1,815 matches
-
bombardierul Îi trecu pe deasupra capului, motoarele făcură să se zguduie pămîntul cu zgomotul lor și avioanele distruse de la marginea cîmpului de aterizare Începură să tremure. Ușile camerelor de bombe se deschiseră, dezvăluind cilindrii argintii, gata să cadă din compartimentele lor. Bombardierul trecu mai departe, sunetul mai puternic al unuia dintre motoarele lui despicînd aerul. Prea slăbit ca să se miște, Jim așteptă ca bombele să explodeze În jurul lui, dar cerul era acoperit de parașute colorate. Zeci de baldachine pluteau vesele În aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să-i alunece pe gît, cu laptele praf rămas. Sugînd un baton de ciocolată și gîndindu-se la ofensiva din Andennes, Jim urmări un B-129 ridicîndu-se peste cîmpul deschis, la vreo cinci kilometri spre sud-vest. Un avion de luptă Mustang Însoțea bombardierul, Învîrtindu-se În cercuri largi la vreo trei sute de metri deasupra superforăreței, de parcă pilotul ar fi fost plictisit de sarcina neplăcută de a păzi avionul cu ajutoare. O turmă de parașute plutea spre pămînt, destinate poate unui grup de deținuți epuizați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
războiului. Venise pacea, dar lucrurile nu erau În regulă. Prin ferestrele sparte, Jim urmări un B-29 traversînd rîul, la vreo trei kilometri mai departe, căutînd depozitele de la Pootung, după vreun grup de deținuți aliați. Țăranii din fața porților de la Lunghua ignorară bombardierul. Jim observase că niciodată chinezii nu se uitau În sus, la avioane. Deși erau cetățeni ai unei puteri aliate, În război cu Japonia, ei nu vor primi asemenea ajutoare. Ascultă vocile furioase ale englezilor care se Întorceau din incursiunea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
O oră mai tîrziu, Începură lansările din aer pentru lagărele de prizonieri de război de lîngă Shanghai. Escadrilele de B-29 apăreau din lumina difuză de peste Yangtze și traversau orezăriile goale, cu ușile pentru bombe deschise. Acum, cînd războiul se terminase, bombardierele americane păreau sătule să se mai concentreze asupra țintelor. Spre supărarea lui Tulloch și a locotenentului Price, Își aruncau Încărcătura În cîmp deschis, În jurul lagărului, Își strîngeau ușile și se Îndreptau lin spre bază, după ce Își făcuseră datoria cotidiană. CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
turela de luptă a submarinului tras la mal, la circa o sută de metri mai departe. Jim observă un avion de recunoaștere ieșind din norul de fum, scuturîndu-și picăturile gri care se scurgeau de pe aripile sale. Un grup de trei bombardiere americane se apropiară din sud-vest. Canonada Încetă, iar un vas torpilor, Întărit cu saci de nisip, porni să traverseze rîul, gata să adune containerele rătăcite. O duzină de parașute căzură din avioanele B-29 și alunecară repede spre sol. Containerele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Digest, ci muniții și explozive pentru trupele Guomindangului. Batalionul, cu sprijinul artileriei, lichida ultimele unități comuniste care Încă rezistau printre ruinele magaziilor din Pootung. Pe delușor, cadavrele soldaților comuniști uciși erau orînduite ca lemnele de foc. În tăcerea de după trecerea bombardierelor. Jim putu auzi tunetul dureros al barajelor de artilerie din Hungjao și de pe cîmpul deschis din vestul Shanghai-ului. Cel puțin trei armate naționaliste se strîngeau În jurul orașului, Înșelîndu-se unele pe altele În privința controlului asupra aeroportului, docurilor și asupra liniilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de benzină, care alimentaseră focul. Se uita printre sîrme la aeroport și la pista de beton care se ducea la pagoda Lunghua. O vegetație densă acoperea rămășițele avioanelor japoneze. În timp ce stătea lîngă gard, urmărind cursul canalului prin valea Îngustă, un bombardier american Îi trecu pe deasupra lagărului. Preț de o clipă, o lumină pală, reflectată de partea inferioară a aripilor lui argintii alergă ca o fantomă printre urzici și sălciile răvășite. În timp ce Yang conducea fără tragere de inimă Înapoi spre Amherst Avenue
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Pe vremea aceea Compania TAROM efectua zboruri de agrement deasupra orașului. Era mic și tatăl lui Îl tot mințea că pe front fusese pilot. În aviația de vânătoare, dar el nu fusese decât un biet mitralior de bord pe un bombardier care nu bombardase niciodată nimic. De aia zbura acum, ca să se defuleze. Se Întâmpla uneori să-l ia și pe el. Era vară. Căldura mare usca dudele care se storceau pe asfalt și el plecă singur spre ștrandul Obor. Urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pilele, o nicovală, roțile propulsoare din atelierele dezafectate. Și, numai bun de fier vechi, ca un adevărat monument ce ar fi trebuit arătat în diferite localități, pe pajiște, la trecerea peste terasament, nu departe de casa noastră, se afla un bombardier din cel de-al Doilea Război Mondial. Proprietarul stației de benzină, un bărbat a cărui forță întrecea media obișnuită, scosese avionul american din Greifensee, acolo unde aterizase de urgență și apoi se scufundase și îl adusese din nefericire aici, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
prin tirul antiaerianei și canonada deschisă de avioanele de vânătoare inamice, veneam în picaj, goneam pe deasupra copacilor de pe țărm ca să punem aparatul greu pe apă, și aveam sentimentul - de fiecare dată aici, pentru că nu priveam înspre cabină - că soldații vechiului bombardier s-ar afla încă pe locurile lor, că pe manetă și pe armături ar fi încă sânge de la rănile lor și în corpul uriaș al avionului simțeam încă vibrația motoarelor și a fricii. Ne dădeam comenzi în timpul „atacului“ nostru: „Deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
armături ar fi încă sânge de la rănile lor și în corpul uriaș al avionului simțeam încă vibrația motoarelor și a fricii. Ne dădeam comenzi în timpul „atacului“ nostru: „Deschide supapa, dă-i drumul!“ și ciupercile de fum se înălțau de sub burțile bombardierelor, casele, șirurile de străzi, fabricile dispăreau - iar W. nu se înșelase, industria constructoare luase un avânt fără precedent. Antreprenorii care aveau doi zidari auxiliari și o magazie plină ochi cu cărămizi au devenit peste noapte întreprinzători: era nevoie de mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
să apărăm orașul și portul împotriva atacurilor dușmane: la alarmele de probă, fiecare își găsea în câteva secunde postul de luptă. Obuzele noastre de 8,8 au ajuns să fie folosite practic numai de două sau trei ori, atunci când câteva bombardiere inamice au fost observate noaptea în spațiul aerian și au fost prinse în snopul de raze al proiectoarelor, ca ținte. Momentul era de o frumusețe sărbătorească. Dar atacuri mari, așa-numite furtuni de foc precum cele pe care le-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de suferit Köln, Hamburg, Berlin, orașele din bazinul Ruhr-ului și despre care nu se auzeau decât lucruri neclare, noi nu am trăit. În apropiere de șantierul naval Schichau, pe Fuchswall, au fost lovite două case, morți puțini. Dar doborârea unui bombardier Lancaster cu patru motoare ne-a făcut să ne simțim mândri, chiar dacă nu a fost atribuită bateriei noastre, ci bateriei Zigankenburg, aflată la marginea sudică a orașului. Membrii echipajului, despre care se spunea că fuseseră carbonizați, ar fi fost canadieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
front. La fel ca mine, ei voiau să trăiască, pe cât se poate, neînfricați, în mijlocul primejdiilor, să scufunde navă după navă, să scoată din luptă tanc inamic după tanc inamic, să doboare de pe cer, din cel mai nou tip de Messerschmitt, bombardierele dușmane care ne terorizau. Dar, după Stalingrad, fronturile erau pretutindeni în retragere. Cel care, asemenea unchiului meu Friedel, urmărea situația cu ace cu gămălii colorate pe hărți mărite special și lipite pe carton, nu putea decât cu mare greutate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
aici ca să-mi închidă cartea. Numai păpușile și animalele ei de pluș rămăseseră sub glaful ferestrei din stânga. Din dispoziția conducerii districtuale, toți copiii de școală fuseseră evacuați la țară, pentru a fi feriți din calea atacurilor teroriste ale escadrelor de bombardiere dușmane. Profesorii care plecaseră cu ei continuau să predea la clasa ei și la alte clase, în apropierea satului pescărersc Heisternest din peninsula Hela. De acolo, sora mea scria cărți poștale bolnave de dor de casă. Părinții mă răsfățau, tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se putea deduce că rușii pătrunseseră în Prusia orientală. Relatări despre violuri și crime împotriva femeilor germane în ținutul Gumbinnen îmi ocupau visele cu ochii deschiși din timpul cursurilor teoretice. Peste zi vedeam, pe cerul înghețat și limpede, flotilele de bombardiere inamice. Neabătut, își urmau drumul lor ca un snop de dâre de condens - încotro? De fapt, imaginea era frumoasă. Dar unde rămăseseră avioanele noastre de vânătoare? Încolo, mai era vorba doar de rachetele V1 și V2, ca și de armele-minune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mai înate turnuri ale clădirii. Te asigur că n-am avut deloc senzația că vorbesc cu o nebună. Camera ei era desigur într-o dezordine teribilă. Abia te puteai mișca printre teancurile de reviste cu denumiri oribile legate de aviație, bombardiere și istoria militară. Dar femeia însăși părea total compos mentis. Pe scurt, i-am spus despre descoperirea mea și ea a reacționat cu mult calm. A spus că are nevoie de un răgaz ca să digere informațiile și m-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
agrafe de hârtie și o cutie de carton plină cu bilete și hârtii. Pe noptieră nu era decât un pahar cu apă pe jumătate gol, o cutie cu șervețele și o revistă, pe cărei copertă era o fotografie cu două bombardiere în zbor cu explicația „Mark I Hurricane - mândria Angliei în război“. Am zâmbit și am luat revista în mână. Era suplimentul ziarului de duminică din urmă cu două luni, în care apăruse juvenila mea povestire. M-am întrebat dacă Joan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu văzu nici una. Știți unde se fabrică Zyklon B, nu-i așa? — Desigur, spuse Mark, care vizitase uzina de multe ori. — Mă întreb dacă vă este familiară istoria acestei fabrici. A scăpat ca prin urechile acului să fie distrusă de bombardierele aliaților în 1942. Un avion britanic a fost trimis în recunoaștere în zonă, dar Luftawaffe a fost alertat și nefericitul pilot împreună cu echipajul lui au fost doborâți. Vă spune ceva treaba asta? — Mă tem că nu. Uitați că asta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
atunci. Îmi închipui că nu, spuse Michael. Dar presupun că nu se va mai întâmpla. — Ce anume nu se va întâmpla? — Un asemenea război. — Dar suntem în război, spuse Tabitha. N-ai aflat? Michael își ridică privirea. — Adevărat? — Bineînțeles. Primele bombardiere au fost lansate curând după miezul nopții. Au anunțat la radio. Michael era stupefiat. Chiar și după expirarea ultimatumului ONU, nu crezuse în nici un caz că se va întâmpla. — Dar e îngrozitor, îngăimă el. E un dezastru. — Ba deloc, deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
precedente, impresie întărită în clipa când dădu ultimul colț și auzi sunetul televizorului, pus pe știrile de la ora unu. Deschise ușa. Președintele Bush se adresa unei camere goale. Era o înregistrare a discursului lui în fața poporului american curând după ce primele bombardiere fusese lansate asupra Bagdadului. În urmă cu două ore, forțele aliate au lansat un atac asupra unor ținte militare din Irak și Kuweit. Atacurile continuă în timp ce vorbesc. Phoebe observă ceva: un șiroi de sânge se prelingea pe o parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
asociezi zgomotul cu șirul de străfulgerări luminoase sau cu fuioarele de fum care apăreau cînd luminile erau stinse. Curînd, Însă, atenția Îi fu distrasă de un șrapnel care căzuse. Atinsese acoperișul și capota dubiței, producînd o serie de zăngănituri, de parcă bombardierele aduseseră niște sertare cu tacîmuri și acum le goleau. Apoi se auzi o izbitură și mai mare, apoi alta, iar drumul din fața lor fu brusc luminat de o lumină albă, Înspăimîntătoare. Avionul lansa bombe incendiare și una explodase. — Minunat, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
am fi avut multe drumuri de făcut. — Cunoști procedura. Vă avertizez. Continuați să faceți asta prea des. Fu chemată În birou de sunetul telefonului și se Întoarse după o clipă ca să le trimită pe Kay și Mickey cu altă treabă. Bombardierele plecaseră din Pimlico, dar erau probleme În Camberwell și Walworth. CÎteva ambulanțe ale secției fuseseră lovite și scoase din circuit. Kay și Mickey, Împreună cu alți patru șoferi, se duseră la fluviu să le ia locul. Sarcina lor era destul de sinistră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
voci! Adăpostește-te! Îți spun Fugi și ascunde-te! Vine cu satîrul să-ți zboare capul! — Stai, spuse Julia, atingîndu-i brațul, și imediat după asta Alarma Încetă. Tăcerea care urmă era și mai descurajantă. Rămaseră foarte Încordate, În așteptarea sunetului bombardierelor; În cele din urmă deslușiră mugetul slab al motoarelor. Era o nebunie să te gîndești că băieții din interiorul acelor tuburi metalice, caraghioase, doresc să-ți facă rău, să te gîndești cum, cu două ore Înainte, se plimbaseră, mîncaseră pîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
îngrămădesc îngroziți unii în alții. Praf înecăcios intră prin nări și gură, zgâriind dureros gâtul. Marius încearcă să scuipe, dar gura uscată nu mai are salivă. "Ăsta să fie sfârșitul? Îngropat de viu ca un șobolan neputincios?". Val după val bombardierele continuă să lanseze torpile și bombe, lăsând în urmă durere, moarte... Și deodată, tăcerea izbește dureros timpanele. Obișnuiți cu infernul bombardamentului, liniștea grea torturează nervii zdruncinați ai celor din beci până în apropierea unei izbucniri demente. Cât au stat așa, înghețați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]