526 matches
-
1927, 3-4; N. I. Herescu, „Clasicismul greco-roman și literatura noastră”, RC, 1930, 1; Al. Graur, „Clasicismul greco-roman și literatura noastră”, VR, 1931, 2; Al. Procopovici, „Catehismele românești din 1544 (Sibiu) și 1559 (Brașov)”, DR, 1943, 2; Curticăpeanu, Mișc. cult., 83; Cărturari brașoveni, 211-212; Bucur, Istoriografia, 387-388; Vasile Netea, Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983, 73-77; Mazilu, Recitind, I, 449, 457. D. Gr.
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
extindere simbolică, aceștia erau cei înlăturați. Mobilierul și aparatura nu erau altceva decât niște obiecte-substitut ale autorităților comuniste. În unele cazuri, protestatarii au folosit răngi și ciocane. Nădejdea protestatarilor era aceea că manifestația va avea ecou nu doar în rândul brașovenilor, ci în rândul românilor în general, ajungând până în străinătate. Doar astfel se explică naivitatea unui protestatar care, o dată ajuns în clădirea Comitetului Județean, a considerat că poate anunța și vorbi cu Radio „Europa Liberă” despre cele ce se întâmplau la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după experimentul Pitești, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură din cadrul fenomenului Pitești. Așa încât unul dintre cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, în scopul reeducării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este un cunoscător al romanului Papillon de Henri Charière, considerându-se a fi prevenit din cartea acestuia de pericolele detenției. Deși inițial încearcă să pareze ancheta printr-o cacealma, după ce este adus în situația să-și recunoască participarea la revolta brașovenilor, treptat începe să creadă în Dumnezeu și găsește diferite metode de a contracara singurătatea din celulă. Este obstinat în a nu ceda psihic. Declarațiile false și cosmetizarea istoriei În urma anchetei dure, mulți protestatari au fost siliți să semneze declarații false
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la fel ca odinioară: deșteptarea la ora 5 dimineața, în timpul zilei arestatul neavând voie să se întindă, ci doar să stea sprijinit de marginea patului; hrana era alcătuită din ceai, pâine neagră, marmeladă; stingerea era la ora 10 seara. Revolta brașovenilor luase prin surprindere organul de represiune din România. Pe lângă injuriile cu care au fost copleșiți arestații, unii dintre anchetatori nu s-au sfiit (deși foarte rar) să-și manifeste admirația față de protestul brașovenilor: „Măi, băieți, măi, ce-ați făcut voi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
stingerea era la ora 10 seara. Revolta brașovenilor luase prin surprindere organul de represiune din România. Pe lângă injuriile cu care au fost copleșiți arestații, unii dintre anchetatori nu s-au sfiit (deși foarte rar) să-și manifeste admirația față de protestul brașovenilor: „Măi, băieți, măi, ce-ați făcut voi, noi nu am fi avut curajul niciodată!” (Filichi, 1994, p. 37). Ecouri studențești La câteva zile după revolta muncitorilor brașoveni au apărut și foarte puținele, dar vehementele solidarizări ale studenților cu protestatarii. Cel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intrat în stare de necesitate, fiind intens supravegheat pe străzi de trupe și patrule; sediile politice, la rândul lor, erau păzite de armată. Convorbirile telefonice cu alte localități din țară sau cu străinătatea în care se relata ceva despre revolta brașovenilor erau întrerupte. Corespondența era verificată (cea expediată din Brașov, în mod special). Unitățile militare au fost alertate, întreprinderile au fost înțesate cu delatori și securiști. Secțiile din IABv de unde izbucnise revolta erau supravegheate zi și noapte de activiști. La Universitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la propriu) i s-a impus să fie zelos în adularea figurii lui Ceaușescu, printr-o propagandă la scară uriașă, glorificare în presă etc.: izbucnise un fel de isterie de manipulare și falsificare a realității. La un an de la revolta brașovenilor, după ce zona fusese învăluită și reeducată (la fel ca în Valea Jiului), în 1988, Ceaușescu se deplasează într-o vizită de lucru în care mizează pe o cacealma regizată cu mult efort, vizitând IABv și mimând că relația între șeful statului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
înaintașilor pilduitori, se face apel la demnitate, unitate. Aproape de rigoare în epocă, imaginile ceremonios-convenționale, limbajul latinizant apar și la M. Repere bibliografice: A.A. M.[Aurel A. Mureșianu], Iacob Mureșianu, Brașov, 1913; Iuliu Moisil, Figuri grănițerești năsăudene, [Bistrița], 1937, 211-234; Cărturari brașoveni, 155-156; George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I-II, Cluj-Napoca, 1977-1978, passim; Dicț. lit. 1900, 597-598; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 240-242. G.D.
MURESIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
Gavriil Munteanu, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, IV, partea II, Viena, 1865, 40-42; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 287-288; G. Bogdan-Duică, Relativ la G. Munteanu, „Țara Bârsei”, 1930, 1; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 90-96; Cărturari brașoveni, 150-151; Gabriel Cocora, Peneluri și condeie, București, 1978, 41-49; Dicț. lit. 1900, 595-596; Rusu, Membrii Academiei, 355-356. F.F.
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
1918-1922). Se specializează la Școala Română din Paris (1923-1925), urmând și cursurile unor mari savanți ai vremii, între care Joseph Bédier la Collège de France și Mario Roques la Sorbona. Devine doctor al Universității din Cluj, cu teza Obiceiul junilor brașoveni (1927). Lucrează la Biblioteca Universitară clujeană, între 1925 și 1929 ca bibliotecar și între 1936 și 1947 ca director, concomitent fiind și cercetător la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (din 1926). Întemeiază și conduce, din 1930, Arhiva de Folclor a Academiei Române
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în folcloristica românească. Printre ele, remarcabile sunt La Mort-mariage: une particularité du folklore balcanique (1925), Obiceiul junilor brașoveni (1930), Cercetări folclorice în Țara Oașului (1932), Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă (1933), Cântare și verș la Constantin. Sfârșitul lui Brâncoveanu în repertoriul dramatic al minerilor români din Nordul Transilvaniei (1964) ș.a. Prin problematică și prin ipotezele avansate
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
la baza ei ar sta tocmai această cutumă a nunții mortului. Adrian Fochi va remarca mai târziu că ideea lui M. este extrem de utilă în încercarea de a decoda setul de mesaje al baladei și al colindei mioritice. Obiceiul junilor brașoveni, Cercetări folclorice în Țara Oașului, Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă sunt alte studii demne a fi consemnate, punând în evidență viziunea cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține acestei culturi. Folcloristul are
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
vechi cărți românești, București, 1941; Dr. Vasilie Popp (1789-1842). La centenarul morții sale, Sibiu, 1942; Muzeul Astrei, Sibiu, 1942; Timotei Cipariu și literatura populară, București, 1964; La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, Cluj, 1966; Noi contribuțiuni la studiul „Obiceiul junilor brașoveni”, Cluj, 1966; George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), București, 1970; Cercetări etnografice și de folclor, I-II, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971-1972; Icoanele
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Sibiu, 1969, 34-36; Ciopraga, Lit. rom., 592-593; Eugen Onu, Horia Petra-Petrescu, „Calendar literar”, 1970, 141-142; Mircea Popa, Horia Petra-Petrescu, animator al mișcării teatrale din Transilvania, CNT, 1972, 24; Dragoș Șesan, Horia Petra-Petrescu, „Studii și cercetări științifice (Bacău), 1972, 203-208; Cărturari brașoveni, 179; Publiciști ardeleni către Horia Petra-Petrescu, I-III, îngr. Elena Dunăreanu, Sibiu, 1976-1979; Primo Cesari, Un bibliotecar de la Astra, „Radical”, 1993, 620; Dicț. scriit. rom., III, 689-691; Mircea Popa, Un prieten transilvănean al lui Caragiale, ALA, 2002, 610. R.Z
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
11; Ion Scurtu, Poetele noastre: Ecaterina Pitiș, MLI, 1909, 6; Ion Clopoțel, Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace, IV, Arad, 1918, 209-211; Lovinescu, Scrieri, IV, 394-395; [Ecaterina Pitiș], PAU, 575-582; Petru Homoceanul, Ecaterina Pitiș, „Luceafărul de ziuă”, 1957, 3; Cărturari brașoveni, 182; [Ecaterina Pitiș], POS, 297-306; Georgina Rovența, Monografii și studii literare, București, 1992, 68-71; Dicț. scriit. rom., III, 756-757. C.T.
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
București, str. Lupitei 6; str. Baldovin Pârcălabu 12 6866. Săndulescu Nae N., 2 apartamente, București, Piața Rosetti 5 6867. Schwartz Rosy, 11 apartamente, București, str. Smardan 37 6868. Stoica N. Ioan, 13 apartamente, București, str. Teiul Doamnei 68, 55, str. Brașoveni 55, 2 6869. Santzo Elenă Maria, 4 apartamente, București, str. Atena 8 6870. Sanielevici Simona, 2 apartamente, București, calea Călărași 39 b 6871. Sanielevici Margarete, 2 apartamente, București, calea Călărași 39 a 6872. Schwartz Bettz, 7 apartamente, București, calea Rahovei
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Constantin, 4 apartamente, București, str. Alexe C-tinescu 63. Sinaia, str. Șincai 4. 7464. Slatineanu Zoe și Maria, 10 apartamente, București, str. Dorobanților 60, str. Urali 1, str. Athena 18, str. Dorobanți 1. 7465. Scupra N. Ion, 4 apartamente, București, str. Brașoveni Tei 44. 7466. Siefert Frederich, 8 apartamente, București, str. Muzeul Zambaccian 14, str. Ion Frimu 35, str. Sf. Ana 10-12 7467. Stancie Radu, 3 apartamente, București, str. Andrei Mureșanu 10, str. 1 Mai 175. 7468. Săvulescu Gheorghe, 10 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
18, str. L. Blank 15 7763. Teodorescu Gheorghe, 5 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 3. 8. a., str. Viitor 190. 7764. Theoharie C-tin, 4 apartamente, București, str. Boteanu 3. a, Galați, str. Mihai Bravu 40, str. Republicii 21, str. Brașoveni 58 7765. Theodoru D-tru, 4 apartamente, București-Colentina, Sos. Afumați km. 10, str. Bitolia 34 7766. Teleman Gabriella, 5 apartamente, București, Într. Italiană 2. 7767. Telemari Adela, 3 apartamente, București, str. Alexandru Constantinescu 50. 7768. Talpeanu Virginia, 3 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
mea de la târg. Tovarășul de drum, Brașov, [1900], Bătrâna cerșitoare și vraciul, Brașov, 1911; H. Sienkiewicz, Novele. Natură și viață, Brașov, 1901; Maxim Gorki, Hanul tatarilor și fiu-său, Brașov, 1902. Repere bibliografice: Breazu, Studii, II, 144, 145, 148-149; Cărturari brașoveni, 176-177; Dicț. lit. 1900, 659. G.D.
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
dar mai ales a lui Matei Corvin pentru Italia, de schimburile comerciale, în care rolul armenilor, evreilor și grecilor este incontestabil. Astfel se face că florentinii pătrund în Polonia, Ungaria, Transilvania, Banat; genovezii ajung până pe țărmurile Pontului Euxin, în vreme ce sibienii, brașovenii, clujenii își trimit negustorii cu mărfurile lor la Viena, Leipzig, Cracovia, Danzig, Praga. Or, tocmai reciprocitatea acestor relații va facilita circulația ideilor și a artiștilor, creînd acele accesibile „coridoare” culturale europene. Un exemplu strălucit este altarul în stil gotic „internațional
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lui Horațiu, muzica lui Honterus având la bază metrica antică, ideea provenind din lumea renascentistă franceză unde întemeietorul genului, Baif, scria versuri în aceeași „mesurée à l’antique” pentru compozitorii Claude le Jeune și J. Mauduit. Pasiunea pentru muzică a brașovenilor avea să fie confirmată de o altă operă originală, am numit-o pe aceea a lui Valentius Gref Bakfark (Orpheus Pannonicus), unul dintre marii lautiști ai Europei, autorul unor volume intrate de mult în patrimoniul spiritualității universale, ele reflectând ideea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu atât mai mult cu cât experiența și activitatea sa sunt comparabile cu ale unui homo europaeus modern. Pregătit în mediul universitar german, la Halle și Jena, studiind științele juridice și politice, istoria universală și istoria Transilvaniei (titularul catedrei era brașoveanul Martin Schmeizel, care, în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, îndeplinise și funcția de consilier al curții prusace), filosofia și teologia, Samuel von Brukenthal stabilește încă în această etapă o mulțime de contacte cu cercurile înalte ale societății apusene
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
conviețuiri, a unor repetate schimburi de valori, de unde și abundența însemnărilor, a referințelor la fenomenul românesc dincolo de interesul strict săsesc. Or, tradiția legăturilor, a comuniunii nu putea fi ștearsă în secolul al XVIII-lea, asemenea atitudini fiind regăsibile în opera brașoveanului Johann Filstich; Brukenthal însuși acceptase dialogul cu mediile intelectuale românești. În 1779 i se adresează marele Serdar Gheorghe Saul, cunoscut învățat, european prin formare și educație, cel care mărturisește încântarea de a fi petrecut un timp în Transilvania: Entre tous
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Honolulu, 1984; Francisco Amighetti, Heredia, 1985; Centroamericanos, San José, 1986; Tristan Marof de cuerpo entero, La Paz, 1987; Singur în Singapur, Honolulu, 1988; Poemele poetului singur, București, 1991; Peste o mie de catrene. Sub Tâmpa din... Honolulu, Brașov, 1994; Un brașovean în arhipelagul Sandwich Hawaii, București, 1994; Însemnările unui om fără cancelarie, București, 1996; Radiografia cuvântului „dor”, îngr. Ioana Baciu Mărgineanu, Brașov, 1998; [Scrisori], în Lucian Boz, Scrisori din exil, îngr. Mircea Popa, tr. Doru Burlacu, Călin Teutișan și Rozalia Groza
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]