257 matches
-
n-avem catedrale, n-avem universități!... Cum, izbucnește el, cum... "Paștele mă-sii" vorba lui Șendrea să nu orbecăim, când toți care ne-au luat în copitele cailor, în noi s-au împiedicat întâi... Noi nu suntem siguri nici pe bojdeuca noastră... Nici pe ziua de mâine nu suntem siguri... Habar n-au ei, cât sânge am vărsat aici, la Porțile Europei! Moldova o țară de care de acum înainte va trebui să se țină seama, spune Duma Vlaicului. O salvă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e un oștean teribil, în luptă nu-i pasă, n-are habar de moarte, spune Țamblac. Nu c-am fi noi, lei-paralei, îi răspunde Ștefan, dar, când i-a ajuns cuțitu' la os, de nevoi, de frică, de amar, cu bojdeuca scrum, cu fătuca robită, cu muierea necinstită, cu satul pârjolit, când nu-i mai pasă nici de viață, nici de moarte, îl apucă pe rumân așa o vitejie, de se miră, se miră singur de unde i-a venit atâta bărbăție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
O trece și aista, cum trec toate... Niculaie lasă ciocanul și trage o dușcă: O trece, moș Melinte... Am făcut cărare la codru și tot n-am pierit, spune el și îi întoarce ploscuța. Să ne întoarcem cu sănătate! Din bojdeuca alăturată, iese o bătrânică cu un maldăr de țoale pe care le aruncă într-o cărucioară pe două roți. Să trăiești, Savastiță! se dă la ea moșneagul cu plosca. Să trăim, să trăim! îi răspunde acru, în răspăr, bătrâna, văzându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu un maldăr de țoale pe care le aruncă într-o cărucioară pe două roți. Să trăiești, Savastiță! se dă la ea moșneagul cu plosca. Să trăim, să trăim! îi răspunde acru, în răspăr, bătrâna, văzându-și de treabă. Pe după bojdeucă, se furișează tiptil un moșneag înarmat până-n dinți, cu un coif mâncat de rugină, cu arc și tolbă la spinare, toporișcă la brâu, ghioagă ghintuită pe care mai mult o târăște prin pulbere. Dumnezeule!!! țipă Savastița. Iar?!... Nu te vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
legume. Când au ajuns din nou în curte, în dreptul pavilionului național, am ieșit înaintea lor zâmbind: Aveți mare noroc că tocmai ne-a cerut vecinul să-i împrumutăm cățeaua dată de Sfânta Vineri. Altfel n-ajungeați dumneavoastră întregi lângă zidul bojdeucii noastre. - Așa bojdeucă mai rar. Din păcate chiar foarte rar. E muncă multă aici. - Da. Sunt aproape doi ani de viață și de lucru. și inspecția a continuat, după rutină, pe registre, pe vorbe, iar pe registre: registrul de cheltuieli
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ajuns din nou în curte, în dreptul pavilionului național, am ieșit înaintea lor zâmbind: Aveți mare noroc că tocmai ne-a cerut vecinul să-i împrumutăm cățeaua dată de Sfânta Vineri. Altfel n-ajungeați dumneavoastră întregi lângă zidul bojdeucii noastre. - Așa bojdeucă mai rar. Din păcate chiar foarte rar. E muncă multă aici. - Da. Sunt aproape doi ani de viață și de lucru. și inspecția a continuat, după rutină, pe registre, pe vorbe, iar pe registre: registrul de cheltuieli obștești, fondul școlii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de poveste. Ce-ai mai fi adăugat la cele de mai sus, dacă n-ai fi trăit pe vremea lui Cuza, a lui Carol I și a Reginei Elisabeta, ci a lui Ceaușescu și consoartei, "Odiosul și Sinistra", iar la Bojdeuca din Țicău ai fi avut instalată T.O. și vreo 6 U.M.-uri cu "ochi albaștri" pe urmele matale? "Dar sărac ca anul acesta...". Și eu, la sfârșitul lui 1988, eram sărac și amărât ca matale, când ai fost răspopit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din cărămidă sau chirpici, nefinisate, fără geamuri. În corturi dorm oamenii, iar în clădiri, caii. E vară și e bine să simți glia sub coaste. Până la Podul Constanța i-am păcălit că zona Chitila cu hârtoapele, cișmelele, ulițele și adesea bojdeucile ei nu este în București și am ținut o predică despre jumătate de veac de totalitarism. Ei bine, dar ce ați făcut de opt ani de când nu vă mai amenință nimeni că vă ia proprietatea? Am schimbat vorba pe una
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
prea scumpă. în urma acestor discuții, destul de aprinse, cu Gruber și Grig. Alexandrescu, tânărul Creangă a făcut contractul cu Xenopol, prin care dădea cei nouă mii de lei, și peste două zile am însoțit pe prietenii mei care au ridicat din bojdeuca lui Ion Creangă manuscrisele câte s-au mai găsit.” (Artur Gorovei: „Alte vremuri. Amintiri literare”, Folticeni, 1930, p. 65-67) Notăm că A. Bădărău era un fruntaș politic al Iașilor cu bună credibilitate; el explică socialismul ca stare de spirit, ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se strica farmecul sub care ne desfătam, nu s-a mai citit nimic în acea seară. Retras în singurătatea lui, lăsat în părăsire de prietenii de la „Junimea” care nu mai așteptau nimic de la el, Creangă s-ar fi stins în bojdeuca lui, uitat de toți, fără să mai fi simțit emoțiile vieții de odinioară, dacă nu ar fi încercat să-l însuflețească din nou mâna aceasta de tineri care, dacă n-au avut talent și n-au produs nimic temeinic în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a merge la baie?), necesitatea stringentă a măsurilor ce s-au luat pentru protecția lui, inexorabila evoluție spre moarte a bolii,etc. Că avea un revolver, se știe și din alte surse (dormise cu el sub pernă la Iași, în bojdeuca lui Creangă) dar se mai șie că acum, în mai 1883, fuseseră grațiați prin decret regal Cârlova, Pătescu și Pietraru, atentatorii la viața lui I. C. Brătianu din 2 decembrie 1880: campania de presă a ziarului „Timpul”, condusă personal de Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fantezii de E. Lovinescu. Articolul de fond e semnat, de obicei, de A. D. Xenopol. T. mai conține o recenzie a lui E. Lovinescu la Istoria partidelor politice din România de A. D. Xenopol, un articol despre Mihai Eminescu și altul despre bojdeuca lui Ion Creangă, un interviu cu A. D. Xenopol, diferite materiale pe teme economice, culturale și politice, informații. A. P.
TIMPUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290178_a_291507]
-
că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a face o strânsă documentație referitoare la Ion Creangă. Vom Încerca să Închegăm o arhivă imagistică referitoare la viața povestitorului, ca semn că am trecut și noi prin lumea asta și că am iubit pe oamenii acestor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
neîntrecută Horia Sima, asemeni unui mare maestru de șah. Cei care fuseseră cooptați rând pe rând în grupul de acțiune după discuțiile purtate cu Comandantul, au fost la început Ilie Rotea și Ilie Smultea prin ședințele ținute la așa zisa bojdeucă (o cameră de locuit primită de la patronii tipografiei din Tempelhof, de către Ponta și amenajată pentru a fi locuită, tot de el). După ei au urmat Ion Boian și Nicolae Petrașcu apoi Octavian Roșu, Traian Borobaru, Alexandru Popovici, Niculae Șeitan, Eugen
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de pregătire ale grupului de acțiune s-a simțit nevoia unui marș nou, care să exprime dorința de luptă și de sacrificiu a participanților. Ilie Smultea care nu era poet, cum nu eram nici noi, într-o seară singur la bojdeucă a compus câteva strofe, care se cântau pe melodia marșului german Gegen Engeland și care trebuia să devină cântecul nostru de luptă. Astăzi am plecat din nou la luptă Hotărâți să nu dăm înapoi. Jertfa noastră se înalță sfântă Camarazi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să ajungă C. Și răspopit, și destituit. Visul mamei, acum desigur defunctă, fusese ucis (diaconul răzvrătit a fost dublat în acest caz de fiul răzvrătit). Într-o atare perioadă de restriște, C. trebuie să se fi aflat deja instalat în „bojdeucă”, împreună cu mai tânăra decât el, cu peste zece ani, Tinca Vartic. Și imaginea acesteia rămâne neclară: n-a meritat, se pare, venerația cu care nu o dată fusese privită de M. Sadoveanu. Sfârșitul anului 1872, anul 1873, începutul anului 1874 constituie
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Tinca Vartic. Și imaginea acesteia rămâne neclară: n-a meritat, se pare, venerația cu care nu o dată fusese privită de M. Sadoveanu. Sfârșitul anului 1872, anul 1873, începutul anului 1874 constituie o perioadă mai obscură a existenței lui, înghesuită în bojdeucă și în tutungerie. La 7 aprilie 1874, în fruntea ministerului ce cu aproape doi ani în urmă i-a „farmat cariera”, vine Titu Maiorescu - „cel mai bun voitor ce am avut în viața mea”, după cum va scrie, pe drept cuvânt
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
comoție cerebrală, parkinson etc., iar dacă n-ai... NOI APARIȚII EDITORIALE ANUNȚATE LA TELEVIZIUNE Călin Popescu-Tăriceanu: Cum să sprijinim cu popi acoperișurile caselor a căror pereți au fost luați de ape? (teză de doctorat, asistent: Laszlo Borbely). Tiraj forțat. Bibliografie: Bojdeuca din Țicău, de Ion Creangă. Tudor Giurgiu: (Opere, antologie de autor). Vol.1: Sunt un ardelean serios și nu schimb nimic; vol.2: Inși din TVR care nu fac nimic și iau o grămadă de bani... George Copos: Cum se
Fantezi pe teme date... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11396_a_12721]
-
Jos, Călărași; 39. domnului Novac Gh. Vasile, cercetător științific, Muzeul Județean Argeș, Pitești; 40. domnului Oprea Ștefan, redactor, Muzeul Literaturii Române, Iași; 41. domnului Papuc V. Gheorghe, Muzeul Național de Istorie și Arheologie, Constantă; 42. domnului Parascan C. Constantin, muzeograf, Bojdeuca "Ion Creangă", Iași; 43. doamnei Palanceanu Gh. Elenă, profesor, București; 44. doamnei Păunescu Al. Anca, cercetător, arheolog, Muzeul Național de Istorie a României; 45. doamnei Podoleanu N. Georgeta, muzeograf, Muzeul de Artă, Iași; 46. domnului Prahoveanu Gh. Ioan, muzeograf, Muzeul
DECRET nr. 37 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155971_a_157300]
-
menținându-se creșterea numărului de locuitori față de data recensământului efectuat în 2011 și fiind al doilea după București. Iașul este orașul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Țicău) și al primului Muzeu de Istorie Naturală. În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită azi și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
la Sofia și Ioan Nădejde, unde a copilărit alături de cei șase copii ai acestora. La Iași s-a mutat și Profira Băncilă, în mahalaua Țicăului, foarte aproape de casa Sofiei de pe Sărăriei, unde Ioan Nădejde a fondat revista "Contemporanul", în vecinătatea bojdeucii lui Ion Creangă. Profira era atât de săracă încât nu și-a putut crește singură copiii - ci doar pe Elena, fiica cea mică. Elena s-a căsătorit mai târziu cu pedagogul Ion Teodorescu și a locuit la Broșteni unde Octav
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de conducere al Uniunii Compozitorilor din URSS și Uniunii compozitorilor din Moldova, vicepreședinte al UCM. La sfârșitul anului 2015 strada pietonală Alexandru Diordiță din Chișinău a fost redenumită în „strada Eugen Doga”. "Ceața amintirilor se topește și nu mai văd bojdeuca cea veche de lut. Mă opresc și mama, cu părul alb ca pînzele celea din copilărie, aleargă în întîmpinarea mea. Mă înfior de fiecare dată cînd îmi aduc aminte de ochii ei umezi de bucurie. Ca și acum, cînd stau
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
1962-1966). În perioada 1967-1972 este student al Facultății de Filologie, Secția Română-Italiană, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, terminând ca Șef de Promoție. Obține Doctoratul în literatură română cu teza „Ion Creangă - Măștile Inocenței", în 2000. Este muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă (1972-1975) și coordonatorul instituției (din 1990 până astăzi). Lucrează la Muzeul Literaturii Române Iași, Casa Memorială „Vasile Pogor” (1975-1984) și devine Șef de Secție a M.L.R. (1984-1989). Realizează tematicile științifice și muzeele: „Viața și opera lui Creangă
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
lui Ion Creangă (1972-1975) și coordonatorul instituției (din 1990 până astăzi). Lucrează la Muzeul Literaturii Române Iași, Casa Memorială „Vasile Pogor” (1975-1984) și devine Șef de Secție a M.L.R. (1984-1989). Realizează tematicile științifice și muzeele: „Viața și opera lui Creangă”, „Bojdeuca din Țicău" (1984-1989), „Viața și opera lui Eminescu” și Muzeul „Mihai Eminescu” din parcul Copou, Iași (1984-1989); „Viața și opera lui G.Topârceanu” și Casa memorială G.Topârceanu din str.Ralet, Iași (1984); Casa Pogor - Literatura în perioada 1875-1989. În
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
la care conferențiază, printre alții, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Geo Bogza, Eugen Simion, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Constantin Noica, Ioan Alexandru. Din 1984 este organizatorul și coordonatorul, împreună cu Oana Lazăr, a Concursului Național „Ion Creangă” de creație literară - Povești de la Bojdeuca din Țicău, realizând, în colaborare cu Editura Junimea, mai multe antologii cu povești premiate. Din 2003 până în 2009 a făcut parte din catedra de filologie a Facultății de Litere de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău. În prezent, profesor asociat la Institutul
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]