KorAP: Find »[drukola/base=brahial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...23 >

562 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

sub forma unei piramide triunahiulare cu: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de extensie ale antebrațului față de braț în aropița olecraniană a humerusului; - fațeta anterioară articulară; - fațeta posterioară servește pentru inserția tendonului mușchiului triceps brahial; - fațeta internă pe care se inseră liaamentul intern al articulației cotului; - fațeta externă pe care vine să se prindă mușchiul anconeu; 1. Olecran 2. Procesul coronoid 3. Incizura radială 4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața anterioară 7. Marainea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
processus coronoideus), inferioară și orizontală prezintă: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de flexie ale antebrațului față de braț în aropița coroniodă a humerusului; - fațeta inferioară ce prezintă ruaozitatea pe care se inseră tendonului mușchiului brahial anterior; - fațeta superioară articulară; - marame internă pe care se inseră fasciculul anterior al liaamentului lateral intern al articulației cotului, fasciculele din mușchiul flexor comun superficial și rotund pronator; - marame externă pe care vine să se prinde extremitatea anterioră a liaamentului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu mica cavitate siamoidiană a cubitusului; -aâtul anatomic (colum radii) care leaaă capul de corpul radiusului; -tuberozitatea bicipitală (tuberositae radii) localizată antero-inferior față de locul unde se unește capul cu aâtul radial; tuberozitatea este locul de inserție terminală a mușchiului biceps brahial. Corpul radiusului are formă de prismă triunahiulară: -fața anterioară (Fiaura 33) este mai strâmtă superior unde se inseră mușchiul flexor propriu al policelui și mai lată inferior unde se inseră mușchiul pătrat pronator; -fața posterioară (Fiaura 34) este mai rotunjită

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
axilară a omoplatului 2. Acromionul 3. Procesul coracoidian 4. Clavicula 5. Liaamentul trapezoid din liaamentul coracoclavicular 6. Liaamentul conoid din liaamentul coracoclavicular 7. Liaamentul acromioclavicular 8. Liaamentul acromioclavicular 9. Labrum alenoidian 10. Capsula articulației scapulo- humerală 11. Tendonul mușchiului biceps brahial Prin existența acestui aparat liaamentar (în special prin prezența liaamentului sternoclavicular posterior și a celui costo-clavicular) traumatismele de la nivelul articulației produc foarte rar dislocarea fraamentelor osoase (luxații), mai frecvente fiind situațiile de fractură ale claviculei (4,16). Vascularizatia se realizează

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lungii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lungii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației: fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. 1. Osul humerus 2. Capsula articulară secționată 3. Cavitatea articulară 4. Omoplatul 5. Tuberozitatea supraalenoidiană 6. Acromionul 7. Gâtul chiruraical al humerusului 8. Tendonul mușchiului biceps brahial Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lunaii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lunaii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației: fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
subscapularului care comunică cu articulația; - bursa dintre tendonul subspinosului și capsulă; - bursa subacromială dintre mușchiul deltoid și capsulă; - bursa dintre procesul coracoid și capsulă; - bursa posterioară de mușchiul coracobrahial; - bursa dintre mușchiul marele rotund și capul luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial 10

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial 10. Liaamentul coraco-humeral Mijloacele de unire ale oaselor în articulație sunt reprezentate, în afară de capsulă, și de ligamente: -liaamentele aleno-humerale superior, mijlociu și inferior dispuse pe fața anterioară a capsulei articulare, pornind de sus în jos; - liaamentul supraaleno-suprahumeral care unește marainea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală, humero-radială, radio-cubitală proximală. Din punct de vedere fizioloaic la nivelul cotului se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
inferioară a humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care se ar(\cu\ează cu capitul humeral. Lateral intern și inferior față de fosetă se descrie o

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
humero-olecraniene ce unesc marainea cavității olecraniene cu marainea olecranului - Fiaura 60. - liaamentul inelar unește marainea anterioară cu cea posterioară a incizurii radiale menținând astfel un contact permanent între cele două oase. Raporturile articulare sunt: 1. anterior: inserția terminală a mușchilor brahial anterior și biceps brahial; 2. posterior: mușchii anconeu și triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cavității olecraniene cu marainea olecranului - Fiaura 60. - liaamentul inelar unește marainea anterioară cu cea posterioară a incizurii radiale menținând astfel un contact permanent între cele două oase. Raporturile articulare sunt: 1. anterior: inserția terminală a mușchilor brahial anterior și biceps brahial; 2. posterior: mușchii anconeu și triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
liaamentul inelar unește marainea anterioară cu cea posterioară a incizurii radiale menținând astfel un contact permanent între cele două oase. Raporturile articulare sunt: 1. anterior: inserția terminală a mușchilor brahial anterior și biceps brahial; 2. posterior: mușchii anconeu și triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial, brahialul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
sunt: 1. anterior: inserția terminală a mușchilor brahial anterior și biceps brahial; 2. posterior: mușchii anconeu și triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial, brahialul anterior, ulnar. ARTICULAȚIILE RADIO- ULNARE (RADIO-CUBITALE) (articulations radioulnares) Cubitusul și radiusul formează scheletul osos al antebrațului și sunt unite între ele prin

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial, brahialul anterior, ulnar. ARTICULAȚIILE RADIO- ULNARE (RADIO-CUBITALE) (articulations radioulnares) Cubitusul și radiusul formează scheletul osos al antebrațului și sunt unite între ele prin 3 articulații: superioară, mijlocie și inferioară. 1. Articulația cubitală proximală (superioară) Se încadrează în cateaoria articulațiilor tip

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial, brahialul anterior, ulnar. ARTICULAȚIILE RADIO- ULNARE (RADIO-CUBITALE) (articulations radioulnares) Cubitusul și radiusul formează scheletul osos al antebrațului și sunt unite între ele prin 3 articulații: superioară, mijlocie și inferioară. 1. Articulația cubitală proximală (superioară) Se încadrează în cateaoria articulațiilor tip trohoide

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
între mușchii sternocleidomastoidian și scalen anterior se formează spațiul scalenic anterior în care se găsesc: vena subclaviculară și nervul frenic; - între mușchii scalen anterior și cel mijlociu se descrie spațiul scalenic posterior în care se găsesc: artera subclaviculară și plexul brahial; - medial față de mușchiul scalen anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior se găsesc nervii toracic lung și dorsal; - mușchiul scalen posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și ai spatelui; - între

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
vertebrale este: adductor, proiector înapoi și rotator intern al brațului; - când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracționează asupra coastelor și ajută la mișcarea de ridicare a toracelui (ca în cățărare). Inervația provine din nervul toracodorsal din plexul brahial. MUȘCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI (MUȘCHIUL UNGHIULAR) Originea este, prin 4-5 fascicule, la nivelul primelor 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale (Figura 84). Raporturi: - mușchiul este acoperit de trapez și sternocleidomastoidian; - acoperă mușchii, planului următor, din musculatura spatelui. Acțiunea: - când ia

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
coloană: trage omoplatul intern și în sus; - când ia punct fix la nivelul omoplatului: mușchiul determină înclinarea coloanei cervicale de partea sa. Inervația se realizează prin: - nervul ridicător al omoplatului, ram din plexul cervical; - nervul dorsal al scapulei din plexul brahial. MUȘCHIUL ROMBOID (m. rhomboideus) Originea este la nivelul proceselor spinoase ale primelor patru vertebre toracale și a ultimei vertebre cervicale (Figura 85). Inserția terminală se realizează la nivelul marginii mediale a omoplatului. Raporturile mușchiului sunt cu trapezul și planurile profunde

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
trage omoplatul intern; concomitent cu bascularea unghiul inferior al omoplatului spre coloana vertebrală; - când ia punct fix la nivelul omoplatului: trage coloana vertebrală spre acesta. Inervația provine din: - nervul mușchiului romboid; - nervul dorsal al omoplatului, ramură colaterală dorsală a plexului brahial. MUȘCHIUL DINȚAT POSTERIOR {I SUPERIOR (m. serratus posterior superior) Originea este la nivelul proceselor spinoase ale vertebrei C7 și ale primelor trei vertebre toracale. Inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul feței externe a coastelor 2-5. Mușchiul vine în raport cu

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MU ȘCHIUL SUBCLAVICULAR (m. subclavius) Originea este la nivelul primei coaste și se inseră terminal la nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Acțiunea: - este de coborâre a claviculei și a umărului; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]