258 matches
-
sprijină unul de altul sau de un zid și stînd În picioare fac dragoste, avem sănătatea tăietorului de lemne”. Pin zăpadă, cu toporul Într-o mînă, tăietorul de lemne Îndrăgostit sare gingaș pe femeia iubită lipită-n prealabil de ușa bojdeucii. Altfel nu poate. Mai ales dacă-i scriitor din Liban și-i ultima noapte de dragoste, inspirată de romanul cu aproape același nume ce urmărește drama unui tînăr intelectual român (V. Găitan), cauzată de război, Însă mai ales de Sergiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Ai dreptate, dragule. De atunci pot să spun că mai știu și eu câte ceva despre bătrâna cetate... Asta mă bucură. Da’ cam ce iscodeai pe aici pe hudița asta bătută cândva de moș Creangă cu ciubotele lui de iuft? Că Bojdeuca nu-i departe. Uite-o colea. Ei! Mă gândeam și eu că oi descoperi măcar o țandără de piatră care să-mi povestească cam ce vorbea moș Creangă cu dragul său prieten - Mihai Eminescu - când urcau sau coborau dealul ista
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
te-a apucat, dragă ieșene, să-mi reciți „Sara pe deal”? Am eu așa un foc la inimioară... Fii mai limpede. Împotriva celor învățate la școală, că Eminescu ar fi scris această poezie inspirat de dealul Șorogarilor privit din cerdacul Bojdeucii lui Creangă, eu mă ridic și spun că poetul a gândit această poezie stând în foișorul fostului „Han din Bucium”, la poarta căruia ne aflăm. În vremea lui Eminescu, casa aparținea profesorului universitar Constantin V. Ionescu, prieten și coleg cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
colo în foișor. De acolo de sus se deschide o priveliște de basm în cele patru zări. Și cum să nu-i vină poetului a spune „Sara pe deal buciumul sună cu jale”? Că a scris-o stând în cerdacul Bojdeucii, e foarte posibil, dar inspirația profundă și trainică de aici i-a venit. Acum sunt dumirit cum devine treaba cu „oful” tău și drept să-ți spun cred că ai dreptate. Ieșeanul mă privește în tăcere, apoi își fixează ochii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mulți ani, că la vreo săptămână după aceea, părintele său sosise la Iași, să-i retragă personal actele. Elevul de serviciu, știind că toți elevii claselor inferioare erau plecați în drumeție la prima casă memorială din România, organizată ca muzeu, Bojdeuca lui Creangă din țicău, îl conduse la cabinetul directorului. Profesorul remarcase, de cum îl văzuse pe bărbatul chel, cu cizme în picioare, că avea în mână un geamantan gol, după cât de ușor îl purta. Aflându- i numele de la elevul de serviciu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
zăbovea Eminescu nopțile la Hanul din Bucium, vecine?” - l-a atacat gândul de veghe. „O urma pe Veronica, al cărei soț, Ștefan Micle, era prieten și coleg cu profesorul universitar C.V. Ionescu, proprietarul hanului”. „Asta ar Însemna că, În cerdacul Bojdeucii lui Creangă, Eminescu a pus doar poezia pe hârtie și nu a creat-o atunci” - a concluzionat gândul de veghe. „Uite că ai și tu dreptate, cumetre”. „Așa mi se Întâmplă când pun capul să gândească” - a plusat gândul de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vindea: șosete, ca și "Al Sharani". Uite și-un băștinaș: "Vlad Company"", ne-am luminat noi. "Plus o alianță: "Naor & Felicia". Comerțul cu țigări părea cel mai prosper: reclama Golden America se înălța, hăt, deasupra bisericii Vulpe, iar indicatorul spre Bojdeuca lui Creangă era umbrit de chemarea lui Abes-Med la tutun Monte Carlo. Și cîte soluții aveam în față, pe-o sută de metri, să cumpărăm semințe: de la El Bakara (autentic egiptene), de la Az Zanco (turcești), de la Merna (libaneze) de la... Cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Județul Bacău. Studii gimnaziale la Liceul "Vasile Alecsandri" din Iași (1978-1982). Liceul "Mihai Eminescu" (1982-1986). Facultatea de Filologie, Secția Limba și literatura română Limba și literatura latină a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1986-1991). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române Bojdeuca Ion Creangă (1986-1994). Redactor la TVR Iași (din 1994). Debutează cu proză în revista "Convorbiri literare" (1984) și editorial cu Vitrina cu promisiuni (1996). Colaborează cu versuri, proză sau cronici la "Amfiteatru", "Suplimentul literar al Scânteii Tineretului", "Dacia literară", "Convorbiri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Pașcani. Tema excursiei a fost: „Monumente istorice, culturale și turistice din județul Iași”. S-au vizitat: Casa memorială „V. Alecsandri” din Mircești, Băile de la stațiunea Strunga, Palatul Culturii din Iași, Biserica Trei Erarhi, Mitropolia ,Teatrul „V. Alecsandri”, Muzeul de istorie, Bojdeuca din Țicău, Grădina Botanică , Teiul lui M. Eminescu , Palatul de la Ruginoasa. Elevii clasei a IV-a și-au notat, pe parcursul drumului, locurile pe unde au trecut, obiectivele vizitate, impresiile și informațiile dobândite. Jocul de rol amintit s-a desfășurat în cadrul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
mai bine zis în ceea ce privește timpul scurt: „Toate evocările contemporanilor vorbesc despre greutatea cu care Ion Creangă își definitiva textele. De aceea este greu de crezut ca în opt luni de zile să fi scris toate narațiunile menționate.” (9, p. 147 ) „Bojdeuca de căsuță” din mahalaua Țicăului a fost locul cel mai plin de liniște și pace pe care cei doi prieteni l-au găsit în Iași. În cerdacul din spatele casei stăteau împreună până noaptea târziu și priveau cerul și dealurile din
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Creangă”. * După 1883 începe declinul fizic al celor doi prieteni, sănătatea lor dând semne de șubrezire. Starea mentală a lui Eminescu începe să se înrăutățească, nebunia devenind iminentă, cel puțin din punctul de vedere al lui Creangă, în a cărui bojdeucă vine cu un revolver prin deținerea căruia își justifică teama de a nu fi ucis. Ion Creangă se afla și el într-o stare de boală evidentă, accentuată de slăbiciunea psihică dobândită după conștientizarea stării grave de sănătate a lui
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lumește de Eminescu. Până „departe” chiar că nu vai mai fi mult. Predestinarea prieteniei de legendă includea și predestinarea morții lor în același an. Așa că, grăbindu-se să nu strice această „lege”, în ultima zi din 1889, se stinge în bojdeuca sa, profetic, Ion Creangă. Ceea ce s-a întâmplat „în noaptea aceea de pomină” (C. Săteanu) a fost vehiculat în mai multe variante. Mulți cercetători și critici acceptă varianta potrivit căreia Ion Creangă ar fi murit în debitul de tutun al
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de pomină” (C. Săteanu) a fost vehiculat în mai multe variante. Mulți cercetători și critici acceptă varianta potrivit căreia Ion Creangă ar fi murit în debitul de tutun al fratelui Zahei și apoi ar fi fost dus în Țicău, în bojdeuca sa. Vom accepta, însă, varianta mai plauzibilă și mai convenabilă a stingerii în propria casă din Țicău. C. Săteanu notează mărturia profesorului Ștefan Drăghici din Iași, care l-a cunoscut personal pe Creangă și se pare că a fost printre
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
având în vedere starea de sănătate a povestitorului, vremea rea și distanța destul de mare pe care ar fi trebuit s-o străbată din nou până în oraș. Să acceptăm, totuși, că destinul s-ar fi împlinit în locul intim, cald, sacru, al bojdeucii, tocmai la timpul plugușorului, al amintirilor, al zborurilor spre înalt, al întregirii mitului. A doua zi, pe 1 ianuarie 1890, apare foaia volantă, prin care se anunță moartea lui Ion Creangă: „IOAN CREANGĂ Profesor, în vârstă de 52 ani, după
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, luând act de scoaterea lui I. Creangă din rândul diaconilor printr-o adresă a Mitropoliei, decide și îndepărtarea lui din învățământ: "nu poate să mai fie nici institutore în corpul didactic". Vara se mută în bojdeuca din Țicău. 1873. Cere Tribunalului din Iași divorțul, pe care-l va obține în toamnă. 1874. Cere și obține postul de institutor la Școala nr. 2 din Păcurari, ministru fiind Titu Maiorescu. 1875. I. Creangă obține definitivarea în învățământ. Ca
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mai. Raport elogios al poetului privind lucrarea Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, avându-l între autori pe I. Creangă. 1 iunie. M. Eminescu este destituit din funcția de revizor școlar. Poetul va fi primit cu căldură în bojdeuca lui Creangă. Creangă publică în Convorbiri literare Punguța cu doi bani (1 ian.), Dănilă Prepeleac (1 mart.), Povestea porcului (1 iun.). M. Eminescu, redactor la Curierul de Iași, retipărește în iunie Povestea porcului. 1877. Publică în Convorbiri literare : Moș Nichifor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Bene Merenti clasa a II-a pentru lucrările și publicațiile sale didactice. Publică în Convorbiri literare: Ivan Turbincă (1 apr.) și Povestea unui om leneș (1.oct). 1879. La 25 iunie Ion Creangă cumpără, cu 50 de galbeni, locul și bojdeuca din ulița Țicău, pe numele Ecaterinei Vartic. 1880. În Albumul macedoromân publică Anecdotă (Moș Ion Roată și Unirea). 1881. După o pauză de doi ani Convorbirile literare îi publică Amintiri din copilărie (partea I 1 ian., partea a II-a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
din Amintiri din copilărie. 1889. La 15 iunie moare M. Eminescu, în casa de sănătate a doctorului Șuțu. La Văratec, la 3 august, același an, se stinge Veronica Micle. În ziua de 31 decembrie, în urma unei crize de epilepsie, în bojdeuca sa din mahalaua Țicăului, părăsește lumea aceasta și Ion Creangă. 1890. Ceremonia de înmormântare are loc la 2 ianuarie, la Cimitirul Eternitatea din Iași. Institutorul Toma Săvescu elogiază memoria dascălului, iar Eduard Gruber vorbește despre scriitor. La 5 ianuarie căpitanul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
prea scumpă. în urma acestor discuții, destul de aprinse, cu Gruber și Grig. Alexandrescu, tânărul Creangă a făcut contractul cu Xenopol, prin care dădea cei nouă mii de lei, și peste două zile am însoțit pe prietenii mei care au ridicat din bojdeuca lui Ion Creangă manuscrisele câte s-au mai găsit.” (Artur Gorovei: „Alte vremuri. Amintiri literare”, Folticeni, 1930, p. 65-67) Notăm că A. Bădărău era un fruntaș politic al Iașilor cu bună credibilitate; el explică socialismul ca stare de spirit, ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se strica farmecul sub care ne desfătam, nu s-a mai citit nimic în acea seară. Retras în singurătatea lui, lăsat în părăsire de prietenii de la „Junimea” care nu mai așteptau nimic de la el, Creangă s-ar fi stins în bojdeuca lui, uitat de toți, fără să mai fi simțit emoțiile vieții de odinioară, dacă nu ar fi încercat să-l însuflețească din nou mâna aceasta de tineri care, dacă n-au avut talent și n-au produs nimic temeinic în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a merge la baie?), necesitatea stringentă a măsurilor ce s-au luat pentru protecția lui, inexorabila evoluție spre moarte a bolii,etc. Că avea un revolver, se știe și din alte surse (dormise cu el sub pernă la Iași, în bojdeuca lui Creangă) dar se mai șie că acum, în mai 1883, fuseseră grațiați prin decret regal Cârlova, Pătescu și Pietraru, atentatorii la viața lui I. C. Brătianu din 2 decembrie 1880: campania de presă a ziarului „Timpul”, condusă personal de Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
diferite lucrări); d) asocieri logice atât cu planul referențial, cât și între componentele mesajului (vezi, de exemplu, corespondența dintre rubrica meteo și vremea de afară, dintre informațiile oferite elevilor, de către profesor, despre Ion Creangă și cele primite în cadrul vizitei la Bojdeucă, respectiv cele din fișele biografice din anii școlari anteriori etc.). Ideea de strategie comunicativă/discursivă presupune, așadar, raportare la toate aceste direcții normative, atât în etapa de construire a mesajului, cât și în cea de transmitere a acestuia, de ancorare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
scrie în „II Adause” - Gr. Crețu din lucrarea „Tipografiile...” * LĂMURIRE Chipul alăturat al nemuritorului Ion Creangă este scos de pe un tablou în culori, de fotograful Hartwig din Bârlad. Tabloul l-am cumpărat de la Tinca Vartic, care stă și azi în bojdeuca lui Creangă din Iași, mahalaua Țicăului de sus. Tinca Vartic mi-a spus că chipul acesta e făcut de un iconar - Mușnețeanu de pe o fotografie a lui Creangă. El semăna bine cu fotografia, dar nu l-a cumpărat nimene, căci
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fiul Mariei (n. Popa) și al lui Constantin Parascan, țărani. După absolvirea Liceului Teoretic din Onești (1966), a urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967-1972). Devine muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași - Bojdeuca „Ion Creangă” (1972-1975), apoi muzeograf și șef de secție la Casa Pogor și iarăși, din 1989, muzeograf la Bojdeuca „Ion Creangă”. Din 1998 este lector asociat la Facultatea de Litere și Științe a Institutului de Studii Europene „Ștefan Lupașcu” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967-1972). Devine muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași - Bojdeuca „Ion Creangă” (1972-1975), apoi muzeograf și șef de secție la Casa Pogor și iarăși, din 1989, muzeograf la Bojdeuca „Ion Creangă”. Din 1998 este lector asociat la Facultatea de Litere și Științe a Institutului de Studii Europene „Ștefan Lupașcu” din Iași, iar din 2002 este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Bacău. Debutează în revista „Alma Mater” cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]