844 matches
-
grilă de lectură (chiar și lipsa unei trăsături dominante poate fi o trăsătură-cheie). Oamenii se deconspiră prin detalii (machiaj, cercei, pieptănătură) sau prin haine (snob, sportiv, rebel). Un bun ziarist știe să citească detaliile. Buzele subțiri sunt semn de răutate. Bretonul, șuvița de păr ce acoperă fruntea e semn de timiditate, de neîncredere în sine. Cerceii mari, ostentativi, trimit cu gândul la trufie, dorință de a epata etc. La fel, putem citi semnificația hainelor, speculând anumite detalii: culori țipătoare sau discrete
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
e semn de inteligență, buzele subțiri e semn de răutate, fața rotundă și puhavă e semn de bunătate etc. Să privim atent fiecare detaliu fizic și vestimentar: părul (îngrijit sau nu, cu cărare sau fără, dat pe spate sau cu breton), forma maxilarelor și a bărbiei (ferme, ascuțite, ezitante, desenate geometric) etc. Toate acestea pot însemna ceva: voință, timiditate, simț practic sau înclinație spre visare, neîncredere în sine, tenacitate, asprime, îngăduință cu ceilalți. Selectați atent și inspirat elementele de atmosferă și
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
propria artă poetică. Însă acela care discută cu Ladima se dovedește mult prea erudit și fin observator al tendințelor din poezia modernă (sunt amintiți, pe rând, abatele Bremond, care considera că esența lirismului stă în incantația muzicală, ca și André Breton , inițiatorul suprarealismului și adept al subconștientului ca posibil obiect al poeziei), pentru un simplu aviator și diplomat, fie el și dotat cu un spirit al cunoașterii mai deosebit. După îndelungi ezitări și explicații, care nu îl mulțumesc pe autor decât
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
precaritatea este însoțită de o creștere a centralității muncii. De asemenea, ni s-a părut interesant să cercetăm sensul muncii într-o formă de activitate apărută recent, munca la distanță. Vom spune, împreună cu Vivas (1993) și raportul coordonat de T. Breton, că "munca la distanță este un mod de organizare și/sau de execuție a unei munci exercitate în mod regulat de o persoană fizică, în următoarele condiții cumulative: a) pe de o parte, această muncă se efectuează: • la distanță, adică
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Maingueneau • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deschide acestuia apetitul pentru scris, astfel că, în perioada 1933-1937, tânărul scriitor va publica în revistele Adam, Adevărul literar și artistic, Lumea românească, Vremea (București), Frize (Brașov), Le surréalisme au service de la révolution (editată la Paris, sub coordonarea lui André Breton) și Les Feuillets inutiles (Paris), sub pseudonimele Mihail Bara și In-Interim, poezii, proză, eseuri, recenzii și chiar unele traduceri. Dintre narațiunile publicate în revista Adevărul literar și artistic, Buțu și Jenică ,,propun o serie de portrete memorabile"8. Prima dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
asistă copiii în prezența acestui caracter insolit va pregăti celălalt spectacol în care Blecher va intra, de data aceasta nu ca martor, ci ca personaj. Blecher este privilegiat încă de la începutul debutului său literar, având o corespondență permanentă cu André Breton, Martin Heidegger (de filosofia heideggeriană fiind influențat în mod evident), Sașa Pană (pe care îl cunoaște în 1934, acesta fiind și cel care va păstra și edita opera postumă a scriitorului), Geo Bogza (pe care-l va întâlni tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
chiar și ,,boala însăși ar avea nevoie de un alt ritm"44, cu romanul Vizuina luminată, Blecher se desparte de scriitorii ironici care considerau cu certitudine real ceea ce era trăit subiectiv, apropiindu-se, în opinia lui Nicolae Manolescu, de Kafka, Breton și Schulz, în proza cărora nimic nu mai este cu certitudine real: ,,Universul nu mai este explorat psihologic, ci poetic și vizionar. Blecher nu jură pe realitate, ci pe irealitate, care poate fi onirică, suprarealistă, fantomatică sau mitică"45. Naturalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ale spiritului. Într-un eseu din 1932, André Breton invoca (pro domo) principiul așa-ziselor Vase comunicante, acestea în stare să asigure contacte între vizibil și abscons, între conștient și inconștient. Mai mult încă: în primul Manifest al suprarealismului, același Breton se referea la "controlul rațiunii noastre" asupra impulsurilor onirice. Teză preluată întocmai de către oniricul de la București. La fel, teza lui Paul Valéry "Primul vers îți vine de-a gata, restul îl săvârșesc la masa de lucru" e și a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Franck, Claude Debussy, iar în plastică la Auguste Rodin, Gustave Moreau ș.a. Sunt menționați, în linia rafinării și a diversificării experienței simboliste în lirica nouă, Gabriele D’Annunzio, expresionistul Richard Dehmel, Rainer Maria Rilke și hieraticul Stefan George, suprarealiștii André Breton, Charles Cros, cum, din aceeași perspectivă, este ca și condamnată teatralitatea futurismului lui F.T. Marinetti. În 1922-1923, într-o serie de eseuri consacrate direcției „fanteziste” a noii poezii, romanului și teatrului francez, Mia Frollo îi prezintă, cu o înțelegere pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
sau arta de a transporta o lume într-alta), iar celălalt se ferește de ea. Întotdeauna plasticienii s-au înțeles mai bine cu poeții decât cu filosofii, aceste muște la arat. Apollinaire și Picasso, Char și ai săi "aliați substanțiali", Breton și splendida lui escortă de vizionari, Aragon și Matisse au comunicat, oricum ar fi, destul de bine prin telepatie. Dar Delacroix și Ravaisson, Renoir și Bergson, Vlaminck și Brunschvicg au întreținut dialoguri ale surzilor. Creierul drept vorbește cu creierul drept, dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
El nu are altă opțiune decât cea a sensului, deoarece rezistența materialelor și propria-i infirmitate tehnică nu-i permit să "mizeze pe sensibil" printr-o figurare realistă. Spiritul contemporan ar vrea ca "ochiul să existe în stare sălbatică" (André Breton), dar, în același timp, să știe să decodeze imaginea brută ca fragment al unui discurs despre scopurile ultime. Minunată afacere: să-ți oferi amprenta împroșcarea, frecarea, pata, tatuajul sau colajul pe scurt, copilăria mută a semnului, făcând totodată ca aceste
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
III-A După spectacol Capitolul X Cronica unui cataclism Problema nu mai este dacă un tablou rezistă, de exemplu, într-un lan de grâu, ci dacă rezistă lângă ziarul de fiecare zi, deschis sau închis, care-i o junglă. André Breton Fotografie, cinema, televiziune, computer: într-un secol și jumătate, de la chimic la numeric, mașinile de vizionare au luat în sarcina lor vechea imagine "făcută de mâna omului". A rezultat de aici o nouă poetică, adică o nouă organizare generală a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cutare sau cutare imagine publicitară mobilizează episcopatul francez? O cronologie a practicilor clandestine și a delictelor de imagine ar constitui o bună introducere la istoria artei. Amatorii de pictură vor regreta, fără îndoială, timpul binecuvântat când un deputat socialist, Jules-Louis Breton, interpela guvernul pentru a denunța scandalul "monstruozităților așa-zis artistice" ale cubiștilor și "nebuneștile extravaganțe și excentricități" expuse atunci la Salonul de Toamnă. Era în 1912. În 1925, comisarul general al Expoziției Art-deco punea să fie acoperit în pavilionul francez
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care au dat naștere acestei cercetări. Sunt menționate volumele și articolele indispensabile oricui dorește să aprofundeze subiectele abordate în fiecare capitol. I. NAȘTEREA PRIN MOARTE BENVENISTE (Émile), Le Vocabulaire des institutions indo-européennes, vol. 2, Pouvoir, droit, religion, Minuit, Paris, 1969. BRETON (André), L'Art magique, Éditions des Amis du Club français du livre, Paris, 1957; reeditare: Phébus, 1991. BUCHER (Gérard), La Vision et l'énigme. Eléments pour une analytique du logos (prefață de Michel Serres), Cerf, Paris, 1989. CLAIR (Jean), Méduse
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Bulletin de correspondence hellénique, nr. 100, 1976, pp. 240-251. 11 Pietro Pucci, "Inscriptions archaïques sur les statues des dieux", în Les Savoirs de l'écriture en Grèce ancienne, Presses universitaires de Lille, p. 484. * În franceză (n. trad.). 12 André Breton, L'Art magique, Club français du livre, Paris, 1957. * Charles Baudelaire, "Salonul din 1859", în Pictorul vieții moderne și alte curiozități, traducere de Radu Toma, Meridiane, București, p. 264 (n. trad.). ** Charles Baudelaire, "Expoziția universală 1855", ibidem, p. 171 (n.
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Mocanu • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prima dată în subtitlul „dramei suprarealiste” Les Mamelles de Tirésias (1917) a lui Guillaume Apollinaire, dacă nu va fi fost - cum susțin unii - lansat anterior (1916) de Pierre-Albert Birot, redactorul efemerei reviste „Sic”. Declanșatorul curentului este, în orice caz, André Breton, medic psihiatru, format sub influența lui Sigmund Freud, și poet de orientare mallarméeană. Sub impactul cunoașterii unui pacient cu o stranie personalitate accentuată și a unui aventurier bizar, ale căror comportamente și păreri îi ofereau material pentru studierea inconștientului, influențat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
Freud, și poet de orientare mallarméeană. Sub impactul cunoașterii unui pacient cu o stranie personalitate accentuată și a unui aventurier bizar, ale căror comportamente și păreri îi ofereau material pentru studierea inconștientului, influențat și de poeții Apollinaire și Pierre Reverdy, Breton își schimbă radical felul de a scrie. În 1919, împreună cu Louis Aragon și Philippe Soupault, scoate revista „Littérature”, modernistă în sens larg la început, apoi organ al mișcării Dada, la care întemeietorii s. aderă temporar. În 1920 Breton și Soupault
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
Pierre Reverdy, Breton își schimbă radical felul de a scrie. În 1919, împreună cu Louis Aragon și Philippe Soupault, scoate revista „Littérature”, modernistă în sens larg la început, apoi organ al mișcării Dada, la care întemeietorii s. aderă temporar. În 1920 Breton și Soupault publică primul text suprarealist, Les Champs magnétiques. Separați în 1922 de dadaiști, cei trei poeți, cărora li se alătură Paul Éluard, Benjamin Péret, Robert Desnos, Marcel Duchamp, pictorii Francis Picabia și Max Ernst, ceva mai târziu Joseph Delteil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
scandaluri în locuri publice, atacă în presă, cu o violență fără precedent, personalități ale culturii oficializate, unora le organizează procese publice (firește, în contumacie), protestează zgomotos împotriva politicii guvernului (în 1925 condamnă războiul din Maroc), în sfârșit, în 1927, Aragon, Breton, Éluard, Péret ș.a. intră în Partidul Comunist Francez. Revista „La Révolution surréaliste” își schimbă titlul, devenind în 1930 „Le Surréalisme au service de la révolution”. Obișnuit să domine, chiar să dicteze, să exercite prerogative de „papă”, cum se spunea, André Breton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
Breton, Éluard, Péret ș.a. intră în Partidul Comunist Francez. Revista „La Révolution surréaliste” își schimbă titlul, devenind în 1930 „Le Surréalisme au service de la révolution”. Obișnuit să domine, chiar să dicteze, să exercite prerogative de „papă”, cum se spunea, André Breton nu suporta disciplina de partid, și, de altfel, era un adept fervent al lui Leon Troțki, în timp ce partidul urma linia stalinistă; în 1933 va fi exclus din partid. Louis Aragon, dimpotrivă, rămâne fidel Internaționalei a III-a și, fidel stalinismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
reușește să scoată o revistă, dar editează volume și broșuri-manifeste, precum Critica mizeriei, Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international. Era ultima grupare suprarealistă din lume. Potrivit definiției pe cât de lapidare pe atât de abstracte a lui André Breton, din primul Manifeste du surréalisme (1924), s. este „automatism psihic pur”, menit să exprime, pe orice cale posibilă, „funcționarea reală a gândirii”, cu alte cuvinte e un „dicteu al gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
și josul nu mai sunt percepute contradictoriu”. O asemenea „suprarealitate” e un absolut ce nu se confundă cu cel mallarméean, identificat cu neantul, dar nici cu acela al spiritelor religioase, ce implică o unio mistica cu divinitatea. Spiritul gândirii lui Breton și al adepților săi este eminamente laic. Perfect profan e și caracterul atribuit de suprarealiști „miraculosului”, pentru care doctrinarul lor pledează, afirmând că „miraculosul e totdeauna frumos, orice miraculos e frumos, și numai miraculosul e frumos”. Suprarealiștii au în vedere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
e o variantă a procedării dadaiste de a decupa cuvinte din ziare și a le amesteca, deosebirea constând în aceea că suprarealiștii încredințează paginii albe, ca în stare de transă, orice iese de sub instrumentul de scris. „Scrieți repede - își instruiește Breton discipolii - fără subiect preconceput, destul de repede pentru a nu reține și a nu fi tentați să vă recitiți. Prima frază va veni singură, dat fiind că, în fiecare secundă, există o frază străină gândirii noastre conștiente, care nu cere decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]