1,956 matches
-
lipit de câteva înjurături și una după ceafă că nu l-am ascultat dar ce mai conta? Am văzut zidul morții și aveam ce să povestesc prietenilor mei de joacă. Tata terminase de vândut sacii cu cereale, cumpărase vreo doi-trei bolovani mari de sare pentru oi și vaci și alte cumpărături necesare în casă după indicațiile mamei. Urcați în căruța acum goală, caii mergeau parcă mai veseli. Erau mâncați și bine odihniți ca și noi de fapt. Când am ajuns prin
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
MEU, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017. și-ți voi fi îmi voi fi nu-ți închide pleoapa uitării peste neputințele mele încă vii chiar dacă ai obosit să mă vezi chinuindu-mă să urc bolovanul și câtă risipă aduc cerului balansând ... Citește mai mult și-ți voi fiîmi voi finu-ți închide pleoapa uităriipeste neputințele mele încă viichiar dacă ai obosit să mă vezichinuindu-mă să urc bolovanulși câtă risipă aduc ceruluibalansând... III. BOSONUL MATRIX, de Păpăruz
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
râde mândri împreună/trec tancurile noastre, /trec tancurile noastre, mândre...» ( Trec tancurile noastre mândre - SÂrg, 64). Într-o Anti-ars poetică (de joi, 27 octombrie 1955), declară urmuzian și „mironparaschivesc “: Foaie verde fir lalele, /din puzderia de stele, /galaxii, cuvânt, luceafăr, /bolovani în pieptul teafăr, /inimă în piept bolnav/stă luceafărul jilav, /diamantul în gunoaie/te dospește, te ogoaie, /de auzi voce năroadă: /câini cu galaxii în coadă, /patimi, vers cuvântului, /câinele pământului... // Foicica macului, /să ne ducem dracului!» (SÂrg, 66). II
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
liric, participant la ceremonialul „eternizării de-o clipă“ dinspre principiul energetic „vir“ / Yang („materia tânără și perfectă“), desigur, în tiparele „clasice“ ale catrenului armonizat în trohei, în rime-ecou („monorimă“ reverberantă), în măsură - de 8 / 7 - specifică oralității românești: Dintr-un bolovan coboară / pasul tău de domnișoară. Dintr-o frunză verde, pală, / pasul tău de domnișoară. Dintr-o înserare-n seară / pasul tău de domnișoară. Dintr-o pasăre amară / pasul tău de domnișoară. O secundă, o secundă / eu l-am fost zărit
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
planul descinderii elementului „femina“ / Yin (Ea, „domnișoara“, „fără majusculă“, ca în strofa ultimă, stând sub pecetea numărului cinci, al nunții), unde se proiectează „clasic“, „edenic“, Ea / „domnișoara“ („Eva“ de dinaintea cunoașterii „mărului din rai“), într-o „unitate de loc“, «dintr-un bolovan», «dintr-o frunză», într-o „unitate de timp“, «înserarea-n seară», și într-o „unitate acțională“, revelată în dinamica pasului virginal și în simbolica descensională a „păsării amare“; b) planul elementului „vir“ / Yang de după manifestarea fertilizatoare de genune, în autoreceptarea
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
reverberează din paremiologie un adevăr autohton-solarian: apa trece, pietrele rămân. Iar prin acest stih „de închidere“, eroul liric - dinspre calitatea energetică Yang („materia tânără, perfectă“) - ia distanță hyperionică în priveliștea ființei. Poezia se deschide cu un vers șocant: «Dintr-un bolovan coboară...»; în limbajul cotidian, bolovan desemnează „o bucată mare de pământ“, „de sare“, „de piatră“, „de seu“, un bulgăre, „o turtă“; peiorativ, se atribuie „naivului“, „omului prost, îngrămădit de prost“; Nichita Stănescu înnobilează (reînnobilează) termenul bolovan, redându-i originarul sens
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
autohton-solarian: apa trece, pietrele rămân. Iar prin acest stih „de închidere“, eroul liric - dinspre calitatea energetică Yang („materia tânără, perfectă“) - ia distanță hyperionică în priveliștea ființei. Poezia se deschide cu un vers șocant: «Dintr-un bolovan coboară...»; în limbajul cotidian, bolovan desemnează „o bucată mare de pământ“, „de sare“, „de piatră“, „de seu“, un bulgăre, „o turtă“; peiorativ, se atribuie „naivului“, „omului prost, îngrămădit de prost“; Nichita Stănescu înnobilează (reînnobilează) termenul bolovan, redându-i originarul sens sacru reactivat din mitologia română
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
vers șocant: «Dintr-un bolovan coboară...»; în limbajul cotidian, bolovan desemnează „o bucată mare de pământ“, „de sare“, „de piatră“, „de seu“, un bulgăre, „o turtă“; peiorativ, se atribuie „naivului“, „omului prost, îngrămădit de prost“; Nichita Stănescu înnobilează (reînnobilează) termenul bolovan, redându-i originarul sens sacru reactivat din mitologia română, potrivit căreia Fărtatul / Dumnezeu - în apele primordiale, jur-împrejurul bradului cosmic - a făcut dintr-un bolovan / bulgăre (turtă) de lut (nisip / mâl) întreaga lume (cf. VMR, 240 sqq.), ori dinspre Biblie („Facerea
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
o turtă“; peiorativ, se atribuie „naivului“, „omului prost, îngrămădit de prost“; Nichita Stănescu înnobilează (reînnobilează) termenul bolovan, redându-i originarul sens sacru reactivat din mitologia română, potrivit căreia Fărtatul / Dumnezeu - în apele primordiale, jur-împrejurul bradului cosmic - a făcut dintr-un bolovan / bulgăre (turtă) de lut (nisip / mâl) întreaga lume (cf. VMR, 240 sqq.), ori dinspre Biblie („Facerea“, 2, 7): «Dumnezeu a făcut pe om, după chipul și asemănarea lui, dintr-un bolovan, peste care a suflat și i-a dat viață
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
apele primordiale, jur-împrejurul bradului cosmic - a făcut dintr-un bolovan / bulgăre (turtă) de lut (nisip / mâl) întreaga lume (cf. VMR, 240 sqq.), ori dinspre Biblie („Facerea“, 2, 7): «Dumnezeu a făcut pe om, după chipul și asemănarea lui, dintr-un bolovan, peste care a suflat și i-a dat viață...». Apelând la „franjele lirice“ ale frunzei („frunză / foaie verde“ din debutul oricărui cântec popular românesc) și la sinecdoca „supraetajată“, Nichita Stănescu înlătură orice dubiu referitor la „unitatea de loc“ și la
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
sosit, de nu v-am mai văzut până acum? - Ce te interesează pe tine? Du-mă la apă mică de unde m-ai luat. - Numai dacă ești cuminte. Hai, întinde-ți corpul și plutește, nu mai fii rigidă de parcă îți atârnă bolovani de picioare. - Ți-am spus că nu vreau să înot. Că-mi este frică de apă. - Ia-mă de gât și fii cuminte. Mă cheamă Sorin. Te-am mințit că sunt de la salvamar, dar știu să înot destul de bine, așa că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
S-a făcut în lume seară Și-n năuntru și-n afară. Și la dreapta Ta cu sfinții Plâng de dorul meu părinții. Dintre umbre și lumine Iar strigat-am către Tine: "Arzi în mine Doamne iară Ca-ntr-un bolovan de ceară." Referință Bibliografică: RUGĂ / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RUGĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467822077.html [Corola-blog/BlogPost/375596_a_376925]
-
Moldova cu Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat și s-a cântat această Hora a Unirii. Ion Creangă a descris frumos pledoaria pentru unire, într-un dialog: „...Și Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. - Ia, du-te și dumneata moș Vasile, si dumneata... În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. - Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1485088094.html [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
Creangă a descris frumos pledoaria pentru unire, într-un dialog: „...Și Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. - Ia, du-te și dumneata moș Vasile, si dumneata... În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. - Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar cand v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1485088094.html [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
ca să-și mențină forma de luptător. Și “domnul” Dode ne-a arătat niște ilustrații din manuale cu luptătorii români: - Ia uitați-vă cum luptau strămoșii noștri! Aici, la Rovine în câmpii... cu lancea, cu sulița, cu arcul, cu sabia, cu...bolovani... Uite-l aici pe Mihai Viteazu’ cum dă cu barda în turci! Aici, la Grivița și la Plevna, cum ne urcam pe metereze și înfigeam țepușa în turci! Vedeți? Păi cum credeți voi că ne-am cucerit independența? Și aici
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
de mișcările tectonice? Drumul până la Sordland este frumos. Șoseaua șerpuiește un timp pe malul fiordului, apoi se desparte de el spre stânga, intrând printre munții înzăpeziți încă în luna mai. La poalele lor pe suprafața mai puțin înclinată sunt numai bolovani mari de piatră, așezați de milenii fără nicio noimă, parcă ar fi rodul unei ploi cu meteoriți. Nu există nicio explicație logică al apariției lor așa cum sunt aruncați ca din întâmplare peste tot, inclusiv în apa de la mal, de unde apar
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat și s-a cântat această Horă a Unirii. În minte îmi vine dialogul descris de Creangă: „ ... Și Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. -Ia, du-te și dumneata moș Vasile, și dumneata ... În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. -Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/24_ianuarie_153_de_ani_de_la_unirea_principatelor_romane_vavila_popovici_1327079884.html [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
a Unirii. În minte îmi vine dialogul descris de Creangă: „ ... Și Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. -Ia, du-te și dumneata moș Vasile, și dumneata ... În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. -Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/24_ianuarie_153_de_ani_de_la_unirea_principatelor_romane_vavila_popovici_1327079884.html [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
cu un cap omenesc.” „Hm!” făcuse Hențea, ducându-și mâna în dreptul gurii pentru a-și stăpâni eructația. Cu un cap omenesc spui?...” „Întocmai, se însuflețise și mai mult Oargă. Dar, ascultă-mă bine, totul putea fi un joc al naturii, bolovani uriași, stânci cu trăsături antropomorfe s-au mai găsit. Un lucru trăda însă fără putință de tăgadă mâna ființei inteligente: ochiul! Dragă Hențea, așa ceva merita să fie văzut. Cineva, în urmă cu Dumnezeu știe cât timp, a scos ochiul acela
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Capul_de_piatra.html [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
în toate părțile. „Nu-i nimic, nu-i nimic, revino-ți”, l-a calmat Hențea, ștergându-și așternutul patului de stropii și spuma de bere. „Beda dispăruse! Pierise, de parcă l-ar fi alungat cineva cu o ploaie de stânci și bolovani care zăceau pretutindeni în preajmă. Fugise, izbind în imenșii copaci din față și doborându-i la pământ! Mă părăsise, lăsându-mă pradă celei mai cumplite umilințe încercată de mine vreodată. Nici nu am mai urcat în mașina lui Bârza la
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Capul_de_piatra.html [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
Volumul cuprinde șaisprezece piese de teatru care pornesc de la același mesaj, dorința de libertate. Omul prin însăși natura sa este o ființă liberă, a fost creeată să fie o făptură liberă, din acestă cauză, de câte ori se împiedică de câte un bolovan, strigă după libertate, aleargă după ea, dar e atât de obosit, de orb, că adesea nu îi zărește chipul. Ana-Cristina Popescu a arătat acest lucru, neputința ființei omenești de a se elibera din firele de mătase ale pânzei întunecoase a
APARIȚII EDITORIALE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1461522599.html [Corola-blog/BlogPost/384835_a_386164]
-
-i lată părea de scriitor. -Ăsta-i cadou ? zise fudulul bou Și-și scoase subalternii din birou. Morala: Să îi faci cadou unui bou Un braț de fân,nu un stilou ! EU VOI FI ! Patru pui de ciocârlan, Cocoțați pe-un bolovan, Stau cuprinși de-o mare lene Și se ciugulesc prin pene. - Fraților, m-am tot chitit Și în taină-am socotit: Numai fiii de-mpărați Sunt ca noi așa moțați! Zise unul, visător, Legănându-și un picior. Moțul nostru-i
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452589985.html [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
alegători. Apoi, instalat În postul visat, Fără măcar să citească Începu să iscălească - Semidoct cum era - Actele de-a valma, Astfel că din primărie Ajunse în pușcărie. Morala: Boul se duce la apă cu lanțul, Iar prostul ... cu semnătura ! PÂRÂUL ȘI BOLOVANII Pârâul curgea de ani și ani Ocolind stânci și bolovani. Un firicel de apă, subțirel, Ducând cu el prin munți un cântecel Abia șoptit. Dar când ploi după ploi Veneau peste păduri, el în șuvoi Se năpustea și-n calea
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452589985.html [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
să iscălească - Semidoct cum era - Actele de-a valma, Astfel că din primărie Ajunse în pușcărie. Morala: Boul se duce la apă cu lanțul, Iar prostul ... cu semnătura ! PÂRÂUL ȘI BOLOVANII Pârâul curgea de ani și ani Ocolind stânci și bolovani. Un firicel de apă, subțirel, Ducând cu el prin munți un cântecel Abia șoptit. Dar când ploi după ploi Veneau peste păduri, el în șuvoi Se năpustea și-n calea sa Ca un mistreț turbat râma. - Ce faci așa un
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452589985.html [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
Ducând cu el prin munți un cântecel Abia șoptit. Dar când ploi după ploi Veneau peste păduri, el în șuvoi Se năpustea și-n calea sa Ca un mistreț turbat râma. - Ce faci așa un zgomot infernal ? Îl întrebă un bolovan banal. - Păi, din deal și până-n vale Îmi stați zeci și zeci în cale. De n-ați fi voi, nu aș urla, Nici malurile n-aș surpa. De nu mi-ar sta nimeni în drum, Poate c-aș fi și
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452589985.html [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]