1,802 matches
-
rea-credință cu conotații penale. Ei au cerut rezilierea contractului de schimb de terenuri și obligarea Municipalității la plata daunelor și a dobânzilor aferente. În iulie 2011, Tribunalul a decis plata a 109.216.400 euro, reprezentând contravaloarea terenului din Parcul Bordei, 6.417.669 euro, reprezentând contravaloarea contractului semnat de soții Constanda cu firma greacă, 29.757.210 lei, reprezentând despăgubirile prevăzute în contractul de sultă, și 79.484.625 lei, dobânda aferentă sumelor indicate, pentru perioada aprilie 2008-decembrie 2009. Mai
Sorin Oprescu vrea să recupereze prejudiciul din dosarul Costanda de la 120 de consilieri generali by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103628_a_104920]
-
mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși[ Megieși = vecini. (n.aut.)] cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă, atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, tata a stat ascuns o perioadă îndelungată într-un bordei existent la lotul nostru de vie, situat la 4 kilometri de comună. Acasă se ducea numai noaptea să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși[1]cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_stan_un_scriitor_al_t_stan_virgil_1360693204.html [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
păzeam împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani pe atunci, lotul nostru de vie de jumătate de hectar, ca și pe cel al bunicilor materni, care aveau un hectar, la cincizeci de metri distanță de al nostru. Dormeam în bordeiul construit din bârne din salcâm, acoperit cu paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic, peste care era așternută o saltea umplută cu paie de grâu și un preș din lână țesut
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_stan_un_scriitor_al_t_stan_virgil_1360693204.html [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
Acasa > Orizont > Document > CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului • soare rotund: roată, mărgea, minge, bilă, bol, oală, bob, boabă, casă, bordei, cameră, vilă, sat, burg (castel), oraș, cetate, gard, centru (?) glob, za, lanț, cătușă, verighetă, cerc, bulgăre, bulz, jantă (la roată), sfoară, frunză, fructe (caisă, măr, tomată, cireașă), muștar, mei, in, mazăre, boț, cocoloș, caș, brânză, bec, ban, floare, lac, marea
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1411709242.html [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia „câte bordeie, atâtea obiceie”, întâlnindu-se dese deosebiri între obiceiurile obștilor sătești. Baza juridică în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
îmi cadă Prin iubirile promise. De mă-neacă marea mare Sau întâmpin vreun munte Îmi croiesc senin cărare Și spre-acasă îmi fac punte. Și trăiesc cu umilintă Desenând cu-al meu condei Albe streșini de credință Și-un senin,curat bordei. S-aibă unde s-odihnească Al meu suflet când și când Și privirea-mi să găsească Ăst acas-al meu din gând. AȘTEPTARE Lipesc urechea de pământ S-aud ecou de pas ce vine Îmi țipă astăzi iar un gând Că
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_evadare_din_magazinul_d_vali_zavoianu_1328791477.html [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
mai am cu cine să mă mai joc. - Cu Guță! Eee..., ăsta s-a apucat să bată la țambal! - Hai să mergem la el! Cei doi copii s-au luat de mână și pe poteca bătătorită s-au îndreptat spre bordeiul țiganului Zavestru. Din când în când, Alexandru rupea câte o floare de păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ , gândea privind petalele mărunte de culoarea galbenă. - Mama face miere din aceste flori! - Da?! Eu credeam că numai albinele pot! s-a
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
în când, Alexandru rupea câte o floare de păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ , gândea privind petalele mărunte de culoarea galbenă. - Mama face miere din aceste flori! - Da?! Eu credeam că numai albinele pot! s-a mirat Alexandru. Ajunși în fața bordeiului, l-au găsit pe Guța exersând la țambalul familiei, puțin dezacordat și hârșit. - Guță, am venit să-mi iau la revedere de la tine. Plec la școală, la Craiova. - La școală?! Ce faci acolo? - Învăț să citesc, învăț despre natură, învăț
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel, buștean, butuc, ciorchine, bordei, straie, cotoroanță, cotoșman și multe, multe altele, care sunt cuvintele neamului nostru, vorbite de mii de ani, înainte de venirea acelor popoare de la care, autorii DEX-ului pretind că strămoșii noștri le-au împrumutat cuvintele. Tradițiile, o sursă Este o sfidare
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Păi atunci să vii tocmai la vară! Iarna îmi fac car, nu sănioară.” Ridicai din umeri, amuțit. Mintea lor, pesemne,-a asfințit; Poate astea toate-au fost un vis. Mă dezic și azi de paradis! Stau mai bine singur, în bordei, Să-mpletesc cuvinte cu hamei, Timp în care grav, cu ironie, Mă-ntreb ce-i așa filosofie... Mâine, știu, năluca se întoarce Și cu fiara-n lesă, și cu poarce. Ce să le mai zic, să scap de ei? Să
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1478659711.html [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
Păi atunci să vii tocmai la vară!Iarna îmi fac car, nu sănioară.” Ridicai din umeri, amuțit.Mintea lor, pesemne,-a asfințit;Poate astea toate-au fost un vis.Mă dezic și azi de paradis! Stau mai bine singur, în bordei,Să-mpletesc cuvinte cu hamei,Timp în care grav, cu ironie,Mă-ntreb ce-i așa filosofie...Mâine, știu, năluca se întoarceși cu fiara-n lesă, și cu poarce.Ce să le mai zic, să scap de ei?Să le
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1478659711.html [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie sănu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime un zid din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie sănu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime un zid din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii că ea făcea baie în interiorul bordeiului și nu puteam căra albia plină cu apă la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea tata să stea cu noi ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le plăcea să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
s-a pornit o ploaie de vară cu tunete și fulgere cum nu am mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în două. Ruperea norilor era chiar deasupra noastră. Când fulgera zicea-i că ia foc bordeiul, se scurgea flacăra chiar în fața lui. Cățelușa Braica de teamă a intrat în bordei și s-a băgat sub pat și imediat și eu după ea. Când trosnea de te asurzea, plângeam de frică ca un apucat. Nici bunica nu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în două. Ruperea norilor era chiar deasupra noastră. Când fulgera zicea-i că ia foc bordeiul, se scurgea flacăra chiar în fața lui. Cățelușa Braica de teamă a intrat în bordei și s-a băgat sub pat și imediat și eu după ea. Când trosnea de te asurzea, plângeam de frică ca un apucat. Nici bunica nu era mai liniștită. Stătea în vârful patului ghemuită într-un colț, se închina și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
urla la fiecare trăsnet și tunet în celălalt spațiu de sub ușa beciului folosită drept pat. A ținut ploaia mai bine de jumătate de oră ca și fulgerele și trăsnetele dar nu am pățit nimic. Nu a intrat nici apă în bordei. Îi făcuse tata un prag special să nu ne inunde în caz de ploaie. O asemenea ploaie m-a mai prins o singură dată când eram singur la vie. Nu o aduse-se încă pe bunica să stea cu mine
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele la adăpost în bordei. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeam zeci de litri de apă. Când troznea, parcă se rupea cerul de ziceai că acum se despică în două iar fulgerele luminau ca o pălălaie de foc. Era ceva asurzitor și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]