336 matches
-
Covrigari: 3 evrei și 1 romîn. Măcelari: 7 evrei și 1 romîn. Morarul, cruparul, grisarul - evrei! Evreii sînt preponderenți în servicii. Un timp, hotelierii, crîșmarii, chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Ecaterina Maria Japie, medic rezident anul I, dr. Ana Maria Berchimiș, rezident anul I, dr. Raluca Ghiță, rezident anul I și dr. Andreea Martiniuc, rezident anul I). SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ DE CHIRURGIE PLASTICĂ, REPARATORIE ȘI ARSURI Dr. ILEANA CARMEN BOIANGIU* Chirurgii au îngrijit, de la începutul existenței lor ca profesiune și bolnavii cu arsuri. În țara noastră, ca și în alte țări europene bolnavii cu arsuri erau spitalizați în unitățile de chirurgie generală, iar uneori arsurile, considerate ca „afecțiuni cutanate” erau
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Pompilina Conea a reprezentat o lungă perioadă de timp singurul nucleu de terapie intensivă specializat în arsurile majore și toate progresele majore făcute în România în acest domeniu de graniță li se datorează. În perioada 2002-2003 (director Dr. Ileana Carmen Boiangiu 1998-2008) spitalul a fost inclus într-un program al Băncii Mondiale care asista financiar consolidarea unor instituții medicale și era coordonat de Primăria sectorului 1 - programul a putut fi accesat pentru că spitalul avea făcută o expertiză de rezistență, iar prin
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
are, să semene, să treiere etc. și toată munca aceasta dă drept rezultat un obiect, pe care omul îl schimbă pe alt obiect, pe îmbrăcăminte de ex., în care iar s-au înmagazinat munca producătorului de lînă, a țesătorului, a boiangiului, a croitorului etc. O serie înmagazinată de muncă se schimbă pe o alta - deci, în ultimă redacțiune, se schimbă nu numai marfă pe marfă, ci muncă pe muncă. Omul însă nu schimbă direct marfa ce-o are pe cea care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Capital and European Democracy. London: Routledge (192-209). Sum, Paul (2005). Political Mobilization in Romania. Social Capital, Socialization, and Political Participation. Romanian Journal of Society and Politics 5(1): 33-55. Tocqueville, Alexis de (2005). Despre democrație în America. (trad rom. M. Boiangiu și B. Staicu). București: Humanitas. Torcal, Mariano și José Ramon Montero (1999). Facets of Social Capital in New Democracies. The Formation and Consequences of Social Capital in Spain. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în România, septembrie 2002. Tănăsescu, Simina, "The President of Romania, or the Slippery Slope of a Political System", în European Constitutional Law Review, nr. 4/2008, pp. 64-97. Tocqueville, Alexis de, Despre democrația în America, vol. 1, traducere de Magdalena Boiangiu și Beatrice Staicu, Editura Humanitas, București, 1992. Tomescu, Camelia, "Raporturile dintre șeful statului și primul-ministru în țările Uniunii Europene", în Revista de drept public, nr. 3/2009. Tomescu, Camelia-Rodica, Raporturile dintre Guvern și Parlament, C.H. Beck, București, 2012. Tsai, Jung-Hsiang
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Convenția de la Philadelphia face Joseph C. Morton, Shapes of The Great Debate At The Constitutional Convention of 1787 (A Biographical Dictionary), Greenwood Press: Westport, CT; Londra, 2006. 18 Alexis de Tocqueville, Despre democrația în America, vol. 1, traducere de Magdalena Boiangiu și Beatrice Staicu, Editura Humanitas, București, 1992. 19 O vedere enciclopedică asupra Constituției USA o oferă David A. Schultz în Encyclopedia of the United States Constitution, Facts on File, New York, 2009. 20 Un studiu exhaustiv, recent a fost elaborat de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Național, al comerțului reprezentat printr-o corabie, steagurile căilor ferate, carul artelor grafice, bijutierii și ceasornicarii, florarii. Pe carul florarilor o splendidă coroană de flori; când a trecut carul în fața reginei, i s-a oferit coroana. Carul țesătorilor și al boiangiilor, cizmarii, croitorii, pălărierii, brutarii. Carul brutarilor e tras de 8 boi măreți. Pe car brutarii fabrica pâinea și o arunca mulțimii de jos și lumii de pe la ferestre. Carul caretașilor tras de cai de lux. Carul birjarilor muscali, înhămat în troică
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pentru "Țiganiada"? Probabil bătându-l la stâlpul infamiei marxiste, că ar fi fost "aristocrat". Dar amărâtul de Marx nu a fost un profitor "burghez"? Al naibii ce-i mai plăceau chefurile stropite cu multă bere, pe banii de cotizații ai boiangiilor și minerilor! Sunt "cetățean" pentru munca la catedră, de mic profesor suplinitor, asta am fost toată viața, pentru a face loc multor impostori, cu școli de partid, umflați cu bani nemunciți, dar conștienți de cerințele luminoasei epoci de aur. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de alte ocupații, din care patru grădinari, un arendaș de moșii, 15 lucrători de pământ, trei ciobani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
redactoarea-șefă, care mă invita să fac integrame. În spital, îi urmasem parțial invitația și chiar dădusem în boala anagramelor. Ceva cam din același registru. De exemplu, Mihai Stănescu devenea Himen cu sâsâit. Tudor Vlădescu, Os de vultur dac. Ana Boiangiu, Iguana Anobi. Avea ceva alunecos precum posesoarea. Răzvan Dumitru, Văz turma din Ur. Ioana Băețica, O taie ca naiba - și așa era că mereu pleca la burse. Radu Cosașu, Surâs cadou. Mihai Nicuț, Ham în cutii. Ăsta nu mânca decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
alții „Antoaneta Ralian are orgoliul meseriei bine făcute, orgoliul unui intelectual care a contribuit la destinul unor cărți în lume. Are, în același timp, modestia unei persoane la care buna educație s-a integrat în felul de-a fi.“ MAGDALENA BOIANGIU, Dilema veche, nr. 122, mai 2006 „La pensionare, Antoaneta Ralian mi-a spus că mă învățase toate secretele meseriei; îi sunt enorm de datoare. De atunci ne leagă o bună prietenie. Este tra ducătoarea mea preferată. Am lucrat în continuare
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a fost desființat, în 2011. În prezent, scrie săptămânal în rubrica sa de analiză a fenomenului televizual, „Cultura pe sticlă“, pe care o ține în Dilema cu începere din 2003. Poziția ingrată a unui cronicar TV Acum zece ani, Magdalena Boiangiu îmi propunea să preiau eu rubrica de cronică TV din - pe atunci - Dilema. De la începuturile revistei, o ținuse un timp Bogdan Ghiu, pentru ca apoi, când el a renunțat, să scrie o perioadă scurtă în cadrul ei Andrei Gorzo, despre filmele de la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ei Andrei Gorzo, despre filmele de la televizor. Mi sa părut un domeniu interesant, căruia, în plus, îi cunoșteam și culisele (pentru că am lucrat o vreme la conducerea unor ghiduri TV), așa că am acceptat fără să stau pe gânduri propunerea Magdalenei Boiangiu. Și am început să urmăresc emisiunile de la televizor cu alți ochi și să croșetez, săptămânal, câte un text pentru rubrica intitulată „Cultura pe sticlă“. În primii ani, încercam să văd tot și să scriu despre tot. Am scris inclusiv despre
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Între mărfurile ce aduc lipscanii” să se afle „mătăsării și alte obiecte de lux”, cum notează Nicolae Filimon <endnote id="(657, p. 131)"/>. Foarte adesea, negustorii evrei erau cei care aduceau mătasea și tot ei o dădeau la vopsit la boiangii (de regulă tot evrei) și o comercializau În prăvăliile lor. O „dughiană a Mătăsariului”, de pildă, este atestată În 1735 În mahalaua evreiască („Între jidovi”) din târgul Lăpușnei, În Moldova <endnote id="(43, p. 68)"/>. „Hai, Marie,-n deal la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
multe denumiri de meserii au devenit nume patronimice preluate de evrei. Pe lângă nume ca Breslașu, Bacalu (Băcanu), Bărbieru, Sacagiu, Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume și denumiri românești de meserii artizanale : Argintaru, Blănaru, Boiangiu (vopsitor), Butnaru/Bodnaru (ciubărar), Căciularu, Căldăraru, Croitoru, Dogaru, Dulgheru, F(i)eraru, Mătăsaru, Opincaru, Pantofaru, Sticlaru, Stoleru, Tăbăcaru, Tinichigiu, Zugravu <endnote id="(611, p. 66)"/>. Vorbind despre modul În care se reflectă imaginea evreului În oglinda românească, trebuie subliniat că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cârciuma lui Tudose din Cișmele. Au fost fete și băieți, masă mare și mâncare, chef de dans, de muzică și...chef. În zori ne-am fotografiat. Nu-i așa că arătam bine? Iată-ne: în picioare, de la stânga la dreapta Grigore Boiangiu de la Gorj, grefier ajutor, Fedea Nadolenco, fotograf, Vanea Timoșenco, învățător, Vanea Velicov, învățător, Mișa Vladâcenco, absolvent al școlii superioare de arte și meserii din Iași iar în rândul de jos, pe scaune, subsemnatul, învățător suplinitor, Volodea Sucmanschi, contabil la Banca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Iorgulescu, În căutarea timpului trăit sub comunism, „22”, 2002, 12, 13; Ion Crețu, Discurs despre dictatură pe două voci, LCF, 2002, 17; Paul Cernat, Anatomia „scheletului din dulap”, OC, 2002, 107; Cecilia Caragea, Dialog cu Stelian Tănase, Cluj-Napoca, 2002; Magdalena Boiangiu, „Discuția noastră e fără obiect: nu există solidaritate intelectuală” (interviu cu Stelian Tănase), „Dilema”, 2003, 529; Mircea Iorgulescu, Prin labirinturile terorii, „22”, 2003, 693, 694. M. S.
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
procura În București, În caz că dvs. nu aveți un exemplar disponibil. În speranța unui rezultat pozitiv, vă asigur de stima mea, cu cele mai bune urări de sănătate și spor În lucru. Gabriela Omăt Iată adresa mea: Gabriela Omăt Str. Radu Boiangiu nr. 4-6, Bloc 41 A, Sc. B, Ap. 55 71312, București, Sect. 1, Of. poștal 2. 3 București, 18 iunie 2001 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Puțini oameni ca dvs. mai sunt În timpul de azi. Pasiune, devotament, promptitudine În solicitări și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003; François Buot, Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada, tr. Alexandru și Magdalena Boiangiu, București, 2003. C.Tr.
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
, Anghel (5.X.1847, Alexandria - 18.VII.1903, Karlsbad, azi Karlovy Vary, Cehia), teoretician și critic literar. Fiu al Chrysantei (n. Velleanu) și al lui Dumitru Simion, boiangiu, D. învață mai întâi la Alexandria, apoi la Gimnaziul „Matei Basarab” și la Liceul „Sf. Sava” din București, urmând o vreme și cursurile Facultății de Litere. În 1869 era profesor la cursul inferior al Liceului „Sf. Sava” și, mai târziu
DEMETRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
ulterior vor fi cooptați Andrei Codrescu și Peter Gross. Elena Ștefoi este la început secretar general de redacție, apoi redactor-șef; funcția va fi preluată, începând cu numărul 301, din 1998, de Mircea Vasilescu. Redacția se compune inițial din Magdalena Boiangiu, Radu Cosașu, Bogdan Ghiu, Alex. Leo Șerban, acestora adăugându-li-se treptat Tita Chiper, Iaromira Popovici, Adrian Cioroianu, Cristian Ghinea, Cezar Paul-Bădescu, Andrei Manolescu, Matei Martin, Simina Sora. D. dorește să ofere, pe o structură eterogenă, de magazin intelectual, un
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
DĂNCIULESCU, Șină (Eufrosina) (28.IX.1934, Ciupercenii Vechi, j. Dolj), poeta. Este fiica Elenei (n. Boiangiu), profesoara de menaj, si a lui Virgil Dănciulescu, inginer silvic. Își ia licență la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română (1957). Funcționează că profesoară și metodista (1957-1960), apoi preda istoria literaturii române la Institutul Pedagogic și la
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
bogată, cu cât făcea mai bine față nevoilor proprii"81.Mommsen vorbește cu ajutorul unor surse istorice și despre dezvoltarea meșteșugurilor romane, din cele mai vechi timpuri. Enumeră opt corporații ale meșteșugarilor și anume: flautiștii, orfevrii, lucrătorii în cupru, dulgherii, piuarii, boiangiii, olarii și cizmarii 82. Nu este epoca schimburilor comerciale intense, astfel că majoritatea obiectelor lucrate erau destinate gospodăriei și folosinței proprii. În orice caz nu putem discuta, încă, despre un comerț extins. Autorul citat pune în evidență că nu exista
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]