3,717 matches
-
mi-am zărit vaca, rumega la umbra tufanului. -Și ce cauți aici în pădure, Doamne?- l-am întrebat eu. Nu mi-a răspuns; l-am privit mai atent și semăna cu un om din sat. Avea o barbă albă până la brâu, un păr lung până peste ceafă și înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui copac i-am zărit pătuiagul în
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
dește; Limba va simți iar gustul De sarut ce ispitește. Voi bea vin pe săturate, M-oi rătăci prin cucuruz, Doruri multe, cenzurate, Din vise m-or trezi confuz. Și-oi pune murături la beci, Iar tu, cu poalele în brâu, Vei face gemuri și ghiveci Și pâine ai să coci, din grâu. De va mai fi să apucăm Următoarea primăvară, Ce multe o să aruncăm! Dar, va fi ultima oară! Voi studia la marketing; Ce să mai car la tomberon! Doar
FĂ-MI DOAMNE O BUCURIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fa_mi_doamne_o_bucurie.html [Corola-blog/BlogPost/364603_a_365932]
-
să treacă în pace. Să nu-i trezim pe tovarășii noștri, ca nu cumva să-i vadă pe aceștia». Dar Gestas s-a împotrivit. Dismas i-a zis iarăși: Îți voi da patruzeci de drahme și, ca arvună, ia acum brâul meu». Și Dismas i-a întins brâul, chiar pe când îi vorbea. Atunci, Născătoarea de Dumnezeu i-a spus lui Dismas plină de recunoștință pentru bunătatea ce le-o arăta: «Fiul meu îți va răsplăti pentru că l-ai cruțat astăzi. Domnul
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461045117.html [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
trezim pe tovarășii noștri, ca nu cumva să-i vadă pe aceștia». Dar Gestas s-a împotrivit. Dismas i-a zis iarăși: Îți voi da patruzeci de drahme și, ca arvună, ia acum brâul meu». Și Dismas i-a întins brâul, chiar pe când îi vorbea. Atunci, Născătoarea de Dumnezeu i-a spus lui Dismas plină de recunoștință pentru bunătatea ce le-o arăta: «Fiul meu îți va răsplăti pentru că l-ai cruțat astăzi. Domnul Dumnezeu te va primi la dreapta Lui
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461045117.html [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
arunca suveica iute printre firele întinse cu piciorul pe pedală descurca mereu la ițe țesea până mai târziu, nepoatei să-i facă multe când o veni vremea și-o să vrea să se mărite când firele termina își punea furca la brâu lângă vatră se-așeza răsucind fuiorul greu pe plita încinsă bine punea câteva gutui așteptând ca să se coacă, depănând de-a amintiri. pe perete, lângă pat, flacăra lămpii ardea mirosea a gaz și-a fum, însă tare-mi mai plăcea
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 by http://confluente.ro/doina_cotescu_1460463287.html [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
o puteai observa pe hârtia pe care mi-o întinsese să văd: nu vreau să desenez prostii, cele femeiești nu difereau prea mult. Pantalonii pe care îi purtam erau albi și drepți. Era o îmbrăcăminte foarte lejeră. R: Dar la brâu cu ce vă încingeați? M.V.: La brâu ne prindeam betea (corect: beteală), care era din catifea neagră, cusută cu mărgele de diferite culori, prinse într-o ață tare, specială, să nu se poată rupe ușor. Mărgelele erau de formă cilindrică
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
mi-o întinsese să văd: nu vreau să desenez prostii, cele femeiești nu difereau prea mult. Pantalonii pe care îi purtam erau albi și drepți. Era o îmbrăcăminte foarte lejeră. R: Dar la brâu cu ce vă încingeați? M.V.: La brâu ne prindeam betea (corect: beteală), care era din catifea neagră, cusută cu mărgele de diferite culori, prinse într-o ață tare, specială, să nu se poată rupe ușor. Mărgelele erau de formă cilindrică și, în general, predomina culoarea roșie. Dar
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
precum mi s-ar fi-nchis Poarta ieșirii dinspre vis Și tu veneai și te vedeam Ca pe-oninsoare te-așteptam Și parcă tot nu ajungeai Și înotai și-apoi zburai Cu brațe-vâsle despicai Apa uitării dinspre rai Apoi pluteai până la brâu În valul aurului-grâu...,, Neâncetatele preocupări ale poetei în studiul temelor din cuvintele scrise dar și din îndelungatele confruntări cu experiențele vieții, fire pasionată de mare vitalitate, a știut să lupte nu cu propia stângăcie, ci cu ale altora, înfăptuind imagini
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1446211142.html [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
ornament floral, în spate zadie albastră, în dungi colorate și ornament floral și ciucuri. Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureșul istoric, format din năframă, cămașă de pânză brodată, poale de pânză brodată, zadie cu dungi roșii și negre, brâu împletit, opinci. Patrisia Moldovan și Demian Andreia au îmbrăcat și prezentat costume din localitatea Chioar, iar Balogh Luciana din Sălaj. Prezentarea costumelor specifice populației românești din zonă a fost străpunsă de apariția pitorească și originală a Patrisiei Moldovan din Chelința
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
inimii cânt. Isuse, transformă al minții frământ, ce se zbate în lanțuri de plumb! Susure blând,al Duhului Sfânt, transformă al vieții tumult! Izvor nesecat de Cuvânt, șoapta Duhului Sfânt. Prezența Ta, Isuse, mă face să mă simt îmbrăcată cu brâul de argint, haine țesute prin pocăință, lacrimi și sfinți. Isus,veșnic mă salvează, mă scoate din labirint! Ileana Vicic Stanca. Referință Bibliografică: Frânturi / Ileana Vičič Stanca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1925, Anul VI, 08 aprilie 2016. Drepturi de
FRÂNTURI de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca_1460113123.html [Corola-blog/BlogPost/381263_a_382592]
-
dulce euforie, amețitoare iubire târzie. Te amestec cu florile de tei într-un mojar cu vise, aromoterapie în gând și vene, o emoție magică ce-mi scaldă ființa, ca o ploaie grăbită de vară si-apoi mă strânge c-un brâu, dintr-un frumos curcubeu. Mă-nvăluie amintirea și parfumul de tei, într-un joc de iele și fluturi în stomac, iar în Noaptea de Sânziene, la un concert parfumat, să ne vindecăm sufletul cu aroma euforică , a Teiului lui Eminescu din
IUBIRE CU PARFUM DE TEI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1466704491.html [Corola-blog/BlogPost/378898_a_380227]
-
e aurul, ia-l matale și pune-l bine că vin eu peste o săptămână cu material mai bun și gătăm treaba! De unde ai tălică aurul, că e moale, breee! Duran se întunecă la față și scoase un pistol de la brâu și-l îndreptă spre ei: -De unde, de neunde, că voi de aici nu ieșiți fără bani! Vreau bani, mă, voi n-auziți? Cum i-ați făcut lui nașu Băngoi, să-mi faceți și mie...Bani, să-i număr eu
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
e? -La mine la chimir! -Și salba? -Au topit-o! -Cum au topit-o? -A băgat-o în bulgărele de aur... -De unde știi tu? -De la cântar! -Ia să-l văd și eu! -Poftim!- scoase el ghiuleaua galbenă de la brâu și i-o puse Mariei în palmă. Maria luă bulgărele, se uită la el și-l întrebă: -Și țiganii unde sunt? -Au plecat în ...aia mă-sii... -Știi ce, ia dă dosu până la nașu și roagă-l să-l încerce
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
acel Moș Gerilă încălțat cu cizme de cauciuc, cu șuba de CFR-ist întoarsă pe dos, cu căciula cu urechi deasemenea întoarsă, cu un pachet de vată, din aceea împachetată ca burduful unui acordeon, pe post de barbă dalbă până la brâu și cu nelipsitul toiag, o bâtă ciobănească bună la toate, adunată de prin curte, venea și-mi lăsa toate bunătățile ce mi se cuveneau, cum aveam eu să aflu mai târziu, după cum fusesem de cuminte, că vezi Doamne, el le
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1495138648.html [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1478764129.html [Corola-blog/BlogPost/376967_a_378296]
-
mai focoasă și mai îndrăgostită, iar fetele lui îi promiseseră că or să vină în vizită, în vacanță, și el voia să fie pregătit pentru ele, să le arate că au un tată de toată isprava și nu un tîrie brîu și un bețivan ... Pe Lilicuța o văzuse Mancuse și îi admirase fundulețul, care era partea cea mai frumoasă a trupului ei, ceva de neimaginat de plastic și de rafinat, o capodoperă a naturii, pe lîngă celelalte calități, da' ce-l
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
bine ochii ce trebuie să-ți facă un băiat ca să te simți bine și atrasă de el. - Eleonora, lasă copilele în pace, nu te mai juca cu ele, strigă Valentina, care mai aproape de mal, unde apa ajungea abia până pe la brâu, se săpunea de zor să se spele. - Lasă-le să nu moară proaste. Trebuie să știe de mici ce și cum este cu băieții, altfel trece viața pe lângă ele. - Ce, crezi că toată lumea este într-un continuu mâncărici ca tine
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389789314.html [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
și goale.. Ar fi trecut granițele neputinței să mângâie din nou bolta cerească .A cules toate florile pământului le-a împletit și a clădit un pod până în nori și s-a unit din nou cu cerul .( Noi zărim uneori acel brâu de flori pe care îl numim curcubeu.) Simțind căldura dragostei, din sufletul pământului, Cerul l-a iertat și s-au împăcat trimițând din nou sărutări de ploi din belșug, a deschis iar porțile albastre . Cerul se oglindea din nou în
DRAGOSTEA ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1475387095.html [Corola-blog/BlogPost/375202_a_376531]
-
de a purta tradiționala IE românească. Copiii au interpretat melodii în limba română și greacă. În încheierea micului spectacol, Mihalea Stoica a invitat publicul să admire expoziția de costume populare și să servească din preparatele tradiționale (cozonaci, plăcinte poale’n brâu, produse de post etc), pregătite special cu ocazia acestui eveniment. Diplome de Merit au primit doamnele Alexandra Siminic, Mariana Matei, Elena Pintinliescu și Corina Gheorghiu. Aș putea spune că Pulsul Românilor din Cipru a urcat aseară la cote înalte, în
8 IUNIE 2015, NICOSIA: FESTIVALUL IEI (LA BLOUSE ROUMAINE) de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1434270490.html [Corola-blog/BlogPost/360488_a_361817]
-
cronici pictate, jurnale, tablouri, armure cu gravuri. După sec XX apar și albume cu diferite variante fotografice, transformate ulterior în cărți poștale valoroase. Costumul purtat de barbati Piesele, care definesc aspectul vizual - decorativ ale costumului bărbătesc sînt: cămașă, ițarii și brâul, căciulă sau pălăria, sumanul, cojocul și mantaua. Cămașă de în sau cînepă, cu lungimea pînă mai jos de genunchi (în sud, ca la echipele actuale de dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
genunchi (în sud, ca la echipele actuale de dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă și avea o croiala simplă fiind asamblata din fîșii drepte de țesătura. Accesorii că: brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele și ciorapi împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie țărani de la munte. etc. Privitor la cămașă bărbăteasca
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
largă răspîndire teritorială în toate zonele Moldovei, deosebindu-se după dimensiuni. Deosebit de frumoase erau „cămașele de mire”, care se brodau mărunt cu multă chibzuiala de către fete pentru ziua nunții. Acesta era de fapt cadoul miresei pentru mire, adăugîndu-se și un brîu cu motive alese. Ea se broda în cruciulițe sau neted - „alb”, „butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu găurele. Se îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se îmbracă pieptarul în sezonul rece. Accesorii: că brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele, ciorapii împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie la țăranii de la munte. etc. Brâul (chimirul) confecționat din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
rece. Accesorii: că brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele, ciorapii împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie la țăranii de la munte. etc. Brâul (chimirul) confecționat din piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârma bătută se încingea peste cămașă dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care coborau până la jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
care era drapata ingenios o mantie largă, în timp ce îmbrăcămintea comună, reprezentată în metopele și basoreliefurile de la Adamclisi, era alcătuită dintr-o cămașă de pînză încrețita la gît, de o formă purtată pînă azi în Moldova, peste care este încinsă de la brîu în jos o bucată de țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]