875 matches
-
hotare și pe arătura de la Gluk, Îl zărim strigând în gura mare, că găina ia fugit. Venea și Medrea cu Pandele, Duba și Ilie, Că la noi îi vorba asta: “să tot fie, fie, fie”. Acum totul e o amintire, brutăria s-a închis, Rămânând timpului o sincera poveste, Lasata celor care vor sa o asculte zester. DAN IOAN GROZA Referință Bibliografică: LA ȚUCU LA BRUTĂRIE / Dan Ioan Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2003, Anul VI, 25 iunie 2016
LA ŢUCU LA BRUTĂRIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375724_a_377053]
-
la noi îi vorba asta: “să tot fie, fie, fie”. Acum totul e o amintire, brutăria s-a închis, Rămânând timpului o sincera poveste, Lasata celor care vor sa o asculte zester. DAN IOAN GROZA Referință Bibliografică: LA ȚUCU LA BRUTĂRIE / Dan Ioan Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2003, Anul VI, 25 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Ioan Groza : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LA ŢUCU LA BRUTĂRIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375724_a_377053]
-
Mădăras, Tulca, Ghiorac, Micherechi (Ungaria), precum și maeștrii restaurantelor „Millenium” și „Slavia” au dus la extrem curcubeul de arome și savoare din tradiționalele sărmăluțe românești asortate din belșug cu slănină, cârnați tradiționali, șunculiță țărănească, legume de sezon și pâine din celebrele brutării Salonta și Mădăras. Toți participanții au fost premiați cu diplome și cu un tradițional „tulnic de Bihor”, iar rodul creației culinare - sărmăluțe în foi de varză murată - a fost împărțit gratuit tuturor celor prezenți, spre bucuria și desfătarea gurmanzilor. Tombola
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
modele și mode occidentale, o mutație a moravurilor și a stilului de viață. Imagini insolite transformă peisajul urban al capitalei: oamenii de afaceri străini iau masa în restaurante de lux, acolo unde îi întîlnesc pe românii proaspăt îmbogățiți; libanezii deschid brutării franțuzești, bijutierii își etalează migălitele lor articole din aur, cu pietre prețioase sau false. Afaceriștii români se aprovizionează în Bulgaria, prostituția rusă se extinde spre Balcani, copiii străzii, care lîncezesc cerșind, amintesc de sărăcie. Între tapajul luxului, exotismul pieței și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
datorită, în primul rând, ruperii de agricultură a unui număr mereu sporit de orășeni și târgoveți. Meșteșugurile legate direct de îndestularea orașelor și a târgurilor cu mijloace de trai sunt concentrate mai ales în orașe. Din cele aproximativ 134 de brutării, câte se aflau în Moldova în anii 1860-1862, numai patru sunt situate în mediul sătesc. Din cele peste 60 de ateliere de preparare a săpunului, care se aflau în Moldova în aceiași ani, nici unul nu funcționa în mediul sătesc. Un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1845 de 122, dintre care un brutar de treapta întâia, trei de treapta a doua, șase de treapta a treia și 112 calfe. La jumătatea veacului trecut, în orașul Iași funcționau, în mod legal, nu mai puțin de 14 brutării, în afară de alte câteva clandestine. Fiecare târgușor, cât de mic ar fi fost el, își avea brutarul lui. În anii 1860-1862, funcționau în orașele și târgurile Moldovei circa 134 brutării. Raportând numărul brutăriilor la numărul pitarilor, rezultă că marea majoritate a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașul Iași funcționau, în mod legal, nu mai puțin de 14 brutării, în afară de alte câteva clandestine. Fiecare târgușor, cât de mic ar fi fost el, își avea brutarul lui. În anii 1860-1862, funcționau în orașele și târgurile Moldovei circa 134 brutării. Raportând numărul brutăriilor la numărul pitarilor, rezultă că marea majoritate a acestor brutării erau mici ateliere, în forma micii producții sau cooperații capitaliste simple, cu unul sau mai mulți lucrători năimiți. De asemenea, în principalele târguri și orașe moldovenești (Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în mod legal, nu mai puțin de 14 brutării, în afară de alte câteva clandestine. Fiecare târgușor, cât de mic ar fi fost el, își avea brutarul lui. În anii 1860-1862, funcționau în orașele și târgurile Moldovei circa 134 brutării. Raportând numărul brutăriilor la numărul pitarilor, rezultă că marea majoritate a acestor brutării erau mici ateliere, în forma micii producții sau cooperații capitaliste simple, cu unul sau mai mulți lucrători năimiți. De asemenea, în principalele târguri și orașe moldovenești (Iași, Galați, Botoșani, Roman
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alte câteva clandestine. Fiecare târgușor, cât de mic ar fi fost el, își avea brutarul lui. În anii 1860-1862, funcționau în orașele și târgurile Moldovei circa 134 brutării. Raportând numărul brutăriilor la numărul pitarilor, rezultă că marea majoritate a acestor brutării erau mici ateliere, în forma micii producții sau cooperații capitaliste simple, cu unul sau mai mulți lucrători năimiți. De asemenea, în principalele târguri și orașe moldovenești (Iași, Galați, Botoșani, Roman, Fălciu, Neamț, Focșani, Tecuci și Bârlad) existau covrigării. În 1860-1862
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împingeau pe preot într-o sanie burdușită cu paie. După acel fals vis, plimbarea ei, seara, a fost atât de obișnuită, de reală! A traversat o stradă cu caldarâmul lucind la lumina cețoasă a unui felinar. A împins ușa unei brutării. Interiorul ei cald, bine luminat, i-a părut familiar - până și culoarea lemnului lăcuit al tejghelei, până și aranjarea prăjiturilor și a bomboanelor de ciocolată în vitrină. Patroana i-a zâmbit amabil, ca unei cunoștințe, și i-a întins o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
i-a întins o pâine. Pe stradă, Charlotte s-a oprit, cuprinsă de uimire: ar fi trebuit să cumpere mult mai multă pâine! Două, trei, ba nu, patru pâini mari și rotunde! Și să rețină numele străzii pe care era brutăria aceea grozavă. S-a apropiat de casa din colț, a ridicat ochii. Dar literele aveau o înfățișare ciudată, cețoasă, se încolăceau, pâlpâiau. „Ce proastă sunt!, și-a spus ea deodată. Asta e strada pe care locuiește unchiul meu...” S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
t în 1996). Cele mai comune cereale cultivate în Danemarca sunt grâu, orez, orz și ovăz. Orzul biologic este folosit în principal pentru fabricarea berii biologice, iar celelalte cereale sunt utilizate în prepararea de musli, făină de ovăz, făină pentru brutării. Piața pentru cereale pentru micul dejun este în creștere rapidă, fiind o cerere puternică și pentru amestecuri pentru copt acasă, care sunt vândute prin supermarketuri. Importurile de cereale biologice sunt deja considerabile și se așteaptă să crească în viitor, iar
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
străzii”) și folosirea intensivă și aproape continuă a străzii, lucru care face ca aceasta să fie mai bine ținută sub observație. Exemplul pe care Îl dă Jacobs este cartierul North End din Boston. Datorită densității de mici magazine, baruri, restaurante, brutării și alte astfel de locuri, străzile de aici erau În permanență pline de trecători. Era un loc unde oamenii veneau să facă cumpărături, să se plimbe și să Îi vadă pe alții făcând cumpărături și plimbându-se. Proprietarii de magazine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pâine dinspre sectorul de stat către sectorul privat, într-o formă sui generis a economiei de piață, dar nu a economiei capitaliste. Rezultatul a fost că cea mai mare parte a producției de pâine a devenit o sarcină a micilor brutării, care ofereau o producție mai variată și mai tentantă pentru populație decât întreprinderile fostei economii socialiste. Dar nu mai ieftină. Un mare număr de mici întreprinderi producătoare de pâine au invadat piața românească, pe care o împărțeau cu marii producători
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
folosesc sucul lui, numit toddy, la dospirea aluatului. La Lahore, unde toddy nu poate fi obținut, ei folosesc În loc un amestec de diferite mirodenii; și, cum doamnele din Lahore ar dori probabil să știe ce mirodenii sunt zilnic folosite În brutăria și patiseria lor, Îmi voi lua prin urmare libertatea de a le da rețeta brutarului meu indian. E adevărat că amestecul e compus numai din droguri inocente, luate În cantități atât de mici, Încât nu pot dăuna deloc sănătății, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bancă și s-a forțat să respire calm. S-a simțit repede mai bine și a făcut un tur al parcului înainte de a se întoarce; - cumpărături într-un mare magazin într-un moment când acesta este aproape gol; - cumpărături la brutăria înțesată de lume, pentru achiziționarea prăjiturii de Anul Nou. Anxietatea era majoră (8/8), dar ea dorea să facă acest lucru pentru copii. In timp ce aștepta, atunci când avea impresia că se va sufoca imediat, s-a concentrat pe o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o emisiune radio care a avut drept subiect fobia socială. Ea suferă de ereutofobie jenantă, apărută în timpul adolescenței. Antecedente Isabelle - Inainte? Eram o fetiță destul de timidă, dar de o timiditate normală: aveam prietene, puteam să merg să cumpăr pâine de la brutărie singură; nu ridicam niciodată degetele în clasă și nu-mi plăcea deloc să merg la tablă, dar eram capabilă să-mi spun acolo lecțiile și să mă gândesc pentru a rezolva diferite probleme. Eram mai degrabă populară la școală și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
volum mic de produse, contrabalansează avantajele prețului mai redus. Activitatea economică. Sursele de venit ale populației În afara magazinelor/barurilor de care am amintit, în sat nu se mai desfășoară alte activități economice. La nivelul comunei există trei mori și o brutărie, însă nici una dintre aceste mici „întreprinderi” nu este amplasată în satul Tomșani, ci în Loloiasca și Magula. În cea ce privește sursele de venit, acestea sunt în majoritate salarii realizate din munca în regim de navetă la Ploiești și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și pentru consultanța oferită de către o firmă din București. În cadrul acestui proiect, comunitatea locală ar fi mers în parteneriat cu consiliul județean Prahova care ar fi suportat contribuția financiară de 25% cerută beneficiarului. Inițiatorul acestui proiect SAPARD a fost patronul brutăriei și al morilor din comună. „Morarul” este președintele filialei unui partid parlamentar din comună și a aflat de fondurile SAPARD de la o ședință de partid, unde a venit cineva care lucra la agenția care se ocupă cu administrarea acestor fonduri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a fost prea târziu. Deși s-a făcut studiul de fezabilitate, acesta a fost finalizat prea târziu pentru a putea depune aplicația și a putea obține banii. Prin acest proiect se dorea asfaltarea străzii principale și a străzii „unde este brutăria pentru că era considerată a fi de importanță pentru sat” (bărbat, 46 de ani). În acest moment, primăria a înaintat către consiliul județean Prahova câteva propuneri pentru dezvoltarea comunei: realizarea unei rețele de apă și canalizare, pietruirea și asfaltarea rețelei de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
anterior. Mai există și un magazin-bar plasat lângă biserică cu un orar de funcționare haotic (oamenii afirmând că mai funcționează din când în când). Produsele se reduc la băuturi alcoolice, făină și zahăr (după cum am putut observa prin geam). Neexistând brutărie în sat, pâinea este adusă de o firmă de la Făget, iar la sfârșit de săptămână nu se găsește în nici unul dintre magazinele menționate. Sectoare de activitate și forța de muncă existentă Percepția celor intervievați, este relativ diferită în ceea ce privește ocuparea localnicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și aplicații. Tabelul 1. Existența în cele șase sate a unor proiecte de dezvoltare finanțate prin granturi Satul Proiecte Tomșani Nici unul implementat. O încercare de a aplica la SAPARD 2.1 pentru modernizarea unor drumuri (inclusiv cel care duce la brutărie) a fost inițiată de principalul antreprenor local (proprietar și al morii). Studiul de prefezabilitate a fost achitat de către consiliul local (100 de milioane de lei vechi). Aplicația nu a fost însă depusă, dată fiind depășirea termenului limită, conform unor subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Ploieștiului, decât către cea a Tomșanilor. Tabelul 3. Elemente ale participării în cele șase sate în trecutul apropiat Satul Acțiuni trecute Tomșani Trei experiențe diferite marchează trecutul recent. Morarul a încercat la un moment dat (1998-1999) să pietruiască drumul spre brutărie. A cumpărat pietriș și a solicitat beneficiarilor direcți - cei care locuiau pe strada respectivă - să ajute la împrăștierea acestuia pe drum. Nimeni nu a contribuit. Pe de altă parte, câțiva săteni au construit în urmă cu câțiva ani un podeț
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fost crescut de Azilul de copii orfani din Cluj, fiind părăsit de mamă (tatăl nu și l-a cunoscut niciodată). În 1916 a fost luat de la azilul de orfani de către familia Gheorghe Glodan din Zalău (1916-1920). A fost ucenic la brutăria patronului Haidu Iosif din Zalău (1924-1928), brutar la brutăria patronului Chetner Iacob din Cluj (1929) și apoi angajat la cofetăria patronului Covaci Iuliu din orașul Cluj (1929-1932); șomer (1932-1933, 1934-1935); brutar la mai mulți patroni din Cluj, Hunedoara și Turda
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fiind părăsit de mamă (tatăl nu și l-a cunoscut niciodată). În 1916 a fost luat de la azilul de orfani de către familia Gheorghe Glodan din Zalău (1916-1920). A fost ucenic la brutăria patronului Haidu Iosif din Zalău (1924-1928), brutar la brutăria patronului Chetner Iacob din Cluj (1929) și apoi angajat la cofetăria patronului Covaci Iuliu din orașul Cluj (1929-1932); șomer (1932-1933, 1934-1935); brutar la mai mulți patroni din Cluj, Hunedoara și Turda (1935-1939); concentrat la Batalionul 6 Administrativ - Formația 11 Marghita
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]