306 matches
-
nu se uitau afară. Era și de amiază, să fi fost douăsprezece. Muierile făcuseră scurtă la gât privind spre Filantropia. Baba Marghioala 173 ostenise. Se lăsase pe vine, ciucită toată, cu mâinile în poale. Nu mai spunea nimic. Își strânsese broboada în jurul gâtului să nu răcească și-și trăsese poalele fustelor largi în jurul gleznelor, să n-o ia vântul pe dedesubt. Aglaia povestea de ale ei. Era după lăsata-secului și nu mai isprăvea. Fusese cu o seară înainte la cumetri, de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nici o lumină. Era frig, într-o zi de iarnă, spre seară. Cerul, mort, încremenit, ca o pătură înghețată. Din el scăpau niște floace albe de zăpadă, rar, parcă fără chef. Câteva sute de oameni așteptau nemișcați în fața porții: muierile, cu broboade negre așternute pe obraz și cu pumnul strâns; în spate, bărbații, mestecând tutunul între fălci sau aprinzând țigările unul de la altul. Din când în când se auzea un ropot mărunt de picioare degerate, dar atât, nu spunea nimeni nimic, înțeleși
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu sânge de nouă frați, scotea junghiurile cu foarfecă înfiptă lângă ușorul ușii, sculase pe mulți din morți, zidarii la ea veneau, nu chemau doctorul. Când se deocheau copiii, mamele la coana Marița alergau într-un suflet. Ea-și punea broboada de lână pe umeri, și, numai în papuci, sosea, lipa-lipa, să scoată răutatea de unde se cuibărise. Căuta focul, apuca repede cu un clește câțiva cărbuni, stingîndu-i într-o căldărușă, și bolborosea cu capul în piept: Fugi, deochi, Dintre ochi, Peste
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
A pornit ceata spre iarmaroc sau se împrăștie numai după un joc zgomotos și fierbinte, într-o duminică mare de sat? Iată o țărăncuță din Gorj, cu zigzaguri galbene, cu iia de coloarea zăpezii; aceea cu catrință neagră și cu broboadă bogată coboară de la Hațeg. Grănicerul din Banat e aci, cu pălăria țuguiată, cu cămașa simplu împodobită cu ornamente pătrate. Nu lipsește nici primarul de la Chizătău cu pieptarul cu borduri negre de fină ornamentație, închipuită din linii ce par urme de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rid (2); suferință (2); tînără (2); văduvă (2); vechime (2); veselă (2); vîrstnic (2); vîrstnică (2); zbîrcită (2); zgîrcită (2); ajutor; amuzant; ani; ani scurși; atenție; autobuz; fără auz; basma; bărbat; bătrîna; băț; biserică; bîrfe; bîrfitoare; boala; bogată; bolnavă; boșoroagă; broboadă; bubă; bunei; bunicuță; cearceaf; cheag; cîrjă; cîrpă; cocoșat; coif; compasiune; comunist; cotoroanță; cunoscătoare; curată; curățenie; deasă; deșteaptă; devitalizare; Dochia; dragoste; durere; dureri; efemeritate; enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pus, / Pe fețe de mmasă l-au adus, / De jos în sus, frăguț, / La vârf tocma` călinuț, / De jos până sus penișoare, / Pe vârf tocma` ierbușoare."334 La "îmbroboditul miresei", nașa, după ce au început să cânte lăutarii, ia "hobotul" (baticul, broboada) de la gâtul miresei și-l aruncă pe două bețișoare verzi de pom 335, ținute de vornic în mână care, imediat, începe să cânte: "Legea ta de nimiteț / Da tu mândru ești și creț. / De-nșelat copilele, / De țâpă petelele. Peteluțe cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și neștiutoare, însingurată datorită faptului că tata, Visarion, era fugar, hăituit de organele de securitate, pentru simplul fapt că era membru în conducerea superioară a Partidului Național Țărănesc, m-a strâns în brațe, m-a acoperit peste scutece cu o broboadă de borangic a bunicii pe care n-aveam s-o întâlnesc vreodată, fiind plecată dincolo și a început să sufle aer din corpul ei pentru a mă încălzi. N-am murit până seara și relația mea cu mama a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fie vărgate, fie roșie pentru cele tinere. Se Încingeau cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap purtau vara legătura În trei colțuri tivită cu mărgele sau sabace și basmale subțiri de tîrg, iar iarna broboade groase din lînă. Pe lîngă haina scurtă cu crețuri la spate, cele În vîrstă purtau și o haină lungă de dimie albă Împodobită cu găitane. Această haină a fost Înlocuită cu scurteică sau zevelca, o haină cu guler de blană
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
DA, s.v. bălăoană, atestă aceeași formă feminină în Gorj), a hornonoí "a bodogăni"54, truștuieli "mustrări, răstiri" (cf. DLR, trustuială, atestat pentru nord-estul Olteniei). Întâlnim, de asemenea, multe elemente lexicale, morfologice sau fonetice populare: coșmolie, învolvorât, iepangea, gogeamite, ferdelă, zăbranic "broboadă, testemel; borangic", bălăngăí, a gârăí "a cârâi". Aceste elemente impun expresiei o deosebită vigoare. Cu unele inadvertențe și momente false ale narativității, nuvela, prin expresia sa, își salvează mult din calitatea artistică. Trăsătura caracteristică a nuvelelor și romanelor care pot
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
este ilustrată și prin înființarea de noi fabrici, dintre care amintim: fabrica de postav „A. Isvoranu” (1919), fabrica de încălțăminte „C. Iordănescu” (1919), turnătoria specială și atelierul mecanic „V. Andreescu” (1920), fabrica de mezeluri D. Pascal (1920), fabrica de casânci (broboade înflorate) și tricotaje „Camelia” (1923), fabrica de panglici și șireturi „Sield” (1924), fabricile de postav (1928) și încălțăminte (1930) din cadrul Întreprinderilor „Filderman” ș.a. Marea majoritate a acestor întreprinderi au fost utilate, modernizate și extinse în intervalul 1918-1923. A fost și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1892 iar ea în 1901. Împreună cu copiii, veniseră în România în anul 1942 „...pentru lucru”. Ca act de identitate, au prezentat o adeverință eliberată de comandamentul armatei roșii din orașul Huși. Pe lângă o pereche de încălțăminte, Varvara ceruse și „...o broboadă”. Mai multe articole de îmbrăcăminte solicitaseră pentru copiii lor. „Rusoaica” Negrescu Sofia, născută în anul 1903, dorea să se repatrieze în com. Pleșeni, jud. Cahul. Declarase că venise în România „...în anul 1934 după soțul meu originar din com. Fălciu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
altele asemenea, se răsfrâng asupra caracterului spiritual, și nu în ultimul rând, asupra valorii artistice a acestor lucrări. Luând exemplul unor icoane recente, realizate industrial, fără resimțirea vreunui simțământ religios, încărcate în stridențe cromatice, împodobite sau acoperite cu armături metalice, broboade, mileuri și ștergare "naționale", așa cum se practică în special în mediul rural, din tendința forțată de a înfrumuseța ceva ce din principiu nu ar avea nevoie de înfrumusețare, constatăm instalarea acelui "katharsis facil"516, despre care amintește criticul și teoreticianul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
văzut tractorul cu fața la vale, către drum. - Florin, Florin, Florin Floooorrrrriiinnn.....!!!! se auzea glasul meu și al Marianei. - Florin, Florin, Florin Floooorrrrriiinnn.....!!!! se uneau cele două glasuri între dealuri purtate de pala de vânt. - Florin, Florin, Florin Floooorrrrriiinnn.....!!!! - Florin.... Broboada îi strângea fața palidă pe care lacrimile îi brăzdase urme adânci. Stăteam cuminte lângă ea ca pruncul pe care îl ținea în brațe. Nimeni nu a știut să explice cum s-a întâmplat. Sau nimeni nu a vrut să explice
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
seama, târziu, că se află într-o piață : adică într-un vis, care devenise o piață reală, neverosimilă. Scrâșnetul foilor de varză smulse una după alta, ca niște cămăși apretate, tovalul gros al dovlecilor despicat cu barda rece, șirul de broboade și căciuli multiplicând aceleași înghețate vesele chipuri aspre, de turtă arsă. Și-au adus aminte, zăpăciți probabil de ceea ce se întâmpla în jur și cu ei, că o pierduseră pe doamna Hariga. S-au întors s-o caute. Piramide de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
au întors s-o caute. Piramide de gogoșari groși, lăcuiți. Mormane de ardei și roșii, printre ochiurile cărora se zărea brațul de grea stofă neagră al țăranului. Lăzi cu mere galbene, suspecte. Pe talgerul de zinc cădeau prune vineții. O broboadă aplecată peste buchetul de morcovi. Tejghea albă, halate albe în jurul calupurilor de brânză albă : degete umede, înroșite, învelite în buburuze brânzoase. Guralivi glumeți, învârtind în jurul cântarelor mari mâini noduroase. O găsiră greu : pipăia morcovii, țelina, contempla îndelung, fără să vadă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
plosca de rachiu de cazan, cătă a porni pe cărăruia întortocheată a pădurii. Pe vremea aceea, puțini aveau curaj să se încumete să pășească în pădurea întunecată, din cauza animalelor sălbatice, dar și din pricina poveștilor spuse la gura focului, care încremeneau broboadele femeilor slabe de înger, făcându-i și pe mulți bărbați să se uite, cu frică, împrejur. Starostele își făcu cruce, sfătui soața să fie cu băgare de seamă, până la întoarcerea lui, apoi o luă la picior, ajutându-se de bățul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și alungând păianjenii, ce se aciuase prin colțurile încăperii. Apoi, se îmbrăcă cu straiele cele noi, se încălță cu cizmulițele, cumpărate de Fetea tocmai de la iarmarocul de la Lespezi, de la un ciubotar neamț vestit prin acele locuri, neuitând să-și așeze broboada albă de lâniță, primită în dar de la răposatul taică-su. Fetea și copiii o așteptau la poarta cea mare, așezați în lada săniei, la care erau înșeuați doi cai, proaspăt țesălați. De departe, se auzeau chiotele lui Serafim și zgomotul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
nu mergeam la școală, o urmăresc de două zile de când a apărut la mănăstire, fustele ei colorate și lungi mi-au atras privirile încă de când a intrat în biserică aruncându-se smerită la picioarele părinteluui Ioan, capul învelit într-o broboadă groasă de lână, și sunetul dulce al clopoțeilor care-l cheamă pe copilul Daniel, își întoarce din nou capul cu zâmbetul larg, invitându-mă s-o urmez, eu nu-i urmez zâmbetul, ci clinchetul blând al clopoțeilor mărunți, argintii, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nevoie de-o vorbă bună. La colțul casei își face apariția baba Ileana, o femeie tare hâtră, care ajută la treburile casei, înainte de sărbători și pe care noi copiii, o îndrăgim mult căci este un izvor nesecat de povești. Cu broboada neagră trasă pe frunte, cu mânecile suflecate până dincolo de coate, ea strigă : - Madam Marica, mai dăm' o bucatâ di săpun, câ mai am trii țoali di spalat.câ uiti copchiii aștia ard di nirabdari sâ li mai zâc o povesti
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
prima dată văzu la ele, pe un scăunel, cununi împletite de căpățâni de usturoi, de care era proptit un dreptunghi de carton cu un slogan promoțional cu totul neobișnuit în trecuta orânduire: usturoi de la Mărăția, întărește inima și bărbăția! După broboada comerciantei destul de tinere, o identifică a fi de pe Valea Siretului, din fâșia unde se avântă în competiție cultivatorii bucovineni de varză cu iubitorii de usturoi din Câmpurile Jijiei. Sesizându-i privirea aparent interesată, țăranca tinerică îi întinse o cunună de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
talpă groasă. De sub flaneaua lălâie de lână verde se vede gulerul unei cămăși maro, bărbătești. Are ochii febrili și tenul aproape străveziu, semn al unei epuizări înaintate dată de o boală sau suferință care încă se manifestă. Obrajii supți și broboada neagră din jurul capului o fac să arate asemeni unei călugărițe misionare. Alături de ea, într-un coș din nuiele, doi bebeluși scâncesc cu putere, bine înfășurați în pături groase. Stupefiat, maiorul continuă să fixeze scena cu gura căscată. Atitudine de loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Iar Rogojin și Nastasia Filippovna ajunseră la gară la timp. Coborând din trăsură, cu o clipă înainte de a urca în tren, Rogojin apucă să oprească o trecătoare, o fată îmbrăcată cu o mantilă neagră, veche, dar decentă, și cu o broboadă de mătase pe cap. Ia cincizeci de ruble pentru mantila dumitale! spuse el deodată, întinzându-i fetei banii. În timp ce aceasta era pe cale să se mire, în timp ce se pregătea să înțeleagă, el îi strecură banii în palmă, îi scoase mantila, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sălii socotiți la 1987, an din mîntuire, eu sînt acum acel constructor care-și face semn, începînd cu așezarea picior peste picior pe reflexul necondiționat al genunchiului, țară de reflexe! femeia citește ziarul femeia la 30 de ani Balzac, cu broboada verde Grigorescu, geanta de rafie în carouri, mărunțiș în palmă, pînă unde bate atenția mea cu coada ochiului! mă simt observată, te privesc deschis, dă de dușcă sticla de plastic, burtă rotundă, desfă picioarele, schimbă vorbe cu tovarășul ce dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lingvistică pîrtii românești? zece mii, geaba, sănătos, lipsesc guturalele indo-iraniene, la deal și la vale, gata! ori sînt atenuate, personajele mai grele ținem nasul în pămînt, jumătatea conjugală cu gluga pe cap și cu căciulă, trupul aplecat pe bărbat, femeia cu broboadă verde mîinile prinse una într-alta și geanta între glezne, intrăm perechea tînără, vorbim, roșul pe largul guler răsfrînt, tandru îmi lipesc nasul de obrazul tău, arunc priviri în jur, îmi plec ochii, ne luăm în brațe, Banchetă de Lemn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și lui, ia-l în brațe, biberonul în gură, încalecă bancheta, smucește-l, culcă-l în poală cu fața în sus, adoarme, fîn, programarea muncilor agricole, mă răsucesc pe canapea, caut locul mai bun, mai înainte am dat cu capătul broboadei pe jos, i-am măturat semințele scuipate, unde mai vezi pe cineva pe aici că face ca tine! gîtul frînt la cei mai mulți, compromis între așteptarea și chinul să dormi, cazi de pe bancă din somn în genunchi, fruntea de pardoseală, rîzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]