1,311 matches
-
Astfel, spațial, autenticitatea parcursului ales de scriitor pentru vânătoarea de mistreți devine verosimilă. Iată și fragmentul care încurajează motivarea deducerii de mai sus: "Duminică (...) dis- de-dimineață, cînd se îngîna ziua cu noaptea, dar mai luceau stelele, a sunat un bucium dincolo de Moldova (logic, de pe malul aparținător Verșenilor sau Miroslăveștilor ) și răzeșii cu feciorii lor" (din Davideni), însoțiți și de câțiva dintre oștenii lui Nicoară, "au prins a se aduna spre vaduri". După trecerea râului, vânatorii n-aveau cum să ajungă
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
cea care îi dă aura. Dacă bărbatul se vrea întotdeauna iubit, numai în Femeia se întrupează dragostea. Dacă Chipul Femeii este Dumnezeu - Tatăl, al bărbatului este Femeia - Mamă. Dacă bărbatul este capul Femeii, Femeia este Filocalia bărbatului. Dacă bărbatul este buciumul de doină și jale, Femeia e cântecul de nuntă. Fecioara Maria este Crăiasa preabinecuvântată și multmilosârdă a Națiunii dacoromâne. Frumusețea Fecioarei Maria să înflorască în fiecare Marie, iar dragostea ei dumnezeiască să zămisleacă Chipul iubirii în orice Femeie! Cinstire, slavă
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
fost alcătuit din 15 specialiști proveniți din mai multe județe din țară. În timpul festivalului se desfășoară parada ouălor încondeiate, care sunt macheta festivalului, în căruțe trase de cai. La acest festival au mai avut loc și Concursul Glasul Trâmbiței, Cornului, Buciumului și Tulnicului la care au participat concurenți din toată țara, cât și Parada Costumului Popular Autentic. Tot în muzeu se păstează și macheta Festivalului Păstrăvului, un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt memorabile mai ales prin modulațiile sonore "bucium", "târție", "răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit. Prezența sinesteziilor se afirmă în această poezie descriptivă, elementele vizuale ale pastelului fiind transpuse în analogii auditive ce stârnesc plăceri, volens nolens, relația poet-societate implică nu rămânerea nemijlocită la
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
SEPTEMBRE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Peste codri azi trece septembre Împroșcând peste verde arama, Unui soare timid îi face dojana De frigul ce-l simte-n vertebre. Un bucium sună-n noapte târziu, Pe ceruri trec vrăbii în zbor cenușiu, Văraticii nori de-acum plumburii Brumele-și cern peste morți, peste vii. Trec zilele ca un zbor de hulub, Picuri de ploaie, de-amor văduviți Cad de-acum peste
SEPTEMBRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355676_a_357005]
-
Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te, Țară, românii ți-i strânge Și mână-i în lupta cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. Iubirea de glie în noi se coboară Adânc în
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
în vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Eroi, la lumină ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Când doina ne strigă și buciumul sună! Când buciumul plânge cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sânge din codrii cu inima frântă. Pe plugul de lemn și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Eroi, la lumină ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Când doina ne strigă și buciumul sună! Când buciumul plânge cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sânge din codrii cu inima frântă. Pe plugul de lemn și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
Dosoftei “ de la 1678, prima operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura san e este
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
din Cluj-Napoca, în care să fie sărbătorit anul acesta centenarul Ovidiu Bârlea, nu ar fi existat. Printre exponatele care povestesc despre cultura tradițională specific transilvăneană, la data de 25 martie 2017, iubitorii de folclor și mai ales locuitori din comuna Bucium (jud.Alba), urmași de buciumani dar și simpatizanți, s-au adunat pentru a celebra o activitate de o viață închinată culturii populare românești, cu o personalizare specială și punere în valoare a aripii aparținătoare comunității din Bucium ca civilizație de
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
locuitori din comuna Bucium (jud.Alba), urmași de buciumani dar și simpatizanți, s-au adunat pentru a celebra o activitate de o viață închinată culturii populare românești, cu o personalizare specială și punere în valoare a aripii aparținătoare comunității din Bucium ca civilizație de milenii aservită exploatării zăcămintelor aurifere. Evenimentul închinat memoriei folcloristului Ovidiu Bârlea a primit deci tenta aurie a cercetărilor de teren din zona Munților Apuseni, primind numele de „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. „Vinovați” de organizarea întâlnirii cu istoria
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
deci tenta aurie a cercetărilor de teren din zona Munților Apuseni, primind numele de „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. „Vinovați” de organizarea întâlnirii cu istoria și cultura prin prisma operelor semnate de Ovidiu Bârlea s-au făcut Asociația „Baia Domnilor” din Bucium și Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca. Evenimentul a debutat prin cuvântul de bun venit adresat de domnul Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, care a a făcut un scurt istoric al muzeului cu sublinierea importanței istorice a
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
de-al doilea Congres al ASTREI. Devenit așadar al buciumanilor pentru o zi, muzeul a fost gata să primească în brațele sale și evenimentul de suflet românesc „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. Domnul inginer Nicolae Țandrău, președintele Asociației „Baia Domnilor” din Bucium, a prezentat programul evenimentului și pe invitații săi, punând accent pe modul în care buciumanii și urmașii lor au răspuns la această „strigare a buciumanilor” de a se aduna pentru a-și onora înaintașii, pentru a-și cunoaște rădăcinile și
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
la această „strigare a buciumanilor” de a se aduna pentru a-și onora înaintașii, pentru a-și cunoaște rădăcinile și pentru a se mobiliza în vederea întoarcerii fiilor satului în această zonă care nu merită nici depopularea și nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munții Apuseni. Auditoriul a fost răsfățat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertație despre Ovidiu Bârlea - etnograful și folcloristul, dizertație care a făcut o trecere ușoară de la
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
pe care o exercită viața buciumănească dl. Remus Hădărean, scriitor, care a prezentat considerentele care au făcut din domnia-sa un adevărat buciuman prin adopție, doamna asist.univ.drd.Cipriana-Elena Peica de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj al cărei „Cuvânt despre Bucium și buciumani” a pogorât asupra auditoriului iubirea, așa cum este ea prezentă în poveștile, doinele și faptele locurilor și a locuitorilor, doamna Iozefina Postăvaru, care, în calitatea sa de vicepreședinte al Asociației REPER a deschis un colorat evantai al potențialului turistic
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
orgolioasă mândrie o serie de imagini ale zonei cu extrapolare evolutivă în contemporan. Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea că întreaga
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
o înfigă în lumea de la suprafață. Despre viața de miner, despre cei care au căzut într-un fel sau altul pradă vrăjii sale a fost vorba și în evenimentul care a avut loc pe data de 20 mai 2017 la Bucium - Poieni, loc numit cu atâta drag de oamenii locului „Miezul de aur al țării”. Într-o frumoasă zi de sâmbătă, când cerul s-a încăpățânat să rămână senin deasupra Apusenilor cu toate că în majoritatea țării ploua, în plină sărbătoare a narciselor
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
zi înainte de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, buciumani, urmași de buciumani și simpatizanți ai acestora, s-au adunat cu mic cu mare la Căminul cultural din Bucium-Poieni pentru a participa la un eveniment cultural purtând marca Asociației „Baia Domnilor” din Bucium, un eveniment prin care s-a dorit o triplă celebrare: - 135 de ani de la nașterea lui Ion Agârbiceanu, unicul scriitor al aurarilor, care a trăit în Bucium între anii 1906 - 1910; - 110 ani de la nașterea lui Ion I.Agârbiceanu, părintele
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
pentru a participa la un eveniment cultural purtând marca Asociației „Baia Domnilor” din Bucium, un eveniment prin care s-a dorit o triplă celebrare: - 135 de ani de la nașterea lui Ion Agârbiceanu, unicul scriitor al aurarilor, care a trăit în Bucium între anii 1906 - 1910; - 110 ani de la nașterea lui Ion I.Agârbiceanu, părintele primului laser cu gaze din țară, născut la Bucium în anul 1907; - Lansarea volumului „Monografia comunei Bucium-Alba” purtând semnătura d-lui prof. univ.dr.ing. Ioan-Lucian Bolunduț, născut în
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
triplă celebrare: - 135 de ani de la nașterea lui Ion Agârbiceanu, unicul scriitor al aurarilor, care a trăit în Bucium între anii 1906 - 1910; - 110 ani de la nașterea lui Ion I.Agârbiceanu, părintele primului laser cu gaze din țară, născut la Bucium în anul 1907; - Lansarea volumului „Monografia comunei Bucium-Alba” purtând semnătura d-lui prof. univ.dr.ing. Ioan-Lucian Bolunduț, născut în anul 1947 în Bucium. Ca orice eveniment desfășurat sub însemnele Asociației „Baia Domnilor” și această întâlnire a debutat cu Imnul minerilor, cântat
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
1910; - 110 ani de la nașterea lui Ion I.Agârbiceanu, părintele primului laser cu gaze din țară, născut la Bucium în anul 1907; - Lansarea volumului „Monografia comunei Bucium-Alba” purtând semnătura d-lui prof. univ.dr.ing. Ioan-Lucian Bolunduț, născut în anul 1947 în Bucium. Ca orice eveniment desfășurat sub însemnele Asociației „Baia Domnilor” și această întâlnire a debutat cu Imnul minerilor, cântat cu voci răsunătoare sau tremurătoare de majoritatea participanților pentru care Căminul cultural din Bucium nu s-a dovedit suficient de încăpător. Cuvântul
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
univ.dr.ing. Ioan-Lucian Bolunduț, născut în anul 1947 în Bucium. Ca orice eveniment desfășurat sub însemnele Asociației „Baia Domnilor” și această întâlnire a debutat cu Imnul minerilor, cântat cu voci răsunătoare sau tremurătoare de majoritatea participanților pentru care Căminul cultural din Bucium nu s-a dovedit suficient de încăpător. Cuvântul de deschidere a aparținut d-lui Nicolae Țandrău, care, în calitatea sa de președintele al asociației, a prezentat programul evenimentului, nu înainte însă de a recita câteva versuri scrise de domnia sa în
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
simplu chiar și numai raportându-se la numele mari ale culturii pe care acest miez de aur al țării le-a dăruit. Domnia-sa a vorbit cu venerație despre Ion Agârbiceanu, „sfântul părinte al literaturii române” care a păstorit în Bucium Șasa urmărind iluminarea spirituală și culturală a enoriașilor săi, timp în care a surprins viața terifiantă a băieșilor din minele de aur, viață redată de altfel în romanul „Arhanghelii”, și de la nașterea căruia în 2017 se împlinesc 135 de ani
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
împlinesc 135 de ani. Despre Ion I.Agârbiceanu și extraordinarele sale realizări în domeniul fizicii, a vorbit domnul Mircea Costinaș, vicepreședintele Asociației „Baia Domnilor”, care a ținut să amintească auditoriului, printre altele, că ilustrul savant de la a cărei naștere la Bucium se împlinesc anul acesta 110 ani, a făcut din România a patra țară din lume în care s-a realizat un laser, reușind la numai doi ani de la apariția primului laser să realizeze laserul cu gaz . Momentul de vârf al
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
anul acesta 110 ani, a făcut din România a patra țară din lume în care s-a realizat un laser, reușind la numai doi ani de la apariția primului laser să realizeze laserul cu gaz . Momentul de vârf al întâlnirii de la Bucium l-a constituit lansarea volumului „Monografia Comunei Bucium-Alba” aparținând prof.univ.dr.ing.Ioan - Lucian Bolunduț, un veritabil fiu al comunei, care a depus o muncă laborioasă pentru a cuprinde în cele 417 pagini ale lucrării sale un amplu material susținut de grafică
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]