2,036 matches
-
pentru nevoile proprii de deplasare, dar, întro perioadă mai veche, când erau chemați să meargă la război, mergeau cu caii proprii și cu merinde pentru o săptămână. Să ne amintim că atunci când răzeșul Ion Ciuchi i-a găsit pe bejenarii bucovineni pe dealul Glodișoare, acesta venea de la Bacău călare și trebuie să ne imaginăm că nu călărea o mârțoagă. Despre oi, Cantemir ne spune că sunt de trei feluri: oile de munte, oile de Soroca (astăzi Republica Moldova) și oile sălbatice de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni nu are o situație mai bună, deoarece era prea puțin teren pentru pășunat, fânețele naturale erau puține, iar închirierea de la proprietar a izlazului de vite și a suhatului pentru oi impuneau cheltuieli și datorii mari. Ne amintim că bejenarii bucovineni au venit pânăă la noul loc de așezare cu vitele care urmau carele încărcate cu puține lucruri și cu copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864, mulți luncași aveau boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne amintim că la venirea bejenarilor bucovineni în lunca Dunavățului, fiecare și-a făcut „casa” așa cum s-a priceput și din ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar și pe Catrina Diaconiță (văduvă după un diacon). Este de la sine înțelesă că 12 duhovnici de la curtea Mariei Rosetti îndeplineau toate slujbele la curte și la biserica din sat, dând asistență religioasă și altor locuitori de pe moșia Filipeni, bejenarilor bucovineni, dar și robilor țigani. în ce privește mutarea bisericii din Filipeni la Lunca în anul 1840, nu avem mărturii scrise, nu cunoaștem din relatări contemporane cum s-a ajunsă la acest aranjament. Putem bănui că satul Lunca concentrase majoritatea forței de muncă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în comuna Filipeni timp de 28 de ani, primul luncaș știutor de carte. Ar trebui însă să-l avem în vedere, înaintea lui Gh. Boca, pe vornicul Furcaru, fiul popei Andrei din Udești, care i-a adusă pe primii bejenari bucovineni în Lunca din Dunavăț, despre care știm că era un om cu știință de carte. Poate să fi fost și alții din Lunca, din Slobozia - Filipeni, nu vorbim de Fruntești, care să fi învățat ceva carte, dar memoria documentelor nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între anii 1785 și 1803 s-au stabilit și alți bejenari, care au fost așezați și în alte sate ale comunei Filipeni. Interesul boierului Ștefan Rosetti era să ascund
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ardeal. Îmbrăcămintea răzeșilor, la fel ca a celorlalți rani, s-a distinsă prin sobrietate și prin folosirea, în principal, a două culori „imperiale”: albul și negrul. Portul popular al răzeșilor din Fruntești s-a pierdut mai repede decât al bejenarilor bucovineni. Se mai știe astăzi că unele femei bătrâne purtau cămașă din 343 in sau bumbacă (și amestec), cu un croi simplu, față-spate, cu o deschidere pătrat pentru cap, care avea marginile cusute cu un model geometric. Se purta fustă alb
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
crâșma ca loc de întâlnire, petrecere, horă, schimb de idei și noutăți; era „ziarul” satului. în momentul în care s-au stabilit pe raza moșiei Filipeni, mai întâi a celor care au pusă bazele satului Slobozia - Filipeni, apoi a bejenarilor bucovineni, stabiliți și în Slobozia, concentrați în lunca Dunavățului, veniți cu toată zestrea lor spirituală, au găsit aici, în raza actualei comune Filipeni, condiții de manifestare „artistică” la fel ca pe locurile de pornire și, ceea ce s-a constatat mai târziu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai noștri, din alte locuri, alungați de necazuri în valea Dunavățului. Cei din Fruntești, răzeșii marcați de superioritatea lor socială, nu veneau la dansurile și horele luncașilor, dar influența s-a făcut prin școală, desigur mai târziu, în raport cu venirea bejenarilor bucovineni. Ceea ce vedem astăzi ca program artistică la televizor, în trecutul nu prea îndepărtat, avea loc în fiecare sat. Deosebirea constă în percepția fenomenului artistic: cei mai vechi ca noi erau participanți și beneficiari ai fenomenului artistic, numit generică „gioc, joc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
socială românească: Banda Jianului (Lunca), care exprimă fascinația poporului de rând față de haiduci cărora li s-a atribuit o aură de apărători ai celor mulți și năpăstuiți. Cum a ajunsă Jianu și banda lui din Muntenia în Moldova, până la bejenarii bucovineni din Lunca este mai greu de stabilit, însă nu este exclusă ca „Banda Jianului” să fie o prelucrare și o imitație de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învierea naturii, intra în horă, la joc, noul val de fete și băieți care-și făcuseră inițierea pe la ezătorile și clăcile organizate pe la casele gospodarilor. Cât privește originea Vălăretului, trebuie să acceptăm că este locală, nu este adusă de bejenarii bucovineni, luncașii - dorneni, pentru bunul motiv că în locurile lor de plecare (Cașvana, Todirești, Botoșana, Udești, Iacobeni, Dorna și Dorna Candrenilor) nu se practică. În nicio lucrare cu caracter monografică despre satele din Bucovina nu se vorbește de Vălăret, de unde putem
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără mari regrete, se luau vitele, eventual carul de lemn, familia și se pleca spre un loc mai bun. Despre primele construcții ale luncașilor pe valea Dunavățului avem descrierea celor doi cronicari din Fruntești [vezi cap. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni], așa că nu e greu să înțelegem că locuința mono și bicelulară a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima casă acoperită cu indrilă din Lunca a fost casa lui Vasile Bârgăuanu, dascăl la biserică, în care a locuit și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
smulse din trupul Țării, durerea sfâșierii a sângerat și în inimile încă prea tinere pentru acest gen de suferință ale lui Constantin Hogaș și Grigore Niță din satul Ciohorăni (azi, județul Iași), sat aflat atunci în cel mai sudic județ bucovinean, Baia. Băietanilor aceștia de 19 ani nu le venise ordinul de chemare la oaste, dar zilele împlinirii sorocului erau numărate. În vreme de pace recruții așteptau ordinul de încorporare ca pe însurătoare, căci serviciul militar era condiția preliminară în aspirația
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SÂNZIANA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 905 din 23 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Sânziana ( după o legendă bucovineană) De demult, ne zic străbunii, Cică pe acest pământ Ce era Grădina Lumii Maicii Domnului cel Sfânt, Oameni, vite, păsărime Flori și gâze câte sunt Toate-și petreceau orânda Dată nouă pe pământ. Și cu toții, mic și mare, Tânăr sau
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
A amplasat mai apoi o fântână cu cumpăna, a plantat multe flori și a expus câteva ciudățenii din natură, adică rădăcini și crengi de copac ce aveau o mare asemănare cu păsări ori cu animale reale ce viețuiesc pe meleagurile bucovinene. Este, poate, o a doua ori nu se știe a câta pasiune a acestui om. Caută prin pădure, caută pe dealuri, caută pe cursul râului Moldova. Locurile îl cunosc și-l ajută. Îi pun la dispoziție, când nu se așteaptă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
scuzat și ne-am exprimat gândurile acelui moment, dar și regretul că trebuie să plecăm. Ne-am îmbrățișat, ne-am sărutat și ne-am strâns mâinile cu forța prieteniei ce ne legase în acele zile minunate petrecute împreună pe meleagurile bucovinene. Cascadele de râs și muzică ne-au însoțit până am intrat pe holul clădirii în care aveam camera. La scară ne-a oprit Gabriela Maxim. Ne pregătise pachete cu mâncare pentru drum. Ne-am luat un rămas bun deosebit de călduros
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
oameni. Oamenii sunt bucuria cea mare a acestor meleaguri și de aceea cartea de față este ”Dor de Bucovina”, căci ți se face dor de oamenii pe care i-ai întâlnit sau pe care i-a întâlnit în acest periplu bucovinean autorul. Este în toate și întru totul în „Dor de Bucovina” o lume pe care o poți câștiga numai dacă îi treci „pragul” și îi primești binețea și binecuvântarea, căci nimic nu există în afara sufletului uman. Că în Bucovina sufletul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
a stabilit la Vatra Dornei Suceava, unde lucrează ca învățător de peste 40 de ani. Scrie literatură pentru copii. A colaborat cu diverse reviste de literatură, a apărut în antologii literare din țară dar și din Ucraina. Este membru al S. S. Bucovineni și al L. S. din România. A publicat 28 de cărți, de proză și poezie, motiv pentru care a primit numeroase diplome și premii. S-a bucurat de aprecierile critice ale unor scriitori importanți: Radu Cîrneci, Emil Satco, Emilian Marcu
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
vol. 2), Ed. Armonii Culturale, 2016; ■ Actori printre Vise - Antologie de proza contemporană românească, Ed. Armonii Culturale, 2016. Participa în calitate de membru al juriului sau invitat special la: ■ Festivalul Național de Creație Literară „Visul” - Orăștie, 2011; ■ Anul 80 al artelor plastice bucovinene - Muzeul Bucovinei, Suceava, 2012 (invitat special - în calitate de critic de artă, prezintă activitatea pictorilor Radu Bercea și Constantin Se-verin, alături de Mircea Pânzaru PIM); ■ Festivalul Concurs Național de Creație Literară „Bogdania” - Focșani, 2012; Concursul Internațional de Creație Artistică „Univers XXL”- Pitești, 2012-2016
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile lui Luchian, pentru crucile, icoanele și Liturghia ortodoxe și pentru Cetatea Sucevei și Umbra lui Mircea la Cozia și Întoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu, pentru Junii de la Jidvei
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
și povstirile bunicii mele, pentru țarina moțească, bătuta moldovenească și Perinița, pentru Gheorghe Lazăr, Spiru Haret, Dimitrie Țichindeal și Râpa Robilor de la Aiud, Pentru Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă și martiriul Sfinților Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Acasa > Impact > Istorie > DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Despre comemorarea
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]
-
DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Despre comemorarea deputaților bucovineni din Dieta de la Viena - Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Bolovan Săptămâna aceasta a avut loc la Parlamentul austriac comemorarea deputaților bucovineni prezenți în anul 1861 în Dieta de la Viena. La eveniment a participat în calitate de invitat și prof. univ. dr.
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Despre comemorarea deputaților bucovineni din Dieta de la Viena - Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Bolovan Săptămâna aceasta a avut loc la Parlamentul austriac comemorarea deputaților bucovineni prezenți în anul 1861 în Dieta de la Viena. La eveniment a participat în calitate de invitat și prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, prilej cu care a susținut o scurtă prelegere despre semnificația prezenței acestora în Parlamentul de la
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]