287 matches
-
jilț larg de piele de Cordoba, ducele Bertold, puternicul stăpân al ținutului Rinului de Sus, asculta gânditor ceea ce-i povestea un tânăr Îmbrăcat cu o ciudată eleganță. Privirea veșnic În mișcare a nobilului Zähringer cerceta cu luare aminte veșmântul de brocart violet al frumosului Bodo și ochii lui inteligenți și strălucitori, de aceeași culoare violetă. Mai cu seamă spada scurtă, Încovoiată și primejdios de ascuțită, așa cum purtau arabii, pe care vorbitorul o purta la coapsă, trezise curiozitatea ducelui, el Însuși mare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
destinată tinerei prințese, care-și cerceta curioasă noua locu ință. Era o odaie Încăpătoare, căptușită cu lemnărie sculp tată cu meșteșug. Un pat cu baldachin, Înălțat pe un pie destal, trona În mijlocul Încăperii, Într-o nișă uriașă. Perdelele erau de brocart, În ape verzi și aurii, o minunată stofă adusă toc mai din Bizanț. Pe celelalte laturi se vedea un cămin uriaș, În care pâlpâiau vioi flăcările unui foc sănătos, deși pomii Înfloriți ale căror vârfuri se vedeau pe fereastră arătau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
zidul, vor fi lesne de Înțeles exclamațiile de bucurie ale slujitoarei: — Domniță Adelheid, asta e Într-adevăr o odaie de prințesă! Ce generos este nobilul nostru stăpân! Până și pentru mine e În firida de alături o laviță acoperită cu brocart, frumos cum n-am mai văzut. Auzisem eu că lux ca la Curtea ducelui nu se mai află nicăieri, nici măcar la Împărat. Acum văd cu ochii mei că e adevărat... Într-adevăr, grija cu care fusese mobilată odaia era eviden
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-l facă de batjocura celorlalți... Mai Întâi, așa cum se cuvenea pentru rangul lui, o copleși cu galanterii. Plăti trubaduri să-i cânte frumusețea, la turnire Îi purtă culorile și-i Închină toate trofeele dobândite În lupte. Îi puse la picioare brocarturi scumpe, aduse tocmai din Bizanț, albastre ca ochii ei și brodate cu flori de argint. și o rugase prea plecat, cu toată smerenia de care era În stare, să primească o răcliță cu o așchie din Crucea Mântuitorului, pe care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ținută de ceremonie ar părea un tânăr sportiv. În Orientul Apropiat, aceste ținute de mare pompă ar fi deplasate. Acolo ierarhii primesc în audiență instalați comod pe scaunele lor cu spătar înalt tapisat cu damasc roșu sub un baldachin de brocart, cu un telefon de bachelită neagră pus la îndemână pe o măsuță. La asirienii din Kurdistan, până nu demult, funcția patriarhală era ereditară, de la unchi la nepot, iar cârja episcopală încă nu era prea departe de bâta unui șef din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar. La ceremonii se îmbracă în haină de brocart și gugiuman, ține sabia domnească în stânga și buzduganul în dreapta și merge imediat în urma lui Vodă. În zilele obișnuite, la biserică aceste semne sunt purtate de spatarul al treilea. Tot acesta le poartă la Divan și masă, când lipsește spătarul cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Vodă. În zilele obișnuite, la biserică aceste semne sunt purtate de spatarul al treilea. Tot acesta le poartă la Divan și masă, când lipsește spătarul cel mare. 8. Marele Paharnic, la serbări vine la masa domnească în caftan de brocart, încins cu brâu de matasă roșie și varsă Domnului vin în cupă întăia oară. Slujba după aceea o isprăvește cuparul. Staroste de Cotnar. 9. Marele vistiernic. BOIERIILE DE AL DOILEA RANG 1. Marele stolnic. La mese domnești stă în caftan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, ctitor și ziditor al sfântului lăcașului acestuia, care aici zace. Și s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 7... luna... și a domnit ani ...”. Peste sarcofag a fost pusă o bucată de brocart venețian, pe marginea căruia se află următoarea inscripție: „Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, a împodobit și acoperit cu acoperământul acesta mormântul tatălui său, Io Ștefan voievod, cel care a domnit în Țara Moldovei 47
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sasetta, Masolino de Panicale sau Pisanello. Domnul poartă o tunică scurtă, până la genunchi, din mătase roșie brodată cu aur și argint, cu mâneci largi, cu manșetă strânsă, încins cu o cingătoare de culoare închisă, iar pe deasupra poartă o mantie din brocart, fără mâneci, a cărei răscroială cade mai jos de talie, tivită la poale și la mâneci cu hermină. Încălțămintea e din stofă (sau din piele fină) de culoare roșie, culoarea purtată de monarhi. În biserică s-a moștenit Bizanțul cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de mătase, mitrele purtate de înalții ierarhi fiind împodobite cu pietre scumpe, fac ca încoronarea domnului să repete ceremonialul împărătesc. Comerțul dintre Orient și Occident, ale cărui căi se intersectau pe pământul Moldovei, oferea posibilitatea procurării mătăsurilor orientale și a brocarturilor țesute la Veneția, la Florența sau la Malines. Domnul comanda asemenea stofe scumpe în Italia, iar venețienii îi trimiteau în anii marei confruntări cu turcii două bucăți de stofă scumpă (panni d’oro). Luca, solul trimis la Veneția în 1502
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau de la Sfântul Nicolae din Dorohoi, sau cum apar Evdochia la Sfântul Nicolae din Iași, soția lui Tăutu la Bălinești și soția lui Șendrea la Dolheștii Mari, purtau rochii lungi de catifea sau de mătase, peste care îmbrăcau mantii din brocart, lungi până la boftori. Unele mantii aveau mâneci, altele fără mâneci, lăsând să se vadă mânecile iilor, din pânză fină, înflorate cu fir de aur și de mătase. Iia de tradiție bizantină va dăinui până în zilele noastre. Se purtau gulere cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
artistică și de sentiment. Era ca și cum, după ani grei de despărțire, revedem niște ființe scumpe, pe care le credeam dispărute. Sub lumina reflectoarelor, vasele liturgice de aur și argint, broderiile, care unele datează din secolul al XIV-lea, stofele de brocart din secolul al XV-lea, faimoasa Cloșcă cu pui străluceau oriunde ne aruncam privirile, ne aminteau de acele comori fabuloase de care vorbesc poveștile celor o mie și una de nopți. În alte săli se găseau tablourile, cu excepția a 340
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sufletul din pieptul lor de ceară, mane vrat dibaci printr-un resort Întors cu cheia; și că am participat, În carne și oase, la nunți Împărătești cu personaje verosimile, În uniforme sclipitoare și În rochii grele de catifea și de brocart, brodate pe poale cu vulturi bicefali În fir de aur; iar În „cabine tul secret“, numai pentru domni și doamne, și În care mă strecu ram pe furiș, m-am inițiat În tainele organelor sexuale cu abnormitățile și melancoliile respective
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu ajungea, am dat și câteva benzi de piele roșie pentru cotor. Au să aibă înscrise numele tău mic și anul. [...] c. p. 13 iulie [1950], joi [...] Ieri am aranjat nișa lui Papà. Mătușa Corina mi-a dat un superb brocart catifelat, negru cu auriu. Am capitonat nișa pe cele trei laturi, iar în spate am agățat icoana italienească și crucea, una peste cealaltă; am acoperit urna cu același brocart; deasupra arde candela de aramă lucrată în cloisonné și email negru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aranjat nișa lui Papà. Mătușa Corina mi-a dat un superb brocart catifelat, negru cu auriu. Am capitonat nișa pe cele trei laturi, iar în spate am agățat icoana italienească și crucea, una peste cealaltă; am acoperit urna cu același brocart; deasupra arde candela de aramă lucrată în cloisonné și email negru. Ieri, când am aranjat toate astea cu tapițerul, am dus și patru gladiole galbene - efectul era superb. O simplă carte de vizită, știi care, doar cu numele lui. Draga
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
decembrie [1950], vineri Camera e încă plină de flori. Am împărțit crizantemele cu Papà - închipuie-ți că iarăși s-a furat candela (aceea frumoasă, de bronz cloisonné și email negru, care se potrivea așa de bine în nișa îmbrăcată în brocart negru cu auriu). De mâine, dulcea mea dragă, am să încep să mănânc la cantină. Am trăit s-o văd și pe asta! Orice, numai să scap de altă Mabell în casă. În momentul ăsta, o Mabell e o primejdie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ai lui Elinor. După ziua de azi, probabil că n-am să le mai văd niciodată. — Filarmonica. Fiți pe recepție, ne apropiem, spune Robyn în cască. — Becky! Ridic privirea și, slavă Cerului, îl văd pe Danny, îmbrăcat în frac de brocart și pantaloni de piele. În mână are un Program al Ceremoniei, tipărit în culoarea bronzului și bej. Arăți senzațional. — Pe bune? Sunt OK? Ești un vis, spune Danny ferm. Îmi ajustează trena, se dă un pic înapoi pentru a mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
în lemn -, vegheat de capul fiorosului bour moldovenesc, alături de flamura oștirii închipuind pe "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul", se ridică, în mână cu ulcica sa smălțuită cu margarete și albăstrele. E cam scurticel de stat, dar vânjos și în cabanița de brocart roșu tivită cu blăniță de samur, mustăcios, cu ochi albaștri de cicoare, cu pletele blonde încercuite de magnifica coroană Mușatină, pare mai 'năltuț și nu-i dai cei patruzeci, patruzeci și doi de ani pe care-i are. Vă mulțămesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
17 La mănăstire, Maria !? Pe culoarul luminat de două torțe, e vânzoleală mare. Un du-te-vino de țărăncuțe ce aleargă lipăind cărând felurite lucruri și odoare: o icoană a Maicii Domnului ferecată în aur și argint, un sfeșnic cu șapte brațe, brocarturi, lădițe, cărți ferecate în argint, covoare, scoarțe... Dați zor fetelor! Zor! Zor! Vin turcii! le îndeamnă Sora. Pe treptele ce coboară de la turn, două fete cară o ladă. Sora se repede să le dea o mână de ajutor: Aveți grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că se poate pune veșnica întrebare, nerezolvată de când lumea: "cine a fost mai întâi: oul albastru sau găina cu fireturi și bicorn?" Greu de răspuns, dar practic, din cele mai vechi timpuri, "Iscoadele" și-au găsit acoperire sub mantia de brocart aurit a "Trimisului". De ce? Pentru că "Trimisul" și atunci, ca și în zilele noastre, era "persona grata", acceptat, curtat, păzit, venerat, avea acces până la cele mai înalte niveluri, era, cel puțin teoretic, prin statutul său sacrosanct, deasupra oricăror bănuieli și acuze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii absolute, a unei societăți rare, pierdute pe teritoriul geto-scitic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu știuta exhibiție artistică. Mihnea povestește, de exemplu, în Pleacă berzele, că în India osândiții la moarte sunt executați cu un parfum scos dintr-un lotus albastru ce crește pe malul Gangelui, într-o odaie tapetată cu stofe groase de brocart, mobilată cu paturi de abanos. N. DAVIDESCU Primele poezii ale lui N. Davidescu, La Fântâna Castaliei, tratează, în tradiția Rollinat și Laforgue, fiorurile noi, vițiul, depravarea, anemia, noțiunile curente fiind "luna clorotică", "cîrciuma", "nevrozele", "narcoticele", "fardul", "alcoolul", "k'holul", "ploaia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Piesa de teatru Ana și Satana este o sinteză de genuri: dramă istorică, legenda, poezie populară, comedie neagră, parabolă și, mai presus de toate, poezie. Soțiile unor domnitori români refugiate în mănăstiri în vremuri de restriște își petreceau timpul țesând brocarturi grele, împodobite cu desene fastuoase, lucrate în fir de aur. Cu acele brocarturi (care pot fi văzute și azi în muzeele mănăstirilor) seamănă textul Crisulei Ștefănescu. Este un text cu o lucrătura savanta, baroc, fără legătură cu prezentul, în afară de o
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
legenda, poezie populară, comedie neagră, parabolă și, mai presus de toate, poezie. Soțiile unor domnitori români refugiate în mănăstiri în vremuri de restriște își petreceau timpul țesând brocarturi grele, împodobite cu desene fastuoase, lucrate în fir de aur. Cu acele brocarturi (care pot fi văzute și azi în muzeele mănăstirilor) seamănă textul Crisulei Ștefănescu. Este un text cu o lucrătura savanta, baroc, fără legătură cu prezentul, în afară de o anumită experiență a scrisului care nu poate fi decât a unui autor de la
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
sau cămășii și pe nasturele buzunarului stâng superior de pe piept. 6. Steagul serviciului de pompieri civili (planșa nr. 11) Steagul serviciului de pompieri civili are forma dreptunghiulara și dimensiunile 90 cm x 120 cm, se confecționează din mătase vișinie, imitație brocart, cu franjuri și ciucuri de culoare galbenă, având două fețe. Față 1 (instituțională) a steagului va cuprinde în centru însemnul profesional brodat cu mătase în culori diferite (cască - aurie, egreta - roșie, laurii - aurii, scara și toporașele - argintii), la partea superioară
REGULAMENT din 3 iunie 1999 privind portul, condiţiile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi insemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185467_a_186796]