251 matches
-
sunt mai prejos decît voi. Și cine nu știe lucrurile pe care le spuneți voi? 4. Eu sunt de batjocura prietenilor mei cînd cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură! 5. Dispreț în nenorocire! iată zicerea celor fericiți: dă brînci cui alunecă cu piciorul! 6. Jefuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn. 7. Întreabă dobitoacele, și te vor învăța, păsările cerului, și îți vor spune; 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ochii dintre pleoapele aproape închise petrece cu luare aminte cele ce se întâmplă în apa limpede și mică. Iată că un păstrăv voinic, rotindu-se prin șuvoi, a ajuns tocmai sub țărmul pe care pândea ursul. Fulgerător a lovit cu brânca „pescarul", cu lingura tălpii a prins pe dedesubt păstrăvul, și cu o zmucitura l-a aruncat pe uscat. În zadar s-a zbătut acolo peștele. Ursul a pus îndată gura pe el și i-a gustat cu placere carnea dulce
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ultima. Totuși lumea se bucură ca proasta; cine-s cîștigătorii alegerilor? Niște intelectuali. Aici se ivesc neclarități. Mulți din PSD, guvern, jacuzzi sînt oameni cu diplomă, cu două-trei doctorate, și-și cîștigă Într-adevăr existența de pe urma muncii cu gîndirea, pe brînci, fiind În același timp bogați și demni de urmat În timp ce scuipă semințe de floarea-soarelui pe marmora din baie și trag vînturi eliptice. Pare o contradicție. Nu-i. Golding: „Bogăția este o caracteristică sexuală secundară, la fel ca talentul sau geniul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
frică să nu-și găsească moartea în călătoria asta și regreta că s-a lăsat ispitit de prețul mare ce i s-a făgăduit, ca să plece. În Vlăduța, în dreptul conacului ars, ulița era închisă de o mulțime de țărani pe brânci, păziți de soldați cu baioneta la armă. Un sergent ieși înaintea trăsurii: ― Înapoi!... Înapoi!... Nu e voie! Toate încercările de a-l îndupleca fură zadarnice. Grigore Iuga trebui să se dea jos și să obțină permisiunea ofițerului pentru a putea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ilie: Nu știu, dar asta nu mai are importanță pentru că acum sînt convins că e cea mai bună treabă ce-o am de făcut. Mina: (trecînd peste calmul cu care a primit vestea) Ce să-ți spun! Lumea dă în brînci să-și facă o viață mai bună acum, acum pe pămînt și dumnealui se îngrijește de confortul de sub pămînt. Ilie: (dispus să treacă cu vederea) Mina, nu te supăra, dar ești complet ruptă de realitate. Mai întîi, a da brînci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
timpuriu și socotită./ Căci dacă lumea judecă hai-hui/ Virtutea, el făcu dreptatea lui/ Acestor haruri, hotărând ca ea/ Să-i fie soață, alta nimenea.”786 Atitudinea fetei este umilă dintru-început, fiindcă la chemarea craiului se supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata să-i asculte la porunci.”787 Declarația de dragoste pe care i-o face stăpânul locului seamănă mai degrabă cu o cerere de vasalitate, femeii i se impune, din start, obediența în cămin, supunerea deplină în fața dorințelor masculine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
coada șoricelului, faptnic, scuturătură de fân, focușor, lapte dulce nefiert, cu fiertură din frunze de mac de câmp, crengi de măr dulce, mătrăgună, de pelin, de plescăiță, cu rachiu, spirt, moare de varză sau cu fiertură de buruiană de vărsat. BRÂNCĂ (erizipel) Boală contagioasă specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare și prin apariția unor pete violacee. La oameni apare rar, când cineva a consumat carne de porc bolnav de brâncă. Se manifestată prin umflarea capului și a venelor de la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de varză sau cu fiertură de buruiană de vărsat. BRÂNCĂ (erizipel) Boală contagioasă specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare și prin apariția unor pete violacee. La oameni apare rar, când cineva a consumat carne de porc bolnav de brâncă. Se manifestată prin umflarea capului și a venelor de la gât, a feței, dureri mari de cap, umflarea gurii, dureri la Încheieturi, la picioare, lipsa poftei de mâncare. Oblojeli cu rădăcină de brânca porcului, fiartă și Îngroșată cu tărâțe de grâu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cineva a consumat carne de porc bolnav de brâncă. Se manifestată prin umflarea capului și a venelor de la gât, a feței, dureri mari de cap, umflarea gurii, dureri la Încheieturi, la picioare, lipsa poftei de mâncare. Oblojeli cu rădăcină de brânca porcului, fiartă și Îngroșată cu tărâțe de grâu; cu rădăcină de brânca porcului dată prin răzătoare și amestecată cu untdelemn sau plămădită În rachiu; cu mațe de dovleac (bostan) prăjite În ulei; cu coajă de tei macerată În rachiu, spirt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
umflarea capului și a venelor de la gât, a feței, dureri mari de cap, umflarea gurii, dureri la Încheieturi, la picioare, lipsa poftei de mâncare. Oblojeli cu rădăcină de brânca porcului, fiartă și Îngroșată cu tărâțe de grâu; cu rădăcină de brânca porcului dată prin răzătoare și amestecată cu untdelemn sau plămădită În rachiu; cu mațe de dovleac (bostan) prăjite În ulei; cu coajă de tei macerată În rachiu, spirt sau oțet. Spălături cu fierturi din rădăcină de brânca porcului, cu rădăcină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu rădăcină de brânca porcului dată prin răzătoare și amestecată cu untdelemn sau plămădită În rachiu; cu mațe de dovleac (bostan) prăjite În ulei; cu coajă de tei macerată În rachiu, spirt sau oțet. Spălături cu fierturi din rădăcină de brânca porcului, cu rădăcină de brusture, ștevie creață la care se adaugă smirnă (pulbere). Ceai de rocoină, o lingură de plantă mărunțită la un litru de apă clocotită, care se bea Într-o zi. Cataplasme din merișor proaspăt cu fiertură din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu pucioasă, precum și cu ceai din scoarță de lemn câinesc. Alifie din pucioasă și stirigoaie, de iarbă mare și sămânță de cânepă pisată, din șoricioaică, coajă de gorun și leșie de ciocălăi; cataplasme cu zeamă din rădăcini de știrigoaie. Erizipelul (brâncă, orbalț) Boală infectocontagioasă a pielii și a țesutului subcutanat, datorat unui streptococ, localizată cel mai adesea pe față, apoi pe membrele superioare și inferioare, manifestată prin inflamarea, Înroșirea și tumefierea tegumentelor atinse, Însoțite de dureri locale, frisoane și stare febrilă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
38 ș. Sticla va sta 14-16 zile Într-un loc călduros, după care se frecționează zona ombilicală, de mai multe ori pe zi, din care ultima seara, la culcare, până ce dispar "ratările", sau cel puțin se răresc mult. Esență de brânca ursului, preparată astfel: se culeg frunzele și tulpinile plantei, se spală bine și se mărunțesc, introducându-se Într-o sticlă, În care s-a pus alcool de 38-40 ș. Se lasă la macerat 2 săptămâni, Într-un loc călduros, după
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nuc, de mușețel, de rozmarin și șovârf, cu fiertură de cimbru. Ceai de brusture, buruiană neagră, săgetătură, coada șoricelului, ciuboțica cucului, cimbru, cârcei de vie, mentă, otrățel, mușețel, secărică, troscot, vâsc. Oblojeli cu fiertură de bobâlnic, cu rachiu de tescovină, brâncă pisată și fiartă, cu iarbă mare plămădită În miere și vin alb, de ramuri de salcie, de untul pământului, iarba șarpelui sau viperină. AMEȚELI Băi la cap cu fierturi de albăstrele, de argințică, de rădăcini de boz, mătrăgună, mușețel, siminoc
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
le freci și să bei. Pentru durere de inimă și sau de răceală: să iei rachiu de drojdie și untdelemn și să Îl pui la foc, să-l fierbi, să-l bei și să te Învelești bine. Pentru arsură sau brâncă: să iei săpun și inimă de ridiche, să freci locul cel bolnav, să iei sânge de iepure și rac, să ungi locul cel bolnav, muștar alb pisat mărunt cu lapte dulce să speli locul acela. Pentru tuse: să iei podbal
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă de sămânță de cânepă de vară și să o aprindă În casă, să astupe coșul (hornul) și ferestrele foarte bine, că fug de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des, că se dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
că fug de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des, că se dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des, că se dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru pecingine și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster. Herpes Zoster: foc viu. Herpes: arșiță, spuzeală. Furunculi: furnicei, bube, buboaie, zgaibe, imă, copturi, apostime. Scabie: râie, fudulie, boierie, răpănaș, corosta. Erizipel: brâncă, orbalț, roșață, foc viu, bubă neagră. Antrax. Pustulă malignă: dalac, cărbune, bășică rea, bubă rea, bubă neagră, armurar, talan, vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază: păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide: pistrui, alunele. Cloasmă. Pitiriazis
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
neuitând pe contemporani, de la Vasile Lupu și Eustratie Dabija până la Gheorghe Duca și Constantin Cantemir. Abia în versiunea manuscrisă, autografă, din 1690, autorul își îngăduie a stărui și asupra luptelor purtate de Ioan Vodă pentru a „scăpa Moldova turcilor din brâncă”. Glosele mitropolitului la Viața și petrecerea svinților, interpolările sale din textul cronografului sau unele precizări în marginea poemului închinat domnilor Țării Moldovei probează interes pentru istoria universală - a Bizanțului, a Poloniei sau a Rusiei. Încă din 1673, el traducea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
de oseminte vărsat în poet: Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine Prin râpi și gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă, Cartea mea-i, fiule, o treaptă. După aceea poemul apare ca o estetică, plină de probleme și de puncte: arta argheziană e făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
57" Atunci când nu pui În practică tot ce ai Învățat În teorietc " Atunci când nu pui În practică tot ce ai Învățat În teorie" „Câștigător este cel care Își recunoaște harul pe care i l-a dat Dumnezeu, care muncește pe brânci să-l transforme În aptitudini și care folosește aceste aptitudini pentru a-și atinge țelurile.” Larry Bird, jucător profesionist de baschet E greu să scrii o carte cu 57 de „Capcane” și s-o lași pe cea mai periculoasă la
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Bonante, Ugo, 1995, Bibbia e Corano. I testi sacri confrontati, col. Nuova Cultură, 45, ed. Bollati Boringhieri, Torino. Borrmans, Maurice, „Leș musulmans et leș Beaux Noms d’Allah”, în La Vie Spirituelle 680 mai/juin 1988, pp. 349-361. Borrmans, M., Brânca, R., Cottini, V., Pedani Fabris, M.R., Guzzetti, C.M., Poggi, V., Rizzardi, G., Zatti, G., 2000, Îl Corano. Traduzioni, traduttori e lettori în Italia, Centro Ambroziano di documentazione per le Religioni, Milano Caspar, Robert, 1985, „The Permanent Significance of Islam’s
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vine vorba despre pictură și... zice despre Baba ce zisese și Niculescu. [...] 339. Credința lui că Thomas Mann e scriitor mare are aceeași sursă de altminteri, căci am aflat de la Al. Piru că R. Niculescu și Tudor Enescu sunt pe brânci în fața acestui scriitor pentru servitoare.28 Sinceritatea presupusă de proza subiectivă a jurnalului justifică ineditul tratării temei prieteniei și viziunea caragialescă asupra "amicilor". Ocheanul întors este o mărturie a raporturilor temperate avute de Radu Petrescu cu colegii săi de generație
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este expresia crezului poetic arghezian. Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine, Prin râpi și gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. Cartea mea-i, fiule, o treaptă. Așeaz-o cu credința căpătâi. Ea e hrișovul vostru cel dintâi, Al robilor cu săricile, pline De osemintele vărsate-n mine. Ca să schimbăm, acum, Întâia oară Sapa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]