354 matches
-
ncolo, nici nu mai avea chef să o spună mai că-sii ! Aici toți aveau obiceiul ăsta. De exemplu, cînd mer gea în dosul casei să-și facă nevoile, nici nu apuca să termine să se șteargă cu frunzele de brustur, că găinile se și repezeau să ciugulească înfometate ce făcuse. În ceea ce-l privește pe Colț Alb, cîinele pe care chiar el îl botezase așa, dacă acesta nu se grăbea să-și mănînce imediat bucățelele, rămînea cu buza umflată, căci
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
învățătorii, mai ales Bondescu, să-i întoarcă de la hotărârea aceasta. Însfârșit, vorba lor a fost cu izbândă, și satul s'a potolit. S'a lucrat cu energie în acest sat de oameni tari, și aspri, violenți din fire. Irimia Irimescu, Brusturi Oamenii îndârjiți și-au prins arendașul și i-au dat o bătaie. Apoi l-au scos din sat. În turburarea lor care creștea învățătorul a intrat cu vorbe de împăciuire; le-a citit manifestul regal; și oamenii s'au potolit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rar cu băi și canalizare. În toată România, în zona rurală doar 8% dintre gospodării s-au contaminat de astfel de obicei, banal de altfel în Pompeiul primilor ani ai mileniului I. În fața lor, între casă și șanț, domeniul nimănui: brusturii, urzicile și scaieții publici. O țară corcodușieră subminată de ideologia integrării. La capetele de sate, alte corturi negre pe lângă clădiri din cărămidă sau chirpici, nefinisate, fără geamuri. În corturi dorm oamenii, iar în clădiri, caii. E vară și e bine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Ghiță Ștefănescu și cu mama Janei D.Florescu sunt veri al doilea. Și Ruxandra care era soția lui Alecu Ștefănescu și cu bunica Janei, care era soția lui Ionică Popovici Ionică Brânzariu erau vere drepte și bunica Janei era din Brusturi născută: Mărgean. Pentru Jăniță Gh.Dimitriu care am văzut-o între anii 1896-1900 când învățam la Școala primară din Fălticeni nu scriu nimica, că a scris f.frumos soțul ei Dnul Advocat Vicențiu Frâncu, care trăiește în Fălticeni str.Sergent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tratate cu străgheață, un amestec de lapte dulce, foi de pătrunjel și săpun care înainte de folosire se încălzește bine la foc. După ce bubele sparg, pentru eliminarea puroiului se pun deasupra frunze de calapăr. - Buba neagră. Se spală cu fiertură de brustur, sau cu frunze pisate de brustur. - Bube dulci. Se vindecă cu jalbă albă. Uneori se ung cu suc de rostopastă. - Gălbează. Oilor gălbejite li se dă în mîncare coji tocate de nucă verde ori funungine. - Cârcei. Se freacă locul ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lapte dulce, foi de pătrunjel și săpun care înainte de folosire se încălzește bine la foc. După ce bubele sparg, pentru eliminarea puroiului se pun deasupra frunze de calapăr. - Buba neagră. Se spală cu fiertură de brustur, sau cu frunze pisate de brustur. - Bube dulci. Se vindecă cu jalbă albă. Uneori se ung cu suc de rostopastă. - Gălbează. Oilor gălbejite li se dă în mîncare coji tocate de nucă verde ori funungine. - Cârcei. Se freacă locul ce se crispează, în trei zile de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mi l-a dat și ne-am ușurat sufletul și una și alta. E păcat să plutească între noi vreo umbră. Ce mult m-a bucurat telefonul ei ! Așadar, am plâns mult când ați plecat. M-am dus singură la brusturii de la „Moară” și am plâns lângă ei pe înserat. Ne-am plâns tinerețea, pe dumneavoastră, ca unica ființă care ne-ați mai rămas,nu-i adevărat, ați rămas tânăr am plâns faptul că, de pe o zi pe alta, totul devine
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
par a fi făcute de persoane care n-au citit cartea. Sau care reprezintă punctul de vedere al editorului care vrea s-o vândă. A.B.Spuneți-mi acum un poem (un text) care vă place foarte mult. FRUNZA DE BRUSTUR " Vom mai avea zile întregi de la răsăritul la apusul soarelui vom mai purta cămăși nesfâșiate de vânt pantofi fără găuri în tălpi vom mai fi căutați la telefon de câte cineva care încă n-a șters numărul din agendă e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din agendă e bine e minunat te-așezi în umbra arborelui și te gândești la ce vrei câțiva pereți se uită cu drag la tine e aproape ca-n copilărie când coborai în râpa de la predeal să cauți frunze de brustur tot atât de mari cât trupul tău nu le rupeai doar îți însemnai locul să le poți găsi când vei fi trist ce așezare a zorilor pe stiva de lemne din curte luai în brațe câteva vreascuri le cărai în bucătărie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care n-o văzusem niciodată câți mă vor fi înțeles ce voi fi înțeles eu din tot ce trăiam habar n-aveam pe-atunci că ființa are nevoie de transcendența necazurilor și-a bolii și de-o gigantică frunză de brustur sub care să se-ascundă până când căpăta-va forța de-a privi în față marea" A.B.Cum arată o zi din viața domnului Constantin Abăluță? Descrieți cum este ea de dimineață, până seara. Sculat, bicicletă erogometrică (râde), consultat e-mail-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în curtea ce sămăna a părăsită a mănăstirei, cu pardosala ei de pietre pătrate printre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz ale cărui maluri erau sălbătăcite de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegetații pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon răspunde c-o scară ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în curtea ce semăna a părăsită a mănăstirei, cu pardoseala ei de pietre pătrate pintre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz ale cărui maluri erau sălbatice de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegeții pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon răspunde c-o scară ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
căpătase demult încă din copilăria lui, când spre seară dispărea întotdeauna de acasă ca să apară dimineața. Taică-său era foarte îngrijorat de acest lucru și într-o seară când băiețașul de 12 ani plecă iar, plesnind cu o nuielușă subțire brusturii întâlniți în cale și ridicând colbul drumului cu picioarele desculțe, învățate de acum cu rugii și spinii câmpului, s-a luat după el urmărindu-l de departe. Băiatul a mers înainte fără să privească măcar odată în urma sa, spre pădurea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în loc de Constantin Cantemir - Nicolae Iorga] [...] 7196 [1688] (la Mănăstirea Dobrovăț)81. „Această piiatră au înfrumusețat-o dumnea-ei cucoana Mariia pentru pomenirea Căpitanului Toma Moțoc, soțul dumisale, care s-au mutat către vécinele lăcașuri și s-au îngropat aici [biserica din Brusturi - Târgu Neamț] 7299 [1791], mai 3”82 etc. Erau respectate cu strictețe gesturile comemorative prevăzute de cultul morților (sărindare, comandare, parastase etc.), șirul de slujbe care ușura - în duhul cooperării dintre vii și morți - calea sufletului celui răposat către mântuire
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pulmonaria oficinalis L. (Mierea ursului) - H., Eur. Comună, z.silvost.-se.fa.; L5T6C5U5R8N6, Fagetalia, Origanetalia, Berberidion, Me., In. *Pulmonaria rubra Schott. (Mierea ursului) - H., Carp. balc. Frecv., se.fa.-e.bo.; L4T3C3U6R5NX; Symphyto Fagion, Symphyto-Fagenion *Symphytum cordatum Waldst. et Kit (Brustur negru) - h., End. Carp. Frecv. se.fa.-e.bo.; L4T3C4U5R5NX, Symphyto - Fagion, Symphyto Fagenion *Symphytum officinale L. ssp. officinale (Tătăneasă) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7T6C3U8RXN8, Bidention, Molinietalia, Veronico - Euphorbion, Salicion albae, Alnetea glutinosae, Fr., Me., Md., Tx
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
că au ales varianta construției terenului de fotbal pe plan înclinat pentru că va fi mai simplă construcția tribunei. Conform contractului, lucrările la teren ar trebui finalizate în 2012. Între timp, la numai câțiva kilometri de terenul în construcție, în satul Brusturi, administrat de același primar, nu există curent electric, localnicii folosind pentru iluminat fie lămpi cu motorină sau petrol, fie lămpașe.
TRĂIM ÎN ROMÂNIA! 600.000 de lei pentru un teren de fotbal în pantă () [Corola-journal/Journalistic/26646_a_27971]
-
interesa ce aud și nici ce se întâmplă după cinci/ când troleele pleacă, iar somnul se intoarce/ în copilăria cu țepii aricilor de lângă casa,/ în zona strâmta a bucătăriei/ pe care zilnic o inventăm din mușchi de copac/ și din brusturi.../ eu și cu sora mea/ treceam prin pădurea lui Jaicu/ dezvelind pălărioare de Amanita muscăria/ pe sub care paianjeni minusculi teșeau viața;/ împreună culegeam mărgelușe apoase și le așezăm în cărare,/ dar asta mai tarziu, când ne întorceam" etc. (Motto). Iulian
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
Stănișești 5. Motoșeni 11. Tătărăști 6. Oncești 12. Vultureni JUDEȚUL BIHOR 1. JUDECĂTORIA ALEȘD cu sediul în orașul Aleșd ORAȘE 1. Aleșd COMUNE 1. Aștileu 8. Măgești 2. Aușeu 9. Șinteu 3. Borod 10. Șuncuiuș 4. Bratca 11. Tileagd 5. Brusturi 12. Țețchea 6. Bulz 13. Vadu Crișului 7. Lugașu de Jos 14. Vîrciorog 2. JUDECĂTORIA BEIUȘ cu sediul în orașul Beiuș ORAȘE 1. Beiuș 3. Dr. Petru Groza 2. Nucet 4. Vașcău COMUNE 1. Budureasa 14. Lazuri de Beiuș 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
homeric în versiunea parodică din Războiul șoarecilor cu broaștele: Aș avea prilejul, ce e drept, să-mi îndeplinesc ușor fantazia de a te vedea transformat într-un personaj de Batracomiomahie, aș putea, de exemplu, să-ți alcătuiesc un peptar de brustur [...] și dacă bozul ar fi copt, te-aș putea mânji cu zeama lui în mod antic, spre a da o mai clasică înfățișare chipului tău, de care șoarecii să fugă înspăimântați. Avântul epic este dublat de cel al parodiei, atitudinea
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
-n șoapte și-n răsfrîngeri Spre a le face-apoi, moi, să îndure Cele mai strașnice și îndelungi alaiuri De fauni lăudînd-le sînii din naiuri, Cînd roua lin pogoară, bleu, pe plaiuri, Ademenită de privighetori și grauri, Linsă cu poftă, de pe brusturi, de balauri... Căci Dumnezeu e bun și ne învață Plăcerile, de dis-de-dimineață, Ca să le ținem minte-o-ntreagă viață... Să poți să furi din frumusețea lumii... Să poți să furi din frumusețea lumii Fără să-ți pese de pedeapsa grea
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
să le așezi cam așa: dulap crin înger fluture etc... Numai că eu doream prin această enumerare monotonă, interminabilă, să le “trezesc”, să le dau o nouă “strălucire!”, totul să apară o rouă ubicuă, nemaipomenit de rotundă și fragedă pe brusturii vechilor prejudecăți verbale. Vroisem să folosesc cuvintele “mele”, numai cele ale mele. N-am putut, nici nu am început măcar, oprindu-mă desigur, dinainte, “incapacitatea” de-a o face. Visam, trîntit în șezlong, după amiaza, cu ochii în lumina zidului
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
ți-ar veni anume Din roua-n clăi, din stivele de brume Sau din izvorul fumegînd pe prunde Care-au avut cîndva nimfe rotunde. Și fără rost cu sînii tulburi dulce Melcii hoinari, grăbindu-se să-și culce Lenea sub brusturii crescuți deodată pînă la crucea geamurilor, iată! ............................................................ Copil al blîndului Soare Apune, Mă întorceam să-ți spun o rugăciune Dar mă trezeam că nu mai am cui spune...
Elegie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15109_a_16434]
-
la ea, altfel te trec sub tortură! dar nu mă gândeam să torturez o ființă așa râzgâiată ca dumneaei. Pe oasele mele, jură moartea, că nu mint o iotă din ce știu! Mai jos, lângă un gard, cățelul pământului udă brusturii... Moartea se duce la el, îl ia în brațe și suspină: acum mă crezi!? se smiorcăie și coboară Malul. Clopotul bate-ntr-o dungă satul se vede ca un șir de colivii. Mă așez binișor pe mușchi și-mi scot
Poezie by Marcel Mureșanu () [Corola-journal/Imaginative/3008_a_4333]
-
știi de melci cleioși trupul să-ți aperi, Cînd stai pe-o rînă-n dosul casei vechi Ca să pîndești cum cad în cărămida Adîncii magazii, perechi-perechi, Razele-amiezii, pîrjolind omida Și-și sfîrîie pe-o plită roua grea Umbrită de tandrețea unui brustur? Mai ai curajul blînd cu o andrea Să-nțepi șopîrle, c-un chibrit să-l usturi La tălpi pe Domnul care s-a lungit Din iarba groasă pîn'la infinit?
Sînt întrebat de îngeri: mai ai aripi? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7103_a_8428]
-
Și nu mai știu ce-i flutur supt de-o floare Praf de tocilă-a adormit pe lucruri Tot răvășind marfare hălți buclucuri Gigante mure giugiulite-n ruguri Și greu mirositor melcul bolește Împotmolit în aerul ce-mi crește Din brusturii smintiți pîn'la fereștre Ci eu rîvnesc să-mi cazi la preș de seară Iubito caldă-n șold și-n subsuoară Și-n gură cu saliva legendară Și să-mi împingi cu sfîrcurile negre Pe pagini pîrjolite-n clăi de veghe
Cinci terține pentru Cecina (variantă) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15495_a_16820]