293 matches
-
se mai teamă de ea în viitor. Domnul Thaw pusese masa pentru ceai. Cînd se așezară la masă, Ruth continuă: — îmi place la Aberdeen, am atîția prieteni! Mă duc să înot cu Harry Docherty, care a fost campionul scoțian la bras, la juniori, iar la dans mă duc cu Joe Stewart; la petreceri mă duc cu oricine vreau, cu oricine îmi place, vreau să zic. Fetele de la colegiu mă consideră o proscrisă, dar eu cred că sînt idioate. Majoritatea au un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
par celles-ci; en 1871 la Russie est revenue une fois de pluș et a commencé à jouer un rôle important sur le Danube. En 1878 la Russie est devenue état riverain, et après la Conférence tenue à Londres (1883), le bras Chilia du Delta du Danube a été mis hors de l'autorité de la Commission européenne du Danube. Après la Première Guerre mondiale on a établi leș principes généraux concernant la navigation libre sur le Danube, mais aussi bien l'égalité
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
aburul care se ridică e atât de des, Încât ascunde pereții, tavanul, umbra Întunecată din colț. Îmi cercetez căușurile din tălpi, Încercând să Înțeleg ce Înseamnă că „s-au lăsat“, când o văd pe Clementine venind spre mine În stil bras. Chipul Îi apare din abur. Eu cred că o să ne sărutăm din nou, dar În loc de asta, ea Își Înfășoară picioarele În jurul mijlocului meu. Râde isteric, ținându-și mâna la gură. Ochii i se măresc și Îmi spune la ureche: ― Simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Se vede iarăși la tribuna unei societăți de binefacere și el este conferențiarul venit de la București și trebuie să impresioneze damele din primul rând, ce se uită după el prin lorgnon ! Așa că, sans perdre un instant, il saisit à pleins bras veșnicul său cal de bătaie și dă-i înainte cu administrația noastră fanariotă, cu dezordinea și primitivismul, cu putreda țară care a fost și încă multă vreme va fi România. Și tot vorbește, à tort et à travers, și apoi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vârstă între 55 și 64 de ani și 15 și 24 de ani au scăzut și ele (la celelalte vârste înregistrându-se variații, în funcție de perioadă și de sex). De exemplu, în Franța, conform datelor de recensământ evocate de H. Le Bras (1991, 149), între anii 1926 și 1982, în condițiile aproape ale unei dublări a ponderii vârstnicilor, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se reduce cu circa un sfert, ceea ce înseamnă că în sistemele sociale reale nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sever; altfel spus, oamenii trăiesc din ce în ce mai mult la o vârstă ce depășește 60 de ani, fără a recurge neapărat la tratamente și intervenții medicale foarte costisitoare. Anumite calcule referitoare la Statele Unite și la Marea Britanie, invocate de demograful francez sus-menționat (le Bras, 1991, 139), ar arăta că jumătate din cheltuielile cu sănătatea dintr-un an sunt efectuate în legătură cu persoanele care vor deceda până la finele anului următor. Prin urmare, costurile sănătății sunt dependente la un moment dat nu de vârsta persoanei, ci de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Risk Society. Londra: Sage. Bertillon, J. (1911). La dépopulation de la France Paris: Felix Alcan. Calot, Gérard și Sardon, Jean-Paul. (1999). Vieillissement démographique et protection sociale. Futuribles, 244, iulie-august. Chesnais, Jean-Claude. (1995). Le crépuscule de l’Occident. Paris: Robert Laffont. Le Bras, Hervé. (1991). Marianne et les lapins. L’obsession démographique. Paris: Olivier Orban. Leroy-Beaulieu, P. (1913). La question de la population. Paris: Felix Alcan. INS. (1994). Recensământul populației și locuințelor din 7 ianuarie 1992. vol. I: Populație structura demografică. București: Comisia Națională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Înculc ce-i bun am trecut dă la vinu Toro la vinu Titán, udând un minestrón cu cidru La Farruca. La primele schimbări, rasa galbenă să chinuia să-mi calce pă urme, da io mă țineam tare. Ca campionu dă bras, am dat rostogol dintr-o singură lovitură rotundă toate steclele dă Bilz, că de n-aș fi avut io mergători cu talpa dublă, tu ți-ai fi rupt cracii. Pă juma Înfierbântat, poa să știi tu dă ce, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Editura Molly Glus mi-a publicat broșura dă conciliere Cheile neoiordanismului, rodu cercetării și a unei zeloase ardori revizioniste. Fără să disprețui respectu care Îl merită figura lu Urquiza, m-am cufundat În apele la iordanism, unde făcea d-acu bras José Hernández, care și-a pus pretenarii dă familie să-i spună Gaucho Martín Fierro. — Îmi aduc bine aminte dă lectura care a făcut-o doctoru Pantoja, când a elogiat fără scârbă opera despre Iordan, care nu șovăi s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ce jocuri de noroc pot fi copiate free, video poker, roulette, slots, craps and Blackjack, click here, Blackjack, jocul meu favorit la Café Internet, Îl réussira, e vorba de Satan, à séduire leș spiritueux des grands scientifiques qui inventent leș bras, avec lesquels îl seră possible de détruire une grande pârtie d’humanité en peu de minute, oricum Matei nu e din fericire un mare om de științè astfel încât responsabilitatea distrugerii umanitèții sè cadè pe umerii lui, ce liniștitor e sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
edificator pentru ei. Joi, 2 august: Le Val-Saint Maximin: 22 km Dimineața devreme îmi încălzesc laptele în cuptorul cu microunde și după un mic dejun destul de în grabă, la ora 7 eram deja ieșit din parohie, în drum spre Bras, urmând șoseaua principală, care datorită lipsei de importanță a localităților nu este prea traficată. Zona este plină de copaci și viță de vie și mă tot întreb ce fac francezii cu atâta vin. Ajung la Bras după două ore de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
parohie, în drum spre Bras, urmând șoseaua principală, care datorită lipsei de importanță a localităților nu este prea traficată. Zona este plină de copaci și viță de vie și mă tot întreb ce fac francezii cu atâta vin. Ajung la Bras după două ore de mers. Biserica veche și neîngrijită este închisă, așa că după o scurtă pauză îmi reiau drumul spre Saint Maximin, unde ajung înainte de amiază. Până acum, aceasta a fost distanța cea mai scurtă parcursă într-o zi. Mă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
câteva luni și se mutase În Bayswater Terrace, instalându-și planșeta de desen lângă fereastra salonului din față, unde scena mișcătoare a orașului Îi oferea permanent divertisment și inspirație. Se văzuse mult cu „bietul Millais“ și făcuseră plimbări lungi Împreună, „bras dessous bras dessous“ - și inclusese o schiță cu cei doi, braț la braț, Înghesuită printre rândurile epistolei. Întreba dacă Henry auzise istoria cu episcopul care Îi făcuse o vizită dnei Gladstone. „Dna G.: Părinte, se duce țara de râpă. Episcopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și se mutase În Bayswater Terrace, instalându-și planșeta de desen lângă fereastra salonului din față, unde scena mișcătoare a orașului Îi oferea permanent divertisment și inspirație. Se văzuse mult cu „bietul Millais“ și făcuseră plimbări lungi Împreună, „bras dessous bras dessous“ - și inclusese o schiță cu cei doi, braț la braț, Înghesuită printre rândurile epistolei. Întreba dacă Henry auzise istoria cu episcopul care Îi făcuse o vizită dnei Gladstone. „Dna G.: Părinte, se duce țara de râpă. Episcopul: Ah, credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
i rela?iile profesionale (Friedmann, 1947, 1954, 1964; Friedman ?i Naville, 1961-1962; Naville ?i colab., 1961; Reynaud, 1963; Touraine, 1955), ora?ul ?i urbanizarea (Chombart de Lauwe ?i colab., 1952, 1959-1960; Chombart de Lauwe, 1965; Friedmann, 1953), practica religioas? (Le Bras, 1955-1956). Prima orientare este de departe cea dominant?: ea corespundea interferen?ei complexe a problematicii socio-economice a epocii, magisterului exercitat de c?tre Friedman (care �l �nt�lne?te pe Hughes la Chicago �n 1949) ?i sensibilit??îi ideologice socializante
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
2 vol.; Le Concept de classes sociales de Marx � nos jours (1954); D�terminismes sociaux et libert� humaine (1955); Dialectique et sociologie (1962); (Ed.): Trăit� de sociologie (1958-1960). INED: Leș Niveau intellectuel des enfants dՉge scolaire (1950). ISAMBERT-JAMATI Viviane: LE BRAS Gabriel: �tudes de sociologie religieuse (1955-1956), 2 vol. LEFEBVRE Henri (1901-1991): Leș Communaut�s rurales pyr�n�ennes, la vall�e de Campan (1954); Critique de la vie quotidienne (1958-1961); La Somme et le reste (1959), edi?ia a II-a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Roi, îl devoient aller dans la pârtie de Pologne occupée par leș deux Cours Imperiales pour y créer une nouvelle Vendée, et s'ils etoient capables d'assez d'energie pour se former un părți puissant, se jeter entre leș bras de V.Mte et La supplier de leur donner pour Roi le Sr Louis son seconde fils" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît., p. 255). 77 Cf., pe larg, Veniamin Ciobanu, The Status of the Romanian Principalities and the Polish
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
d'Ohsson, din 10 noiembrie 1796, în Europe and the Porte, Vol. I, p. 276-277; ca urmare, Jean Baptiste Annibal Aubert du Bayet, ambasadorul Franței la Istanbul, se străduia să convingă Poartă că Suedia "s'etoit entierement jetée dans leș bras de la Russie" (s. Ven.C.) (cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 25 noiembrie 1796, în Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 255); ceea ce a determinat-o să considere relațiile Suediei cu Rusia "comme tendantes à eloigner pour jamais la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
și ce? E așa de simplu. Fii atentă! Ai văzut vreo broască înotînd? Mina: Da. Ilie: Păi asta-i tot. Exact ca broasca. Uite. (mimează înotul, nu poate da din picioare și se culcă pe pod și execută mișcări de bras) Mina: (alarmată) Gata, acum știu, am înțeles. Ilie: Ia să văd! Ia! Va să zică ții mîinile așa... picioarele înapoi. Nu, nu se poate așa... culcă-te pe podeț... (Mina se așează pe podeț) Acum, unu, doi și din mîini și din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
face? Practici religioase și politice: modele de descriere? Descrierea practicilor implică de la început probleme de metodă, cu care se confruntă și cei care analizează planurile religios și politic. • Practicile religioase Sociologia empirică a religiei a fost inițiată de Gabriel Le Bras (1891-1970) după al Doilea Război Mondial. Aceasta urmărea să stabilească o cunoaștere obiectivă a riturilor catolice în contextul secularizării. Această metodologie era fondată pe sondaj, o invenție recentă. Ea a produs celebra tipologie a diferitelor categorii de "practicanți": "străinii" de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intră în biserică decât pentru cele trei sacramente (botez, căsătorie, înmormântare); "practicanții constanți", care asistă la mesa duminicală, se spovedesc și se împărtășesc de Paște; "bigoții" sau creștinii angajați, care au activități religioase care depășesc practicile obligatorii. După Gabriel Le Bras, Études de sociologie religieuse, PUF, Paris, 1955-1956. • Participarea politică Politologii propun tipologii în funcție de formele și gradele participării politice: gradele: acestea merg de la excluderea din câmp (indivizi neinformați, nesocializați, neînscriși, absenteism structural) la nivelul cel mai ridicat, al profesioniștilor; formele: simpatizantul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Chartier, Pratiques de lecture, Payot, Paris, 1993, pp. 273-274. Este amuzant să aflăm argumentul cu care Donnat respinge lipsa de fiabilitate a acestor declarații: stabilitatea rezultatelor este, după el, o probă științifică a obiectivității lor. • Superficialitatea descrierii Așa cum recunoștea Le Bras în privința anchetelor despre practicile religioase, ele sunt "departe de a revela toată vitalitatea religioasă [...]. Prin forța lucrurilor, se limitează la aparențe" (La Sociologie, Gérard, Paris, 1972, vol. II, p. 352). Aceeași constatare o face și Augustin Girard, inițiatorul statisticilor culturale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în ochii specialiștilor din domeniul respectiv [...]. Ele nu spun nimic despre experiențele estetice și cognitive trăite". Olivier Donnat, 1998, p. 11. Există un fel de "mister propriu experiențelor estetice", ceva inexplicabil sau neexplicat, care reia în ecou ceea ce Gabriel Le Bras simțea după anchetele sale: ce este credința, se întreba el după ce prezentase practicile rituale. Ce sunt motivațiile subiective ale amatorilor, se întreabă astăzi sociologii căci aceasta este o abordare individualistă, interesată de subiect și de experiențele lui. "O practică este
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
seduc pentru a întinde o capcană: seriile de determinative dispuse în crescendo (mâinile, care atrag și sufocă, picioarele lungi făcute parcă pentru a se salva la momentul potrivit) prezintă o imagine contradictorie, simbol al speranțelor deșarte 114: "armée de beaux bras faits pour attirer, pour enlacer, pour étreindre, et de jambes devinées longues et minces, faites pour fuir, comme celles des gazelles, avec des pieds și petits qu'ils ne devaient pas laisser de traces, lui paraissait être une espèce de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tactici de seducere prin costum, privire, corp, gesturi etc. Ea își stilizează gesturile și mișcările aidoma unui maestru de balet. "Elle avait à tout moment des gestes gracieux bien faits pour séduire un oeil de peintre. Quand elle levait leș bras, quand elle se penchait, quand elle montait en voiture, quand elle vous tendait la main, șes mouvements étaient parfaits de justesse et d'à-propos" [Maupassant, Le modèle, în La parure, p.426]. Gesturile de salut, mărcile de diferența, expresiile de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]