351 matches
-
Ciprian Porumbescu, ridicat la Suceava, în 1933. Istrati, pictor stabilit la Paris, a fost desemnat moștenitorul operei lui Constantin Brâncuși pe care a cedat-o statului roman. Gravorul Aurel Mărculescu este una dintre cele mai cunoscute figuri ale mediului artistic botoșănean. Schițele sale apar în paginile ziarelor locale, însoțesc volume de versuri sau proză ale altor autori, dar sunt expuse și la expoziții proprii, precum cea organizată la Camera de Comerț Botoșani, unde Mărculescu a prezentat caricaturi ale consilierilor din instituție
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru Ioan Missir cu Fata moartă. În ceea ce privește ziariștii, fără a deține deocamdată statistici relevante, istoriografia menționează asocierea acestora în asociații regionale sau în cadrul unei Federații Generale a Presei din Provincie ce includea și Sindicatul ziariștilor din Dorohoi 94. Presa locală botoșăneană amintește și de o Asociație a ziariștilor botoșăneni ce îl felicita pe Nicolae Iorga cu ocazia aniversării a 60 de ani, prilej cu care a fost sărbătorit și pe meleagurile natale 95. Adăugăm și că la nivelul orașului Botoșani, cele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fără a deține deocamdată statistici relevante, istoriografia menționează asocierea acestora în asociații regionale sau în cadrul unei Federații Generale a Presei din Provincie ce includea și Sindicatul ziariștilor din Dorohoi 94. Presa locală botoșăneană amintește și de o Asociație a ziariștilor botoșăneni ce îl felicita pe Nicolae Iorga cu ocazia aniversării a 60 de ani, prilej cu care a fost sărbătorit și pe meleagurile natale 95. Adăugăm și că la nivelul orașului Botoșani, cele 184 de titluri și cele 19 tipografii ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Democrat și liderul său, Nicolae Iorga, avea aderenți mai ales printre cadrele didactice. În ziarul Craiu Nou, Emil Diaconescu elogia contribuția lui Iorga la unirea provinciilor 97, iar institutorul C. Iordăchescu îndemna la luptă politică activă alături de cărturarul cu origini botoșănene 98. Liberalii au avut în persoana profesorului N. Răutu un susținător vocal care polemiza, în paginile ziarului Democratul, cu alți intelectuali din zonă. Scriitorii își asumă adesea și rolul de publiciști. Barbu Lăzăreanu semnează articole pe teme literare în Știrea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
început de secol XX, clădirea liceului era printre singurele construcții impozante într-un Botoșani cu ulițe strâmte care se mândrea totuși cu o instituție cultural-educațională de renume. Trebuie menționat însă că transformarea gimnaziului în liceu s-a datorat insistențelor populației botoșănene. Oricum, este o trăsătură constantă crearea de școli secundare în provincia moldovenească prin eforturi și stăruințe locale. În 1917, clădirea va fi distrusă complet de un incendiu în care au ars atât bunurile materiale, cât și arhiva școlii. În 1922
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
procesului didactic de după război și creșterea numărului de elevi în clasele neîncăpătoare au diminuat, într-o anumită măsură, calitatea transmiterii educației și, implicit, a promoțiilor de absolvenți. 3.3.2 Școala secundară de fete "Carmen Sylva", Botoșani Învățământul secundar feminin botoșănean, dezvoltat într-un ritm mai lent, se desfășura sub semnul Școlii secundare de fete "Carmen Sylva". Primele instituții de acest tip au apărut în Moldova abia la sfârșit de secol XIX, cu sprijinul unor personalități ce au conștientizat importanța educației
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
domeniul didactic, contribuind la rândul lor la culturalizarea tineretului feminin. 3.3.3 Institutul Modern de domnișoare "I. G. Duca", Botoșani O știre din paginile ziarului Neamul Românesc anunța, în 1920, deschiderea porților unei noi instituții de învățământ pe meleagurile botoșănene: Institutul Modern de Domnișoare din Botoșani de supt direcțiunea d-nei Cristina St. Goraș - Instalat în casă proprie, în cea mai splendidă posițiune a orașului, având un internat de 200 de paturi, 26 saloane spațioase și un parc admirabil, își redeschide
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bursieri, urmat de București, cu 10 înscriși (Anexa I, tabel 4). Apeluri către autoritățile locale nu erau adresate doar individual, ci și de către președinții cercurilor studențești din provincie. Astfel, solicitări de fonduri sunt depuse de Petru Goilav, președintele Cercului studenților botoșăneni "Nicolae Iorga" din cadrul Universității din Cernăuți sau de Mina Dimitriu, președintele Cercului studențesc "Mihai Eminescu" din Iași183. Președintele cercului studențesc dorohoian din Iași, Teodor Mociulschi, obținea, în 1928, de la prefectura județului fonduri pentru întreținerea căminului studențesc și a bibliotecii 184
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cercetași, manifestând atașamentul față de monarhia carlistă. Elocventă în acest sens este descrierea unei tabere de cercetași, redată de un elev al Liceului Ștefan cel Mare, la 1934. Cu o cohortă de 12 elevi, sucevenii sunt nevoiți să împartă parcela cu botoșănenii. Toate activitățile zilei sunt descrise minuțios pentru a accentua, așa cum notează elevul, importanța formalităților din cohortă pentru educația morală și dezvoltarea "sentimentului patriotic". Înflăcărat de patriotism, elevul adaugă: "Drapelul, ce trebue ridicat cât mai sus și să fâlfâie cât mai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai autentic al zonei. De altfel, în 1926, programul revistei statua necesitatea menținerii caracterului regional și fructificarea tradiției, istoriei, biografiilor, "spre folosul Românismului de pretutindeni"29. Remarcăm scriitorii bucovineni Leca Morariu și George Voevidca ce publică constant în paginile revistei botoșănene. Primul contribuie la valorificarea istoriei zonei prin studii, precum: "Pagini vechi: Din Isopia Voronețiană", "Octavian S. Isopescu", "Populare bucovinene" - pasaje adunate ulterior în volume ce au conferit autorului recunoașterea la nivel național. Versurile lui Voevidca au pătruns și în mediul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
deși creațiile populare erau culese din toate zonele țării. Alături de acestea, versuri și proză originală sau traduceri, studii de analiză lingvistică și literară, documente inedite publicau Dragoș Vitencu, G. Voevidca, Leca Morariu, Victor Morariu, I. E. Torouțiu. Alături de bucovineni, și intelectualii botoșăneni publicau studii sau creații: V. Bogrea - "Sonet", D. Furtună - "O scrisoare a lui Creangă, Creangă inedit, Creangă și mergerea la teatru a clericilor", N. N. Răutu - recenzii la rubrica "Răbojul cărților", Tiberiu Crudu - proză, "Maica Frăsina". Unele numere sunt dedicate personalităților
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
remarca niciodată ca valori literare, se bucură de prețuirea istoricului doar prin prisma curentului literar sub care se plasează. Nu credem că suntem departe de adevăr dacă afirmăm că pentru mulți dintre acești creatori, alimentarea relației cu cărturarul de origini botoșănene genera o posibilă pârghie de afirmare în viața culturală de la centru. Dovadă o constituie și articolele sau numerele elogioase din publicațiile provinciei, consacrate vieții sau operei istoricului. Iorga acordă prezentări succinte, în capitolul destinat publicațiilor periodice, principalelor reviste nord-moldo-venești. Astfel
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
posibilă pârghie de afirmare în viața culturală de la centru. Dovadă o constituie și articolele sau numerele elogioase din publicațiile provinciei, consacrate vieții sau operei istoricului. Iorga acordă prezentări succinte, în capitolul destinat publicațiilor periodice, principalelor reviste nord-moldo-venești. Astfel, dacă revista botoșăneană Junimea Moldovei de Nord este plasată cu încredere în categoria "revistelor de drum sigur"57, Junimea literară apare ca "revistă de înfrățire", prezentată pe secțiuni, cu menționarea autorilor - ridicați, ce-i drept, uneori prea sus pe piedestal 58. O serie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Emil Diaconescu (1889-1978), absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de istorie din București, cu un doctorat la Paris, va fi ulterior profesor la liceul unde studiase ca elev, iar apoi la Iași. Este unul dintre membrii fondatori ai revistei botoșănene Junimea Moldovei de Nord la care colaborează cu articole, publicând și lucrări pe teme istorice, precum: Granițe etnice și politice în Balcani (1926), Expansiunea colonială a statelor europene (1931), Napoleon I și Principatele Române (1928), Românii de peste hotare (1938), Marile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
C. Enășescu (1889-1942), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de Litere de la București, cu studii la Paris, colaborează la revistele literare din capitală, dar și la Junimea Moldovei de Nord. În 1918 conduce, împreună cu Ion Sân-Giorgiu, săptămânalul botoșănean Îndrumarea. În 1926 publică singurul volum de poezii, Pe gânduri. 12. Neculai C. Enescu (1894-1971), profesor, publică în anii '30 o serie de lucrări de pedagogie privind tendințele intelectuale la tineret, dar și lucrări de anvergură, precum Istoria pedagogiei sau
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
război. Își începe activitatea ziaristică la Botoșani, în Libertatea și Sămănătorul Botoșanilor pe care îl redactează personal, aproape integral 6. Preocupat, de-a lungul vieții, de cercetarea trecutului Botoșaniului, donează arhivei locale colecția personală ce cuprinde genealogia a 104 familii botoșănene și din cuprinsul Moldovei, 12 familii armenești și două familii evreiești. Arhiva din Botoșani conține și lucrarea în manuscris Botoșanii de ieri și mai dedemult, cu date despre familii sau personalități de seamă din nordul Moldovei 7. 27. Marcel Olinescu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
33. Ion Sângiorgiu (1893-1950), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian, cu doctorat în Litere și Filozofie la Leipzig, preocupat de literatura germană și influența sa asupra literaturii române, autor al unui proiect monumental - monografia Goethe, este și redactor al periodicului botoșănean Îndrumarea. Colaborează în presa vremii, inclusiv la Junimea Moldovei de Nord. Din 1922 devine conferențiar la Universitatea București. 34. Virgil Tempeanu (1888-1984), germanist, poet, traducător, pedagog, publicist, autor de manuale școlare. Profesor la Liceul Nicu Gane din Fălticeni, membru corespondent
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
eseiștii cei mai dotați ai noii generații literare", pentru care "elementul nativ", reprezentat de cadrul târgului botoșănean își pune amprenta în mod fericit 14. Și scriitorul Ludovic Dauș este apreciat pentru romanele scrise în anii '30, cu referire la fresca botoșăneană "solid realizată", Asfințit de oameni, cu temă sămănătoristă. Analizând opera lui Dauș, Călinescu remarcă, la rândul său, originalitatea documentelor înscrise într-un roman cu "mult adevăr istoric nuanțat"15. Călinescu se oprește și asupra operei scriitorului bucovinean Eusebiu Camilar, amintind
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
naționale în viziune tradiționalistă (satul, țăranul, cultura populară, istoria locală, natura patriei etc.) fac ca 14 nume să se bucure de aprecieri elogioase din partea părintelui sămănătorismului, istoricul Nicolae Iorga. Astfel, în secțiunea dedicată publicațiilor periodice, Iorga îl menționează pe profesorul botoșănean Tiberiu Crudu, autor al unor lucrări cu tentă locală, dar și pe bucovinenii Filaret Doboș, Nicu Dracinschi, Eusebie Popovici, Barbu Slușanschi, Constantin Morariu și frații Leca și Victor Morariu sau pe folcloristul colaborator la Sămănătorul, S. T. Kirileanu. Ion Dragoslav
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
altă parte, nu putem contesta faptul că pentru unii autori, colaborarea la ziarul Neamul Românesc și plasarea în grațiile cărturarului a reprezentat cel puțin o speranță de lansare, de pătrundere în viața literară a capitalei. Așadar, între-ținerea relației cu istoricul botoșănean stabilit în București, prin promovarea creațiilor tradiționaliste ce pun însă în valoare cultura locală, s-a transpus în strategie de promovare culturală, cu un succes ce a variat de la caz la caz. În fine, revenind la impactul pe care autorii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
A.N. Suceava, Fond Primăria orașului Suceava. D.J.A.N. Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914). Dicționare, enciclopedii, bibliografii ***, Enciclopedia României, vol. 1-4, Imprimeria națională, București, 1938-1943. Bălan, Ioan, Oameni de seamă ai județului Botoșani, tehnoredactat, 1988. Bejenaru, Ionel, Dicționarul botoșănenilor, Editura Moldova, Iași, 1994. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003. Deac, Mircea, 250 pictori români. 1890-1945, Editura Medro, București, 2003. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989. Mihailide, Mihail
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu. Ciubotaru, Ștefan, Istoria învățământului din județele Botoșani și Dorohoi, 1759-1948, dactilografiat, Sulița, 1986. Ciubotaru, Ștefan, Monografia orașului Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 1997. Ciubotaru, Ștefan, Pagini culturale botoșănene. 1802-1944, Editura Geea, Botoșani, 1994. Coțofrei, Vasile (et. al.), Dorohoi 600. File de monografie, Tipo-And, Dorohoi, 2007. Dimitriu, Eugen, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002. Dolinescu, Elisabeta, Mihail Gr. Poslușnicu, Editura Muzicală, București
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Simionescu, Ion, Orașe din România. Cu 62 figuri, Editura Cartea Românească, București, 1925. Stino, Aurel George, Fălticeneni care au fost, Editura Omnia, Iași, 2004. Tufescu, Victor, "Oraș în declin: Botoșanii", în Sociologie românească, III, nr. 10-12, 1938. Turușancu, Ileana, Reviste botoșănene din trecut, extras din culegerea Limbă și literatură, vol. III, Societatea de Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. Valeriu, Al., "Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, 1-2, 1938. Vlădică, Mircea, Vatra
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Al. Zub (ed.), Cultură și societate. Studii privitoare la trecutul românesc, Editura Științifică, București, 1991. Bădărău, G., Modernismul interbelic, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bârsănescu, Ștefan, Politica culturii, ediția a 2-a, Editura Polirom, Iași, 2003. Bejenaru, Ionel, "Interviu luat botoșăneanului de origine Eugen G. Neculau", Acta Moldaviae Septentrionalis, VII-VIII, 2008-2009. Benda, Julien, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 2007. Bourdieu, Pierre, Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București, 1986. Bourdieu, Pierre, Jean-Claude Passeron, Reproduction in Education, Society and Culture, Sage Publications, Londra
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nr. 8-11, pp. 191-195; Gavril Irimescu, "Societăți culturale și studențești din Bucovina și lupta lor pentru unitate națională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în RA, 1992, 69, nr. 1, pp. 77-83; Ștefan Ciubotaru, Istoria bisericii ortodoxe botoșănene, Editura Axa, Botoșani, 2000, 379 p.; Ioan Mihai, Ioan Onofrei, Renaștere peste timp. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură din Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 2000, 282 p.; Dumitru Niculăeasa, Poșta Fălticeni (1780-1950), Suceava, s.n., 1998, 104 p.; Alexandru Toma, Tradiție
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]