396 matches
-
ce-ai visat!? Sorin se freacă la ochișori. Îi deschide apoi mari și privește, jur-împrejur, în cameră. Acum, s-a trezit de a binelea. Deci, nimic n-a fost adevărat. Prinde curaj și zice: Am visat că mă mușca o broscuță. Care broscuță? Aici nu-i nici o broscuță, uită-te și tu! Cum să intre o broscuță în apartament? Vine de la lift - mai spune băiețelul. Cum, de la lift? Ce să caute broscuțele în lift? - întreabă, iarăși mama și tata. Nu știu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
visat!? Sorin se freacă la ochișori. Îi deschide apoi mari și privește, jur-împrejur, în cameră. Acum, s-a trezit de a binelea. Deci, nimic n-a fost adevărat. Prinde curaj și zice: Am visat că mă mușca o broscuță. Care broscuță? Aici nu-i nici o broscuță, uită-te și tu! Cum să intre o broscuță în apartament? Vine de la lift - mai spune băiețelul. Cum, de la lift? Ce să caute broscuțele în lift? - întreabă, iarăși mama și tata. Nu știu. Așa mi-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ochișori. Îi deschide apoi mari și privește, jur-împrejur, în cameră. Acum, s-a trezit de a binelea. Deci, nimic n-a fost adevărat. Prinde curaj și zice: Am visat că mă mușca o broscuță. Care broscuță? Aici nu-i nici o broscuță, uită-te și tu! Cum să intre o broscuță în apartament? Vine de la lift - mai spune băiețelul. Cum, de la lift? Ce să caute broscuțele în lift? - întreabă, iarăși mama și tata. Nu știu. Așa mi-a spus Sorina - vine răspunsul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cameră. Acum, s-a trezit de a binelea. Deci, nimic n-a fost adevărat. Prinde curaj și zice: Am visat că mă mușca o broscuță. Care broscuță? Aici nu-i nici o broscuță, uită-te și tu! Cum să intre o broscuță în apartament? Vine de la lift - mai spune băiețelul. Cum, de la lift? Ce să caute broscuțele în lift? - întreabă, iarăși mama și tata. Nu știu. Așa mi-a spus Sorina - vine răspunsul lui Sorin. Cine? Sorina, surioara mea. Zicea că, ori de câte ori
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
curaj și zice: Am visat că mă mușca o broscuță. Care broscuță? Aici nu-i nici o broscuță, uită-te și tu! Cum să intre o broscuță în apartament? Vine de la lift - mai spune băiețelul. Cum, de la lift? Ce să caute broscuțele în lift? - întreabă, iarăși mama și tata. Nu știu. Așa mi-a spus Sorina - vine răspunsul lui Sorin. Cine? Sorina, surioara mea. Zicea că, ori de câte ori nu sunt cuminte, vine broscuța de la lift. Dar, acolo nu-i nici o broscuță, prostuțul tatii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
lift - mai spune băiețelul. Cum, de la lift? Ce să caute broscuțele în lift? - întreabă, iarăși mama și tata. Nu știu. Așa mi-a spus Sorina - vine răspunsul lui Sorin. Cine? Sorina, surioara mea. Zicea că, ori de câte ori nu sunt cuminte, vine broscuța de la lift. Dar, acolo nu-i nici o broscuță, prostuțul tatii. Ba este, că am auzit-o eu cum bătea în ușă. Și a venit și aici, în cameră. A bătut în tablia patului Sorinei, înainte să adorm. Fetița lasă ochii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să caute broscuțele în lift? - întreabă, iarăși mama și tata. Nu știu. Așa mi-a spus Sorina - vine răspunsul lui Sorin. Cine? Sorina, surioara mea. Zicea că, ori de câte ori nu sunt cuminte, vine broscuța de la lift. Dar, acolo nu-i nici o broscuță, prostuțul tatii. Ba este, că am auzit-o eu cum bătea în ușă. Și a venit și aici, în cameră. A bătut în tablia patului Sorinei, înainte să adorm. Fetița lasă ochii-n jos. Și, pentru că simte că mama și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
n-a vrut să meargă cu liftul când veneam aseră din oraș. Apoi, ia din biblioteca celor mici o carte groasă și cu scoarțe cartonate. O deschide și le arată copiilor cât de mare este și ce culoare are o broscuță. Sorin se miră mult, căci e pentru prima oară când vede cum arată această viețuitoare, de care s-a temut atâta. Să mai știți - spune mama - că broscuțele stau, mai ales, acolo unde prin apropiere, există un lac, un râu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
le arată copiilor cât de mare este și ce culoare are o broscuță. Sorin se miră mult, căci e pentru prima oară când vede cum arată această viețuitoare, de care s-a temut atâta. Să mai știți - spune mama - că broscuțele stau, mai ales, acolo unde prin apropiere, există un lac, un râu sau unde-i un loc mai umbros și răcoros. Aici, la noi, nu cred că le-ar plăcea. Și acum, din nou la culcare! Somn ușor! La grădiniță
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ar aduce nimic bun. E treaba cu karma, spuse Heidi. — Da, exact, karma. Dacă le cumpărați produsele, ei primesc noroc și voi - răsplată. Vera reflectă la acest lucru și apoi cedă cererii de „bani norocoși“ a unei tinere. Cumpără o broscuță de jad. O ridică În lumină și apoi o băgă În buzunarul caftanului. Ce simboliza broasca? Era vreun semn zodiacal, vreo calitate? Ce simbol putea avea un animal verde și plin de negi care așteaptă toată ziua să prindă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
armonicele 3 s-ar fi transformat În armonice 5. Și ea, și ceilalți americani au ascultat tăcuți, apreciind acest spectacol autentic. La al doilea refren, li s-au alăturat doi bărbați, unul bătând la o tobă din bronz decorată cu broscuțe În miniatură, iar celălalt suflând Într-un corn de bivol. Prietenii mei Îi făcură semn lui Pată Neagră că le place foarte tare. —Mai spune-mi o dată din ce trib faceți parte, Îl rugă Bennie. Vreau să le spun prietenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o zi, pe la sfârșitul iernii, când vremea dulce ne îngăduia să deschidem ferestrele clasei noastre, care da în Cișmigiu, tot la ora Tânărului s-a întîmplat una boacănă de tot! Tată-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niște broscuțe de tablă, din acelea pe care le păcăni în degete și imită orăcăitul broaștelor. El le pusese pe birou, iar eu le trecusem în buzunarul meu, cu gândul de a le folosi la ora de Filozofie. N-am luat decât
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
oprit-o eu și una i-am dat-o lui Dragu Henry. Stam pe rândul de la fereastră, prin banca a patra, iar Dragu, pe rândul din mijloc, în ultima bancă. Pe la jumătatea orei, am început să pun în funcțiune sonora broscuță de tablă: "oac oac, oac!" Tânărul s-a oprit din explicație, și-a ascuțit urechea dincotro se auzea zgomotul suspect și a pornit spre banca mea. Bineînțeles că la mine a încetat imediat orăcăitul; dar acesta a continuat, întocmai unui
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de două-trei ori, până când Tânărul, exasperat, ne-a strigat: ― Toată lumea să ridice mîinile-n sus! Ordinul s-a executat îndată. Clasa avea aspectul, original și ciudat în același timp al unei bande de gangsteri în fața unui uriaș revolver imaginar! Și totuși broscuța și-a continuat orăcăitul obsedant, care semăna mai mult a cârâit de pasăre, spre desperarea profesorului! Ce se întîmplase? Cum eu renunțasem să mai manevrez broasca, de teamă să nu fiu prins, Löbel mi-a luat-o înciudat, șoptindu-mi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dar am în ea atâta încredere încît socotesc că are dreptate. Nu mă orbește, altfel, nimeni . . . Dacă n-ar fi vorba de ea, m-aș revolta împotriva unui gust așa de nesărat și a importanței date unui nesăbuit și unei "broscuțe" . . . Dacă Elenei îi convine prințul, bărbăția sa distinsă suprem, a lui Cezar Borgia, mâinile lui aristocrate si incapabile, ruinile palatului și paragina moșiei, dacă are pofta nesănătoasă de a-și uni ființa și averea ei, trainice amândouă, cu acest Maxențiu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Gerbert, fantasticul nostru prieten din Aurillac! Ale cărui cunoștințe, atingând legenda, i-au asigurat teribilul renume infam, de principe al vrăjitorilor, aliat cu diavolul. Ți-amintești, conopida mea? Ți-amintești formulele sale epistolare? Învăluite, viclene, dar de dragoste. De dragoste, broscuța mea, de dragoste. „Dulcissime frater, amantissime.“ Ți-aduci aminte? Dulcissime amantissime... Tolea își aranjă din nou gulerul cămășii negre, dunga pantalonilor de catifea neagră, se înclină și... se evaporă, pur și simplu! Da, plecase, așa, dintr-odată, de la locul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
personajle shakespeariene. Însă uite ce faci! Îndeși marxismul într-o lanternă - pe care o folosești doar ca să-i examinezi pe ceilalți. Nu mă face să mă simt prost cu așa-zisele tale cunoștințe de literatură occidentală. Îmi aduci aminte de broscuța care trăiește pe fundul unui puț și care crede că cerul e doar atât de mare cât un inel. Îți vinzi trucurile ardeiate țăranilor analfabeți. Te faci de râs în fața mea. Da, da, da. Uneori, chiar cred că scrierile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
plină de ascuțitori de plastic, chinezești, de-o bogăție de culori pastelate care ne-a tăiat respirația. Erau peste cincizeci, reprezentând tot felul de animale blânde, veverițe cu cozi groase și răsucite, iepurași albi, cai cu balansoar, căprioare din Disney, broscuțe cu ochi albaștri. Se mai aflau rachete roșii și verzi, butoiașe roz-transparente, broaște țestoase și girafe cu gâtul lung și coada mobile. Cu o seară în urmă nu fusese acolo nimic, iar noi veniserăm de dimineață. Nici în zilele următoare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu se împreunează niciodată cu bărbații. Ele poartă în pântece o celulă. Când ating vârsta potrivită, vor să nască. Atunci dau drumul la treptele nașterii. Ele sânt acestea: din celulă iese un purice. Din purice, un gândac. Din gândac, o broscuță. Din broscuță, un șoarece. Din șoarece, un arici. Din arici, un iepure. Din iepure, o pisică. Din pisică, un câine. Din câine, o maimuță. Din maimuță, un om. Femeile se pot opri la orice treaptă. Unele femei nasc broscuțe, altele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
împreunează niciodată cu bărbații. Ele poartă în pântece o celulă. Când ating vârsta potrivită, vor să nască. Atunci dau drumul la treptele nașterii. Ele sânt acestea: din celulă iese un purice. Din purice, un gândac. Din gândac, o broscuță. Din broscuță, un șoarece. Din șoarece, un arici. Din arici, un iepure. Din iepure, o pisică. Din pisică, un câine. Din câine, o maimuță. Din maimuță, un om. Femeile se pot opri la orice treaptă. Unele femei nasc broscuțe, altele pisici. Dar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o broscuță. Din broscuță, un șoarece. Din șoarece, un arici. Din arici, un iepure. Din iepure, o pisică. Din pisică, un câine. Din câine, o maimuță. Din maimuță, un om. Femeile se pot opri la orice treaptă. Unele femei nasc broscuțe, altele pisici. Dar cele mai multe își doresc copii. Ele ar putea să nască o ființă mult mai minunată decât un copil, pentru că treptele nașterii nu se termină cu omul. (Și Mendebilul încheie: "Eu am văzut o astfel de ființă.") 4. Oamenii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
roșie, cărnoasă, ajungem într-un loc rotund. Acolo, în mijloc, se află o celulă, căci ne aflăm în pântecul unei mame. Intrăm în celulă și, pe măsură ce se desfășoară treptele nașterii, privim prin ochii tuturor ființelor, ai puricelului, ai gândacului, ai broscuței, ai șoarecelui, ai ariciului, ai iepurelui, ai pisicii, ai câinelui, ai maimuței, ai omului, iar cu puțin noroc ajungem să privim prin ochii ființelor minunate care urmează după om. Un mort vă privește prin ochii mei. 7. (De fapt, al
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zi prilejul de a-mi ridica ochișorii curioși spre soarele care ne îmbie la alergat pe prundul răcoritor și zgomotos de pe malul râului în care se adună în taină o sumedenie de vietăți: peștișori aurii, rațe cu penele de argint, broscuțe fermecate care știu o groază de povești... tu ne dai voie necondiționat să zburdăm pe iarba grasă și moale la atingere, să ne ascundem plini de emoție sub pletele misterioase ale sălciilor care ne păstrează taina în jocul nostru de-
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
alimentate de bunicii care suntem, volumele însumând emisiunile culturale TV realizate de Horia Roman Patapievici, Eugenia Vodă, Cristian Tabără, Cătălin Ștefănescu, Marina Constantinescu, Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu? (Știu că s-a început câte ceva la Humanitas, dar suntem la nivelul broscuței privind en raccourci elefantul.) De ce întârzie admirabila energie radiofonică pe nume Teodora Stanciu - omul care a dialogat îndelung cu cele mai substanțiale personalități ale culturii române din ultimele decenii - să-și transcrie interviurile de la Radio România Cultural într-o suită
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nu alergi, să nu cânți... Ia să-i zicem noi dumnealui melodia care-i place: “Melc, melc, Codobelc, Scoate coarne...” S-ar putea să fi dat peste un melc cam surd. Să-l lăsăm, mai bine, în plata Domnului. Ce broscuță frumoasă! Mai-mai să n-o zărești, căci e verde ca firul de iarbă ori ca frunza porumbului. Cum o fi ajuns aici, pe strujean? S-o ajutăm noi să coboare. Poznașa! Țup! și gata, s-a dat jos singură. Și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]