868 matches
-
(n. 21 mai 1887, Alba Iulia - d. 3 septembrie 1971, Cluj) a fost un preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului și botanist, întemeietorul geobotanicii în România. S-a născut la Alba Iulia. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Părinții săi sunt originari din satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia - în cinstea familiei Borza - i s-a dat numele de Borzești. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
botanist, întemeietorul geobotanicii în România. S-a născut la Alba Iulia. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Părinții săi sunt originari din satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia - în cinstea familiei Borza - i s-a dat numele de Borzești. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la Turda. Urmează Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj și a Facultatea de Științe din Budapesta, obținând licența în 1911 și doctoratul în științe naturale în 1913. A
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
din România. În 1958, a fost invitat de Academia de Științe a R. P. Chineze, unde a fost omagiat ca „cel mai vechi cercetător european în viață al florei chineze” (oamenii de știință chinezi cunoșteau lucrarea sa din 1914). Alexandru Borza s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care la 1 decembrie 1918 au participat la Alba Iulia la votarea unirii Transilvaniei cu România. A fost în perioada interbelică președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla, arestat
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1990, de către Viorica Lascu, fiica profesorului Borza. Om de mare cultură, s-a ocupat de asemenea de arheologie și istorie, studiindu-le cu pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datorează, între altele, identificarea unor manuscrise de mare importanță ale lui Gheorghe Șincai, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
Zaharia Fărâmă (fost director al școlii primare de pe strada Mântuleasa și inspector școlar) pătrunde într-o zi caniculară de vară din anii '50 într-o clădire cu mai multe etaje din București, căutându-l pe fostul lui elev, Vasile I. Borza, ce se mutase recent acolo după ce devenise maior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Bătrânul dă peste un necunoscut, ce nu admite posibilitatea unei confuzii. Apariția învățătorului într-o casă rezervată ofițerilor pare suspectă, iar Fărâmă este adus la Securitate și anchetat
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
după ce devenise maior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Bătrânul dă peste un necunoscut, ce nu admite posibilitatea unei confuzii. Apariția învățătorului într-o casă rezervată ofițerilor pare suspectă, iar Fărâmă este adus la Securitate și anchetat de ofițerul Dumitrescu, colegul lui Borza. Învățătorul dă răspunsuri incoerente și începe să relateze fapte incredibile (precum dispariția unui copil într-o pivniță părăsită ce reprezenta un portal de trecere pe Tărâmul celălalt sau zborul fără oprire al unei săgeți trase de un alt copil năzdrăvan
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
învățătorului încep să intereseze mai multe persoane, fiecare urmărind un anumit subiect. Astfel, ofițerul Dumitrescu vrea să afle informații despre dispariția aviatorului Darvari și este iritat că bătrânul îi relatează alte povești; cercetările sale duc la descoperirea faptului că maiorul Borza fusese bătăuș în cartierul Tei și agent al Siguranței, iar impostorul este demascat. Subsecretarul de stat Economu și ministrul Anca Vogel sunt interesați de relatările lui Fărâmă despre uriașa Oana și căsătoria ei cu un profesor estonian. Interesele celor doi
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
un nume de împrumut. Timpul trece, iar Fărâmă este eliberat. În finalul nuvelei, învățătorul se plimbă iarăși într-o vară caniculară pe strada Mântuleasa și este abordat de un necunoscut care se recomandă a fi fostul lui elev, Vasile I. Borza, dar afirmă că nu-și mai amintește de el. Falsul Borza fusese trimis de Lixandru pentru a afla ce știe Fărâmă. Nuvela este împărțită în 11 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Întâmplările nu urmează o cronologie strictă
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
finalul nuvelei, învățătorul se plimbă iarăși într-o vară caniculară pe strada Mântuleasa și este abordat de un necunoscut care se recomandă a fi fostul lui elev, Vasile I. Borza, dar afirmă că nu-și mai amintește de el. Falsul Borza fusese trimis de Lixandru pentru a afla ce știe Fărâmă. Nuvela este împărțită în 11 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Întâmplările nu urmează o cronologie strictă, fiecare fragment fiind format dintr-un nucleu realist și din relatări
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
știe secrete de mare importanță. Ancheta începe fără un motiv aparent, fiind provocată de comportamentul suspect al bătrânului care încercase să-și viziteze un fost elev pe care i se păruse că îl recunoaște în persoana unui maior, Vasile I. Borza. Fărâmă este cercetat de mai mulți anchetatori, inclusiv de către temuta Anca Vogel (considerată de Monica Lovinescu și de Alex. Ștefănescu drept un corespondent literar al Anei Pauker), fiind forțat să scrie zeci de declarații. Personajul nu se intimidează și începe
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
probabil prin ascultarea relatărilor unor foști deținuți politici stabiliți ulterior în Occident. Cu toate acestea, ancheta din această nuvelă este golită de bestialitate și capătă pe alocuri chiar un aspect elegant. Profesorul Sorin Alexandrescu consideră că pretinsa recunoaștere a lui Borza este o strategie subtilă și deloc inocentă a fostului învățător de a forța pătrunderea în temutul aparat polițienesc pentru a da de urma lui Lixandru, eventual și a lui Darvari. Sintagma „pe la două și un sfert, două și jumătate” reprezintă
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
și-a format discipoli ce s-au realizat prin publicarea unor lucrări științifice. A fructificat activitatea sa de cercetător prin lucrări publicate, cum ar fi: “Expoziția de Botanică de la Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuți” (1933), “Un mare botanist - dr. Alexandru Borza” (1938), “Gherla, zece ani de activitate a Comisiei Monumentelor Naturii” (1940), la care se mai pot adăuga 10 lucrări și monografii publicate despre slujbași de seamă ai școlii românești sau despre metodologia organizării programelor de științele naturii și perfecționarea învățământului
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
Pof. Vasile Fati, în înființarea Grădinii Botanice un rol hotărâtor l-a avut studiul amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din Cluj, prof. dr. Ion T. Tarnafschi directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
pentru Fiziologie sau Medicină --Listă de zoologi după abrevierile de autor --Etape în dezvoltarea biologiei-- Instituții de învățământ Contribuții remarcabile în domeniul biologiei au avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Motaș, Emil Racoviță, Dimitrie Voinov, Alexandru Borza, Florian Porcius, Iuliu Prodan. Datorită aprofundării cunoștințelor din domeniul biologiei după inventarea microscopului de către A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a, în interiorul biologiei au început să se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine definite. Unele din aceste
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
modernizat stațiunea climaterică Stâna de Vale (prin construirea, în 1925, a hotelului „Excelsior”, astăzi dispărut, dotat cu încălzire centrală, sală de proiecție cinematografică și popicărie, a unor cabane pentru armată, a unei grădini botanice „in nuce”, amenajată de către profesorul Alexandru Borza, a căii ferate înguste pe Valea Iadului, dată în exploatare în 1936, și în fine, în 1939, a unei frumoase biserici din piatră, demolată în anii 1961-1962 de regimul comunist ateu și criminal). În 1923 a efectuat o călătorie sau
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
patriarhul Teoctist, nu a fost pusă în practică până în prezent. A Ion Agârbiceanu, Ioan Axente Sever B Simion Balint, Nicolae Balotă, George Bariț, Cristian Bădiliță, Simion Bărnuțiu, Ioan Bianu, Veta Biriș, Ioan Bob, Iosif Boda, Ioan Boeriu, Ovidiu Bojor, Alexandru Borza, Ion Brad, Pius Brânzeu, Nicolae Breban, Tiberiu Brediceanu, Ion Budai-Deleanu, Augustin Bunea C Dumitru Caracostea, Ilarie Chendi, Ioan Chindriș, Vasile Chindriș, Ștefan Cicio-Pop, Timotei Cipariu, Vasile Coloși, Corneliu Coposu, Doina Cornea, Iuliu Coroianu, George Coșbuc, Gherontie Cotorea D Pavel Dan
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Hurmuzescu, Prof. Dr. Nicolae Coculescu, Prof. Dr. Dimitrie Călugăreanu, Prof. Dr. Ștefan Minovici, Prof. Dr. Andrei Popovici-Bâznoșanu, Prof. Dr. Anton Davidoglu, Prof. Dr. Constantin Kirițescu, General Adjutant Nicolae Condeescu, Prof. Dr. Ion Borcea, Prof. Dr. Negoiță Dănilă, Prof. Dr. Alexandru Borza, Prof. Dr. Ion Popescu Voitești]], Prof. General I. V. Bădulescu, Prof. Dr. Nicolae T. Deleanu, Prof. Dr. Constantin Stănescu, Prof. Dr. Eugen Bădărău]], Dr. Costin Stoicescu, Prof. Dr. Ing. Marin Drăcea, Conf. Dr. Eugen Angelescu, Prof. Dr. C. Mihăilescu, Prof.
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
de cca. 3 ha de pe strada Republicii a fost donat de groful Imre Mikó Societății Muzeale din Ardeal, la sfârșitul secolului al XIX-lea, și a ajuns o grădină botanică cu sere și cu multe legături externe. Grădina Botanică "Alexandru Borza" a început să prindă contur și să se transforme în ceea ce reprezintă ea în prezent abia în anul 1920, când profesorul de botanică și academicianul Alexandru Borza a fost însărcinat cu realizarea unui plan al noii grădini. Sub conducerea academicianului
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
o grădină botanică cu sere și cu multe legături externe. Grădina Botanică "Alexandru Borza" a început să prindă contur și să se transforme în ceea ce reprezintă ea în prezent abia în anul 1920, când profesorul de botanică și academicianul Alexandru Borza a fost însărcinat cu realizarea unui plan al noii grădini. Sub conducerea academicianului clujean au fost achiziționate noi teritorii și s-a început amenajarea sectoarelor, a serelor, a grădinilor și a aleilor. Grădina Botanică din Cluj este subordonată Universității Babeș-Bolyai
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
Ion Acsan, Hans Liebhardt, Adela Popescu, Ion Apetroaie, Ana Ioniță, Florian Grecea, Dumitru Carabăț, Gloria Barna (Alexandra Indrieș, după eliberarea din închisorile comuniste), Hary Salem, Alexandru Popescu-Vergu, Adrian Beldeanu, Ioana Zamfir, Mircea Dragnea, Nicolae Culcea, Mihaela Monoranu, Aurel Stanciu, Nic. Borza, Hristache Lungu, Ștefan Neagu, Sin Aron, Ariel Leibiș, Ovidiu Moraloiu, Ștefania Popovici, Ion Oproiu, Al. Căprariu, Panek Zoltan, Victor Tulbure, Vintilă Ornaru, Ion Serebreanu, Simion Pop, Emilia Căldăraru, Liviu Timbus, Vasile Căbulea, Dorina Sălăjan, Ștefan Bănulescu, Dumitru Mircea, Dumitru Micu
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
Prodănești este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Scurt istoric al satului Înșirat de-a lungul șoselei ce urmează cursul Agrijului pe partea sa stângă în dreptul Borzei, Prodăneștiul este unul din satele mici ale comunei Creaca, dar, așa cum se va vedea în ceea ce urmează, a fost satul care de-a lungul secolelor a fost depopulat cel mai puțin comparativ cu celelalte localități din comună. Prodăneștiul este menționat
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
în timp de atenția unor cercetători de prestigiu, iar unele dintre bisericile de lemn de aici au intrat devreme în patrimoniul cultural românesc. Se disting îndeosebi bisericile de lemn din Cizer și Fildu de Sus, cele din Bălan Josani, Bulgari, Borza și multe altele. Este de regretat amânarea apariției volumului monografic a lui Leontin Ghergariu, astăzi unic în documentarea atâtor monumente dispărute. Bisericilor de lemn din Sălaj le lipsește încă un studiu aprofundat, bazat pe documentare amplă de teren și cercetare
Biserici de lemn din Sălaj () [Corola-website/Science/308989_a_310318]
-
echipa bihoreană a retrogradat în Divizia B, clasându-se pe locul 17, ediția în care pe banca tehnică au stat Paul Popovici, Alexandru Muta și Viorel Abrudan. Din echipa de atunci au făcut parte: Pap Deac - Ciocan, Brukental, Bereczki, Weissenbacher, Borza, Tămaș, Sălăjan, Rădulescu, Kulcsar, Muresan, Ov. Lazăr, Pavel, Biszok, Cigan, Todea, Anania, Negrău și Baba. Decăderea clubului a continuat, majoritatea jucătorilor de valoare fiind vânduți în anii care au urmat. În 1991/1992, FC Bihor a ocupat locul 5 în
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
și posibilă paradigmă pentru o Europă Unită. Situată pe marea vatră a civilizației tracice și getodacice, a asimilat, desigur, toate influențele așezărilor romane din partea de est a ceea ce urma să devină, peste secole, Timișoara de astăzi. După cum se stie (Al. Borza, Banatul în timpul romanilor, 1934) în epoca prefeudală, Banatul făcea parte din Principatul Transilvaniei iar după razboiul austro-turc din 1716, Timișul și Banatul au trecut sub autoritatea administrativă a imperiului habsburgic, administrarea militară a Banatului de Timișoara durând până în 1751, când
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
au imprimat urmele a două mari glaciații (Riss și Würm), făcându-se remarcată existența unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină Borăscu, Râul Șes, Gornovița). s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și a savantului de renume mondial Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Național
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]