263 matches
-
Editarea volumului Brâncuși. Pravila de la Craiova*, precum și anunțata apariție a unui al treilea, Brâncuși. Amicii și Inamicii: Sociologia lui Brâncuși, arată că Petre Pandrea scrisese, de fapt, o trilogie critică, ce aspira să conțină o explicație ultimă, globalizantă, a fenomenului brâncușian, și nu numai în plan estetic. Brâncuși, amintiri și exegeze a apărut în 1967, înaintea celorlalte două, doar din rațiuni ce țin de cenzură. În mod evident, Brâncuși. Pravila de la Craiova nu era o carte care să poată fi publicată
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
ici-colo e însoțit de note, totul fiind precedat de o prefață semnată de Ștefan Dimitriu. Din păcate, prefața este mediocră și nu ne spune mare lucru despre contextul critic în care apare această carte, ce aspiră să modifice radical exegeza brâncușiană, jalonată de cercetări de prestigiu, ca acelea ale lui Sidney Geist, Serge Fauchereau, ori Radu Varia. Notele sunt și ele prea parcimonioase, referindu-se numai la drama trăită de autor în timpul regimului comunist, dar nu și la textul cărții sale
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
n-ar fi fost stânjenită de o ediție prea stufoasă. Textul propriu-zis este mai mult decât interesant. Nu știu dacă și în ce măsură va influența interpretarea operei lui Constantin Brâncuși, deoarece Brâncuși. Pravila de la Craiova este doar un eseu, în timp ce exegeza brâncușiană a intrat de mult sub zodia cercetării academice. Numai că, eseist de clasă, Petre Pandrea nu se limitează la a scrie despre Brâncuși. Marele sculptor nu este, până la urmă, decât exponentul artistic cel mai înalt al unui spirit, în jurul căruia
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
caracteristice ale spiritului panduresc ar fi libertatea, în plan social și politic (dată de proprietatea pământului), gustul pentru revoltă (indus de opoziția față de regimul fanariot), rigorismul etic, cultul tradiției și frugalitatea. Potrivit lui Pandrea, acestea sunt și trăsăturile care structurează fenomenul brâncușian. Trăind într-o epocă în care fenomenele de mitizare sunt privite cu mefiență, e greu de spus dacă interpretarea lui Petre Pandrea va fi sau nu acceptată de brâncușiologi. Este dificil de estimat și dacă această interpretare „etnopsihologică" a Olteniei
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
că, măcar ca exercițiu al inteligenței și al unei dialectici materialiste liberale, textul lui Pandrea este captivant și incitant. Este de reținut și un aspect particular al eseisticii acestui mare autor, cu care istoria nu a fost deloc generoasă. Trilogia brâncușiană aspiră să fie un ciclu, dar nu un sistem. Discursul lui Pandrea se îndepărtează semnificativ de rigorile filosofiei de catedră și oscilează între memorialistică, interpretare, sinteză, gazetărie, scrisoare și oralitate, într-un stil polemic de mare scriitor, fascinant și atunci când
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
se poate încadra în frontiera imaginativa plecând de la figurativ pană la abstract. Fiecare piesă spune o poveste unică, reprezintă o redare vizuală a evenimente atât reale cât și imaginare.... Găsim în tehnica ei o mulțime de simboluri preluate din arta brâncușiana cât și din cultura universală, ce descriu instincte fundamentale ale omului combinate cu armonia, filozofia și echilibrul lui emoțional. Arta pentru Carmen Doreal nu este doar artă, dar și o terapie a sufletului prin artă. Este o terapie a sufletului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
faza lui finală. Lăudându-l pe un temei adevărat, al valorii, atât în sine, cât și peste, citim: „... mă bucur de această carte vie, contaminată parcă de zborul nevăzutelor aripe [...] așa cum aflăm și din paginile cărții defață, odată cu recunoașterea Păsării brâncușiene de către un tribunal de pe Pământul făgăduinței -America, arta modernă și-a primit certificatul de naștere. Iar prin opera lui Brâncuși, aș zice eu, ca și pe cel de absolvire. Prin contribuția lui Victor Crăciun la înțelegerea acestei teme fundamentale a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
tenace la distrugerea fizică și morală a operei sale din România, o voce discretă, abia auzită din pricina vacarmului din jur, a încearcat, mai ales în ultimii douăzeci de ani, să țină în echilibru, prin însăși normalitatea ei, comunicarea cu posteritatea brâncușiană. Este, evident, vorba de vocea lui Barbu Brezianu, stinsă acum în manifestarea ei fizică, a acestui clasic al exegezei brâncușiene din România, care, în pofida tuturor adversităților, a reușit să păstreze tonul demn și neutru al cercetătorului situat dincolo de isterie și
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
a încearcat, mai ales în ultimii douăzeci de ani, să țină în echilibru, prin însăși normalitatea ei, comunicarea cu posteritatea brâncușiană. Este, evident, vorba de vocea lui Barbu Brezianu, stinsă acum în manifestarea ei fizică, a acestui clasic al exegezei brâncușiene din România, care, în pofida tuturor adversităților, a reușit să păstreze tonul demn și neutru al cercetătorului situat dincolo de isterie și de orice tentație a fetișismului. În acest interval de timp în care Coloana... de la Târgu Jiu a fost supusă nenumăratelor
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
le livrează drept opere din tinerețe ale sculptorului, evident necunoscute specialiștilor. Readusă în actualitate și adusă la zi, cartea lui Barbu Brezianu este, pînă în acest moment, singurul instrument de contracarare. în cele peste trei sute de pagini, format A4, personalitatea brâncușiană și lucrările din România ale sculptorului sînt prezentate în toate dimensiunile lor. Rînd pe rînd sînt inventariate, fără efuziune și fără interpretări voluntariste, cronologia brâncușiană în contextul cultural românesc, european și mondial, cronologia expozițiilor colective și personale, operele prezente în
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
acest moment, singurul instrument de contracarare. în cele peste trei sute de pagini, format A4, personalitatea brâncușiană și lucrările din România ale sculptorului sînt prezentate în toate dimensiunile lor. Rînd pe rînd sînt inventariate, fără efuziune și fără interpretări voluntariste, cronologia brâncușiană în contextul cultural românesc, european și mondial, cronologia expozițiilor colective și personale, operele prezente în colecțiile românești, sculptura de interior, sculptura funerară și ambientală, machetele,desenele și schițele, lucrările care au figurat în colecții sau în expoziții românești, piesele decorative
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
decorative și artizanale, alături de documente fotografice, facsimile, acte oficiale sau administrative, de numele colecționarilor, de locuințele lui Brâncuși din România și chiar de lucrările altor artiști care au, într-un fel sau altul, legătură cu Brâncuși. Acest sinoptic al prezenței brâncușiene în spațiul cultural românesc este, mai apoi, adîncit pînă la epuizarea informației. Fiecare lucrare este prezentată exhaustiv din punct de vedere istoric, tehnic și bibliografic, urmărindu-i-se, în același timp, traseele, succesivele schimbări ale regimului juridic și de proprietate
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
aventură ireductibilă, a unei opere care a reușit să se smulgă din scenariul clasico-renascentist al tridimensionalului european și să deschidă zările unei alte civilizații a privirii. Barbu Brezianu, cu o imensă modestie și cu un la fel de mare devotament pentru opera brâncușiană, sugerează tacit această realitate fără a se propune însă pe sine, nici măcar pentru o clipă, în ipostaza, de altfel legitimă, a descoperitorului. El investighează, adună, selectează și descrie o cazuistică imensă care, paradoxal, începe să respire asemenea unei opere de
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
Pro Armia“: Salonul anual - 2002 al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18; duminica închis); Primăria Timișoara: „Passo Doble“ - grafică Cristina Dumitrescu, pictură icoane Lucia Stoica (8-17; sâmbăta-duminica, închis); „Buzunar“: „Portretul fanilor“ - Amira Hogea (12-18; duminică-luni, închis); Centrul Cultural Francez: „Universul Brâncușian“ - expoziția artistului fotograf Vasile Blendea (10-20; sâmbăta-duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Expoziție de grup (12-20; sâmbăta, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea de Științe Economice: Pictură Ioan Pop Augustin (8-20); Casa „A. M.
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
dintre poemele fascinante ale Taniei Nicolescu, poetă trăitoare în Tulcea dunăreană și-n întreg arealul literar românesc este: Copil în iarbă - tot universul este o buburuză În vorbe puține răspunde la întrebările eterne: Cine? Unde? Ce face? Copilul, copilul universal, brâncușian, adică statuia curiozității și a inocenței de oricând. Unde? În iarbă. Și deodată localizarea s-a precizat: În lumea noastră, unde încă este iarbă, în ciuda betoanelor și a flăcărilor, a gazelor și otrăvurilor de tot felul, inclusiv mediatice ori alimentare
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Week-end-Art“ (luni-vineri, 9-18; sâmbăta, 10-15; duminică, închis); Galeria „Pro Armia“: Salonul anual al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18; duminica închis); Primăria Timișoara: „Passo Doble“ (8-17; sâmbăta-duminica, închis); Galeria „Buzunar“: Expoziție cu vânzare (12-18; duminică-luni, închis); Centrul Cultural Francez: „Universul Brâncușian“ - Vasile Blendea (10-20; sâmbăta-duminica, închis); Memorialul Revoluției: „Decembrie 1989 - Revoluția română în imagini“ (9-16; duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Expoziție de grup (12-20; sâmbăta, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea de Științe Economice
Agenda2003-9-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280752_a_282081]
-
de opera lui Brâncuși, propune o „introducere“ ludică în sculptura modernă: module din lemn care se pot asambla după modelul Coloanei fără sfârșit, o masă „tactilă“, un puzzle gigant, oglinzi magice sunt tot atâtea piese dintr-un alfabet al sculpturii brâncușiene pe care copiii sunt invitați să le mânuiască concret, creativ. Alain Seban, președinte, de câteva luni, al Centrului Pompidou, prezent la inaugurarea expoziției la București, consideră că acest dar e doar începutul unei colaborări active între muzeele României și miticul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
de sub nucul din curtea casei lui Ghiță Pârja și a mamei Doca, din Desești, acolo unde Andrei Făt și Măriuca Verdeș și-au tras bucăți mari de cer și de cântec, acolo unde țâpuritura e un fel de "coloana infinită" brâncușiană, numai că e vocală, de astă dată... Piatra Neamț Sighetul Marmației, august, 2011 (Revista "Conta", nr. 2011) Lucian VASILIU Într-un fel Iașul mi-a devenit tată... Dragă Lucian Vasiliu, în anul 1985, primăvara, am alergat prin curtea Casei Pogor, urmărit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sa asupra vieții era influențată atât de Platon cât și de gândirea filosofilor orientali, într-un amestec interesant și personal. Era aproape un ascet, care își transformase atelierul într-un adevărat templu, impresionând pe vizitatori prin atmosfera profund spirituală. Coloana brâncușiană, unică în concepție, este alcătuită din forme romboidale repetabile la infinit, având la capete semiromboide. Alegerea acestor forme, după opinia lui Mircea Eliade, scoate în evidență tocmai simbolismul înălțării, al zborului, al transcendenței. Este materializarea în sculptură al arhetip ului
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
organică. Aportul fiecărei generații se integrează astfel sintetic valorilor anterioare”. Autorul nu are însă nici o problemă în a cita, reverențios, eseul despre „Arta neagră” al pictorului Corneliu Mihăilescu din Integral (nr. 4, I, 1925) sau exprimarea „admirabilă” a concepției artistice brâncușiene de către Ion Minulescu într’un articol - „C. Brâncuși” - apărut tot în Integral (nr. 2, I, aprilie 1925). De altfel, însăși discutarea „cazului” Brâncuși - „revendicat drept stegar” de către „extremiștii noștri în artele plastice” ca dl Corneliu Mihăilescu, M.H. Maxy, Victor Brauner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reputat în materie de artă nouă este d. Const. Brâncuși. Ba, la drept vorbind, reputația pare mondială. Un profesor de la o universitate americană, H. Peyre, îl trece printre cei mai celebri artiști inovatori, alături de Strawinsky, Cézanne, Rousseau le Douanier”. Poetica brâncușiană (cu aspirația ei către primitivism) exprimă „aceeași năzuință de spiritualizare specifică cubismului și expresionismului plastic, dar și anarhismului poetic”, prezentă și în „nuanțările expresioniste” din operele unor artiști prețuiți, precum Paciurea sau Oscar Han. Citînd articole din Gîndirea semnate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
printre hlizeli tot ceea ce eu Îi ceream. Îmi plăcea Lili - era Întotdeauna veselă și băiețoasă. Conturul feței, care adăpostea ca un cuib oval ochii ei de cer, arcuiți ca niște ape crescute În relief, Îmi amintea de “ Madame Pogany”, sculptura brâncușiană care mă fascina de când o descoperisem reprodusă În cartea de istorie. “ Fata te iubește!” Îmi șoptea tremurat Mirel, colegul meu slăbănog și cu nas interminabil, privindu-mă conspirativ. Bietul Pinochio (așa-l strigau toți) Îmi spunea adevărul. Un adevăr amar
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de celebrul „Pătrat negru pe fond alb“ al lui Kazimir Malevici, autorul suprematismului în pictură. Verticala constituie un element esențial în limbajul artelor vizuale și pentru noi ea este o coloană a cerului sau o asociem cu „Coloana fără sfârșit“ brâncușiană semn al continuei înălțări spre cer. IV. Geneza formelor 1. Forma și compoziția Pentru a ne apropia de lumea formelor, definiția lui Henri Focillon este edificatoare: Indiferent de felul în care se prezintă, forma este elementul constitutiv al operei de
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
inimă pentru Brâncuși”, „Scânteia”, 1976, 10 585; Popa, Dicț. lit. (1977), 523; Dumitru Radu Popa, „Brâncuși”, RL, 1982, 18; Valentin Ciucă, „Brâncuși”, CNT, 1982, 35; Daniel Nicolescu, „Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși”, RL, 1984, 12; Titu Popescu, Interpretări brâncușiene, ST, 1984, 6; Marina Preutu, Le Japon dans l’espace de l’estampe, „Actualités roumaines”, 1987, 16; Cândroveanu, Lit. rom., 183-196; Victor Bârlădeanu, „Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III”, „Minimum” (Tel Aviv), 2002, 184-185; Victor Crăciun, Fondatori ai brâncușologiei, „Sărutul”, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
nu așa ceva. Forma mentis a textelor sale e circulară, dar nu cu acea circularitate simetrică a cercului care se închide asupra lui însuși, ar fi vorba mai degrabă de aceea deschisă, a unei spirale. Un fel de "coloană a infinitului" brâncușiană. De altfel, Marius Popescu lasă să-i scape, aparent din întîmplare, printr-o întorsătură de frază: "Cuvîntul 'sfîrșit' n-ar trebui să existe" (SL). Încă unul. Și totuși, fluxul vorbelor ne acoperă în textele sale. Nu ar fi nici primul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]