ceea ce îngrijorează cel mai mult la
TABLETA DE WEEKEND (172): SHOULDER TO SHOULDER de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368652_a_369981]
-
numele (sau renumele?) în acuzator și apărător la o adică, după cum dictau interesele „majore” ale patriei și „centrului său vital”. Nu ne-a spus nimic de consort. Și nu era fiteșcine. I-am întrebat pe asistenții mei de la facultate, Lucian Boia, Mircea Popa, Vasile Budrigă și Ion Scurtu, fără să aduc vorba de ce și cum. Doar unul dintre ei s-a încumetat să-mi satisfacă hatârul, fără să și întrebe de ce mă interesez. Era, îmi zicea, un nume pus la index
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]