342 matches
-
apropiat de mine și m¬au întrebat asemenea de unde sunt. Eu din cea întâi vedere am închipuit că toți aceștia sunt duhuri necurate și năluciri și făcându-mi cruce am început a bodogăni Tatăl nostru și alte molitfe. Dar, după ce am boldit ochii, am cunoscut că acel cu epoleturi este hatmanul Moldovei, Constandinică Paladi; pe loc am închipuit că proorocia Șăndrii s-au împlinit și cartojnicii m-au pârât la stăpânirea locului, și de aceea au venit hatmanul ca să mă rădice la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de creații noi românești: Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei 18. Dealurile Buzăului Cernătești Buzău, Zărnești Buzău, Râmnicu Sărat Buzău 19. Drăgășani Dealu Mare Boldești Prahova, Valea Călugarească Prahova, Urlați-Ceptura Prahova, Tohani Prahova, Cricov Prahova, Breaza Buzău, Pietroasa, Merei Buzău, Zorești 3 centre distincte: Costești Argeș, Bucșani Dâmbovița, Valea Voievozilor Dâmbovița 20. Ștefănești Ștefănești Argeș, Topoloveni Argeș, Valea-Mare Dâmbovița 21. Sâmburești Sâmburești Olt, Dobroteasa Olt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
153 particularități de cultură, cu soiul Tămâioasă românească, dar vigoarea este însă mai mică, produce mai puțin, supramaturează mai greu. Acumulează 203 g/L la Huși și 257 g/L la Valea Călugărească. Cultivată la Huși, Averești, Buzău, Bohotin, Prahova (Boldești). Vinuri de calitate, demidulci sau dulci, roșii, cu nuanțe cărămizii. Adesea culoarea rămâne prea deschisă. Muscat Ottonel, creat în 1852 (Robert Moreau, Angers, Franța) Soi pentru vinuri aromate. Boabe mijlocii sferice, ușor discoidale, galben verzui cu pruină albicioasă, pulpă suculentă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pref. Alexandru George, București, 1985; Călinescu, Biblioteci, 67-74; Manolescu, Teme, VI, 66-75; Zamfir, Cealaltă, 32-39; Negoițescu, Ist. lit., I, 223-224; Petru Mihai Gorcea, Mateiu I. Caragiale, București, 1995; Ioan Derșidan, Mateiu I. Caragiale. Carnavalescul și liturgicul operei, București, 1997; Iulian Boldea, Fața și reversul textului (I.L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale), Târgu Mureș, 1998; Dicț. analitic, I, 235-239, III, 263-265, IV, 28-31; Glodeanu, Poetica, 323-337; Durnea, Orizonturi, 170-185; Sorescu, Lumea, 30-86; Dicț. esențial, 141-146; Simion, Ficțiunea, III, 74-78; Vârgolici, Portrete, 255-276
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Ciachir, Marțea la drum, SLAST, 1983, 17; Radu Felix, Spații concentrice, SLAST, 1983, 17; Vasile Spiridon, Ioan Vintilă Fintiș, PSS, 1992, 4-5; Romulus Bucur, Orgoliul & modestia singurătății, „Arca” (Arad), 1992, 6; Nicolae Oprea, „Singurătatea supremă”, „Calende” (Pitești), 1992, 8-9; Iulian Boldea, „Singurătatea supremă”, VTRA, 1992, 10; Mircea Bârsilă, Între pietate și insurgență, „Calende”, 1994, 4; Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10; Gheorghe Mocuța, „Hierofania”, „Arca”, 1997, 10-12; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
23; Grigurcu, Existența, 417-420; Mihai Ungheanu, „Partea omului”, LCF, 1987, 45; Cândroveanu, Lit. rom., 280-283; Alex. Ștefănescu, Viziune cu Gabriela Negreanu, RL, 1995, 5; Edith Horvath, „Noaptea inițiaților”, ST, 1995, 46; C. Stănescu, Nu vă temeți!, ALA, 1995, 292; Iulian Boldea, La porțile utopiei, LCF, 1996, 5; Dicț. scriit. rom., III, 422-423. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
concretizează relația dintre școală și familie făcându-i pe părinți să conștientizeze importanța lor în educație. În capitolul patru: Particularități ale comunicării profesorelevfamilie la nivel gimnazial. studiu de caz am realizat un studiu la nivelul școlilor gimnaziale de pe raza orașului Boldești Scăeni, studiu ce a urmărit aspecte privind comunicarea în relația profesorelev, părinte copil cât și relația profesorpărinte. Rezultatele acestui studiu vor fi utilizate pentru găsirea unor soluții de îmbunătățire a comunicării dintre școală și familie. Capitolul 1 Comunicarea: delimitări conceptuale
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Anexa 4,5,6), a fost elaborat pornind de la dimensiunile conceptului de comunicare, mai sus menționate, și a fost adaptat celor trei categorii de subiecți: profesori, părinți, elevi. Au fost astfel realizate trei interviuri de grup la Școala nr. 1 Boldești - Scăeni, interviuri la care au participat 12 părinți ai elevilor din ciclul primar și gimnazial, 12 profesori titulari ai școlii și 12 elevi din ciclul gimnazial ( reprezentanți din cele 4 clase a VIII-a). Interviurile au fost realizate în luna
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
vorbire”, PSS, 1995, 12; Al. Cistelecan, Alte reflexii melancolice, LCF, 1996, 10; Valentin Chifor, „1919-1920. O campanie pentru liniștea Europei”, TR, 1996, 19; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996, 7-8; Ioan Moldovan, Cogito-ul lui Ioan Țepelea, F, 1997, 2; Iulian Boldea, „Îndreptățit la căderea în gol”, LCF, 1997, 16; Mircea A. Diaconu, Devitalizare și livresc, CL, 1997, 7; Borbély, Xenograme, 148-151; Mircea A. Diaconu, Biblioteca din Nord, CL, 1998, 8; Ioan Moldovan, Din cărțile locului, F, 1999, 11-12; Radu Voinescu, Indivizibilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
încercând să explice mecanismul cu care se lupta: - Merge pe-un c... care s-a blocat. C-o smucitură, alt pasager trase la loc ușa și, bineînțeles, scena l-a înveselit pe Cătălin; se scutura, chițcăind de râs, cu ochi boldiți de șoricel. Altcineva se interesă încotro merg copiii. - Da’ pe șoimulețul ăsta de ce-l mai cărați cu voi? Așa i-a și rămas porecla. Șoimuleț deveni marota cercului. Fiind supărăcios, Gruia îl lua peste picior. Altminteri cei doi erau nedespărțiți
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
George, Sfârșitul, IV, 48-59; Negoițescu, Scriitori contemporani, 454-456; Dan C. Mihăilescu, „Ibsen și «teatrul» invizibil”, LAI, 1995, 28; Alex. Ștefănescu, Despre Ibsen în stilul lui Ibsen, RL, 1995, 38; Mircea Morariu, Punctul liminar al teatrului modern, F, 1995, 9; Iulian Boldea, Despre Ibsen și „teatrul invizibil”, VTRA, 1995, 9; Diana Adamek, O redefinire a teatrului occidental, TR, 1995, 50; Ulici, Lit. rom., I, 497-500; Valeriu Cristea, „Am rămas curat”, ALA, 1997, 367; Ion Buzera, Eseistica universitară, R, 1997, 3-4; Dicț. esențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
Cornel (secretar); Alecu Valeriu; Anastase Roberta Alma; Andronache Gabriel; Anghel Florin Serghei; Ardeleanu Sanda-Maria; Arion Viorel; Avram Marian; Axenie Carmen; Bălan Ioan, Barbu Sulfina; Bădălan Eugen; Bădulescu Adrian; Bărbulescu Daniel-Ionuț; Blaga Iosif Veniamin; Bode Lucian Nicolae; Boghicevici Claudia; Boiangiu Victor; Boldea Mihail; Bot Octavian; Botiș Ioan-Nelu; Boureanu Cristian Alexandru; Brînză William Gabriel; Bud Nicolae; Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu; Buta Sorin Gheorghe; Canacheu Costică; Cantaragiu Bogdan; Călian Petru; Cărare Viorel; Chircu Doinița-Mariana; Chirilă Constantin; Ciobanu Gheorghe; Cionca-Arghir Iustin-Marinel; Croitoru Cătălin; Dascălu Constantin; Drăgulescu
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Cartea urmelor, Iași, 2002; Documentele haosului, pref. Gheorghe Grigurcu, Iași, 2003. Repere bibliografice: Coșovei, Pornind, 228-231; Al. Cistelecan, Dicțiunea melancoliei, LCF,1992, 42; Luminița Urs, Di-sperări poetice, TR, 1992, 44-45; Traian T. Coșovei, Încoronarea cu lacrimi, CNT, 1993, 5; Iulian Boldea, Fața și reversul, VTRA, 1993, 4; Dan Stanca, Răzbunarea poeziei, VR, 1993, 4-5; Vasile Spiridon, Întrebări și lacrimi, F, 1993, 9; Țeposu, Istoria, 99; Ioana Pârvulescu, „Manualul bunului singuratic”, RL, 1994, 6; Ioan Moldovan, „Manulalul bunului singuratic”, F, 1995, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
utilitatea realizării unor cercetări viitoare care pot folosi intuițiile sau sugestiile din analiza de față. ANEXĂ 149 VERBELE DE PERCEPȚIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție vizuală A BOLBOȘA tranz. (pop.) "a-și holba ochii". A (SE) BOLDI tranz. și refl. (reg.) "a căsca, a holba, a zgâi ochii". A (SE) BULBUCA refl. și tranz. "a face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.)". A SE CHIORÎ refl. (fam.) "a se uita foarte atent
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
colindă și, culmea, nu se împotmolește deloc. Dacă el m-a fiert cu atîtea încercări de colinde, în fond de ce să nu-l fierb și eu. Cu ce te servesc? Cu ce vreți. Un pahar de vin? Da. Cum?! întreb boldind ochii. Roșu. Rămîn fără replică. Căutăm un sirop de cireșe și încercăm să-l păcălim. Nu-i vin, este sirop. Și tu ce vrei? Păi... vin. Curiozitatea mă face să uit că sînt profesor și chiar torn în două pahare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aducă micul dejun. Atunci capăt pe loc convingerea că nu aspectul meu de mascul feroc (sîc!) le-a adus la masa mea, ci imposibilitatea să înșfac tăgîrțele și s-o șterg englezește. Femeile revin la masă, iar zîmbesc și eu boldesc ochii cît cepele. Farfuriile lor debordau precum cornul abundenței. Pînă la venirea lor meditam admirativ. Îmi ziceam că uită-te, dom'le, au cam 30-32 kg, fac treabă cît una bucată femeie europeană de 70-72 kg și, dacă te uiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
des. Noi nu realizam pericolul și lăsam copiii să se hîrjonească prin apă. Un alt val furios ne trîntește la pămînt. Raluca se ridică amețită, tușește puțin și nu realizează că nu mai are sutien. Pudicii se uită fugitiv, lacomii boldesc ochii, iar Ionică țipă disperat: Fii atentă... Ce? întreabă Raluca. Sutienul! zbiară Ionuț. Un țipăt studiat și o fuguță spre haine, nu prea repede totuși, îl exasperează pe Ionică. Preocupați de spectacol n-am observat că fetița lui Rotaru era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
foarte activ, ca și acuma, de altfel, în mod special cu asociația lui de pe vremea aceea, Arplana. Întro zi eram toți pictorii amatori, naivi și nu numai, adunați la Centrul Județean de Creație, pe vremea acea condus de d-l Boldea, și discutam despre o tabără de pictură ce va avea loc probabil la Băile Herculane, urmată și de o expoziție. La un moment dat, d-l Vintilă a spus că membrii fundației Arplana nu vor participa la această acțiune, iar
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
April " Barsu stolnic Borș La Voroneț, egumen popa Misail (1472) Cozma Coteț La Fântânițe Dan Boldăș Șendrea Tătăranu Nastasia Roman spătărelu Stana Toma logof. fata vornicului mare la Miclăuș Podul Înalt dregători, globnici și pripașari 1475? Izvorul Mestecănișului Făguleț Poiana Boldii Ilea pisăr Suceava Dan Socol Marușca și Mihnea Ion Timotin pisăr din Iași 1475 logofăt Tăutu 1475 Veneția. Cetate fondată care cu o mie de ani în urmă, stăpână într-una pe comerțul din Adriatica, în vremea cruciadelor își întinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui. Am cumpărat un covrig și nu-ș cum s-a făcut că am rămas și eu cu mâna pe covrig și el. Și se vede că m-am uitat prea prostește la el că el a zis: "Mă ce te boldești așa la mine ia-ți covrigul și du te". În 1906 am absolvit școala 56 de elevi din 100 din clasa a I-a. Era o lege spurcată: aveai 10 la matimatică dar la un alt obiect aveai 4, erai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la doctor. Doctorul era la spitalul de exantematici și-l chema colonelul Brüchner, va fi fost neamț. Și i-am spus că-s bolnav de stomac. Și el a zis să mă dezbrac, și eu am lepădat bluza și mă boldeam pe pereți să văd un cui s-o atârn și el m-a întrebat: "Ce te boldești?"și eu i-am spus că caut un cui s-atârn bluza. Și el m-a întrebat: "Ce ești tu acasă?". Și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și i-am spus că-s bolnav de stomac. Și el a zis să mă dezbrac, și eu am lepădat bluza și mă boldeam pe pereți să văd un cui s-o atârn și el m-a întrebat: "Ce te boldești?"și eu i-am spus că caut un cui s-atârn bluza. Și el m-a întrebat: "Ce ești tu acasă?". Și eu i-am spus că-s învățător. Și el a zis: "Vai de mine că prost mai ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Graiul Maramureșului”, 1995, 26 mai; Carmen Varfalvi-Berinde, Inima unei lumi calde, tandre și vii, APF, 1995, 10; Dan C. Mihăilescu, „Trupul neîndoielnic”, LAI, 1995, 34; Mihaela Ursa, „Trupul neîndoielnic”, ST, 1995, 7-8; Adrian Țion, Supremația imaginii, TR, 1996, 2-3; Iulian Boldea, „Trupul neîndoielnic”, LCF, 1996, 11; Corneliu Crăciun, Exerciții de privire, F, 1996, 7-8; Mircea Popa, „Ochiul de linx”, „Adevărul de Cluj”, 1997, 21 iunie; Mihaela Ursa, Lăcomiile privirii, ST, 1997, 7; Corneliu Crăciun, Puterea linxului, F, 1998, 1; Svetlana Tureleac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
Brâncovenii -, sora lui Neagoe Basarab; el a căzut în războiul cu Petru Vodă de la Boian în 1559173). Fidelitatea presupunea sacrificiul. Boierii care au înțeles ideea politică a lui Radu de la Afumați nu au refuzat jertfa supremă. Marele vornic Udrea din Boldești (căsătorit, căci a avut mai mulți fii) a murit în luptele cu turcii 174. La fel marele vistier Oancea din Batiu, chiar dacă Radu de la Afumați i-a trecut bucatele „pe seama domniei” (căci a furat 400 de galbeni din vistieria lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marelui vistiernic Dragomir din Orboești, pribeag și el în Ardeal împreună cu Neacșa, soția sa224), pe spătarul Stroe din Orboești 225, pe banul Coadă, frate cu Radu Comisul (ucis și el tot atunci, în 1546)226, pe marele postelnic Dragomir din Boldești (la 14 noiembrie 1552). Nu doar războaiele „particulare” (în lupta din anul 1632 de la Plumbuita, între Matei Basarab și Leon Vodă și-au aflat sfârșitul, între alții, grecul Necula vistierul și Papa din Greci - însurat cu Elina, fiica pitarului Udriște
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]