690 matches
-
pentru turiști în anul 1906 din inițiativa primarului orașului Constanța de la acea dată, domnul Nicolae Bănescu. Printr-un proces de împroprietărire cu pământ a țăranilor s-au stabilit în Dobrogea atât români veniți din Regatul României, cât și români: transilvăneni, bucovineni, basarabeni, dar și elemente românești venite în Dobrogea din peninsula balcanică și nevoite să emigreze din locurile natale din cauza politicilor de asimilare promovate asiduu de către tinerele state naționale din Balcani. Toți aceștia au contribuit activ la dezvoltarea rapidă a provinciei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în manuscris, cum ar fi „Balenele”. „Universul”, „Poetiss”, pentru unele articole fiind anchetat de organele de securitate ale statului socialist. A debutat poetic în anul 1963 cu placheta „Pornire în timp”. În prezent lucrează la redactarea „Jurnalului omului de cultură bucovinean Lecca Morariu, în colaborare cu dr. Liviu Papuc din Iași. 287 ÎNCEPUTUL Vezi, mamă, au înflorit mușcatele în glastră și‐obrazul lunii e parcă de ivoriu dă‐mi mâna ca să pot ieși din mine - îmi caută o fată chipul pe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de astăzi, în care toți românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri, săvârșite la 1859, între cele două țări românești, noi, cei mai jos iscăliți, potrivit punctului nostru de plecare, nu ne mai socotim ca până acum: ardeleni, basarabeni, bucovineni ș.a.m.d. și nu ne mai socotim nici numai ca fiii aceluiași popor, ci ca cetățenii (grajdanii) aceluiași stat unitar românesc, ca cetățeni ai României nouă a tuturor românilor, cu aceleași datorii de fiecare parte a ei și cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lui Paul Auster În fața bătrîneții. Dar puțurile de tăcere nu-s adînci, pentru că timpul pe care Îl petrecem Împreună e scurt și avem niște chestii de vorbit. Uite cartea pe masă, mi-a adus-o cineva de la asociația asta a bucovinenilor... — Mulțumesc, am făcut rost de ea. Am vorbit... mă rog, nu eu, cineva din Suceava... a vorbit cu autorul, a fost atît de bun să-mi dea un exemplar. Știe ce vreau să scriu, am mai discutat despre asta, mă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de minimum trei ani în învățământ plus cursurile de vară de pe lângă școlile normale. În total, pentru examen, eram 139 de băieți, fetele având alt centru. Am avut cea mai bună teză la română, fapt apreciat de profesorul de specialitate, un bucovinean din Cernăuți. In final au fost declarați reușiți 26 iar dintre învățătorii ajutori doar unul. Eu. Sunt însă convins că numărul admișilor ar fi fost mult mai mare dacă n-ar fi fost indicații de reducere a valului de învățători
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
avem materiale suficiente în școli fiindcă toate guvernele care s-au perindat la putere au fost preocupate în primul rând de reducerea bugetului la învățământ și sănătate... Vorbeam ca la pereți dacă n-ar fi apărut preotul căpitan Totoescu Boris, bucovinean, care i-a spus: “Ce spune domnul elev plutonier Brumă este adevărat. Din acest moment orice utilizare a lucrurilor din școală se consideră jaf și va fi pedepsit după legile stării de război”. Și așa a rămas. Nu-mi propun
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
tulcenilor Fudulea Nicolae zis Cușa, Stere M. Grasu zis Tecu, condamnați la moarte într-un numeros grup cu ani grei de detenție, confiscarea averilor și deportarea familiilor conform sentinței Curții Militare de Casație și Justiție din 17 August 1950. Tot bucovineni, făcând parte din grupul “Gărzile lui Decebal”, au fost condamnați la moarte și Vasilache Ghe. Gheorghe și Străchescu Ghe. Constantin- inginer silvic din com. Goinești-Baia, ceilalți din grup primind condamnări de la muncă silnică pe viață până la cinci ani. De asemenea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
caracteristic scepticism țărănesc. La vestea pe care, datorită coincidențelor ce ne guvernează, o aflam, inima mi s-a strâns iar amintirea a explodat. Când îl cunoscusem eu pe Coca, omul era în vârstă, înalt și slab. cum sunt de obicei bucovinenii, cu cearcăne sub ochi. Se purta vânătorește, cu jambiere roșii și pălăriuță verde. Era un ins umblat : făcuse două războaie și călcase mai multe țări. Știa gustul cașei rusești, mâncase la italieni polenta, fapt ce nu-i schimba deloc înfățișarea
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Coca se întrista și mormăia un cântec din tinerețe: Lasă mândră, lasă, lasă ! Eu suspin, ție nu-ți pasă. A veni o vreme-așa Când și tu îi suspina Și mie nu mi-a păsa. Într-o viață de om bucovineanul nu-și irosise decât sănătatea. „Sufăr cu stomagu’ ”, zicea el. Apoi adăoga : „Mă necăjește și maiu’ ”. Copil, mă țineam scai de dânsul, punând tot felul de pricini ca să nu scap nici una din poveștile cu care știa să-și ilustreze orice
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
are satisfacția deplină a eliberării de Stafia roșie a comunismului, nutrind o îndreptățită speranță în redresarea satului românesc. Mă alătur acestei credințe a autorului, gândind că satul bucovinean se află într-o situație mai bună decât restul satelor românești deoarece bucovinenii se află lângă atâtea lăcașuri cu sfinte oseminte ale făuritorilor de legi și datini și că bucovinenii sunt mai solidari și mai apți de o sigură redresare morală și spirituală, tocmai datorită faptului că, foști sub dominație străină un răstimp
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
românesc. Mă alătur acestei credințe a autorului, gândind că satul bucovinean se află într-o situație mai bună decât restul satelor românești deoarece bucovinenii se află lângă atâtea lăcașuri cu sfinte oseminte ale făuritorilor de legi și datini și că bucovinenii sunt mai solidari și mai apți de o sigură redresare morală și spirituală, tocmai datorită faptului că, foști sub dominație străină un răstimp istoric, au știut și știu să-și fie mai aproape unul altuia. Și de data aceasta m-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și a Întemeietorului acesteia va fi bădia Sebastian Erhan. Aceasta s-a Întâmplat prin iarna 19571958. În celulele 1-4 și 9-12 (pentru tebeciști) ale secției a III-a a penitenciarului Jilava, am avut norocul să-l cunosc pe acest admirabil bucovinean, brav veteran al Legiunii Arhanghelul Mihail și al temnițelor politice ale dictaturilor carlistă, antonesciană și bolșevică. De la el am aflat, Întâi, ceea ce Îmi confirmă, acum, fotografia: că marele martir Corneliu Zelea Codreanu era un bărbat Înalt, atletic, frumos și viteaz
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu cămăși verzi”; Pag. 61: „Se găsesc și printre evrei nebuni anti creștini”; Pag. 75:„... bandele sale catilinare... Codreanu se știa și se simțea metec”; Pag. 76: „Legionarii au devenit mercenari ai unui naționalism zoologic și antropofag”; Pag. 113: „Mironovici, bucovinean habsburgic” (idem, la pagina 247); Pag. 157:„ meteci, fanarioți, semi-teutoni, Mussolini și cu Hitler”; Pag. 171:„Universitatea obscură (din orașul francez Grenoble, la care au studiat și românii Corneliu ZeleaCodreanu și Ion I. Moța); Pag. 194: „... proștii moldo-valahi...”; Pag. 230
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
sora-sa mezină, călcată cu camionul; de corijențele lui la engleză, de faptul că, de la trei ani, ai 283 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Ciupi secretarele. Sărută dreapta directoarei-adjuncte. Intră ca un taur în cabinetul directorului-plin (o huidumă de bucovinean, cu care făcuse lupte greco-romane în tinerețe, cu care mai făcuse afaceri și care îi era și acum îndatorat că nu-i frânsese atunci gîtul) îi răsfiră înainte jumătate dintre certificatele, pe care izbutise să le falsifice în favoarea lui Doru
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se 'mbală gura lui Ștefan cel Mare; ci încă și din acela că pune broșura toată în lumina ei adevărată și arată scopul cel adevărat al ei. Autorul se vede partizan al unei libertăți care, mulțămită simțului celui sănătos al bucovinenilor, va rămânea pentru ei un ideal etern nedorit; și apoi manifestă o ură cumplită și strivitoare contra glodului confaesunal, adecă confesional. Și de ce autorul e inamicul ideii confesionale, a acelora adecă cari pretind și țin la aceea ca școalele din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au reînceput, neutralizat întrucîtva de blestemele populațiilor ruinate de la un capăt al imperiului până la cel[l]alt. Astfel dar era firesc ca predecesorii lui Hohenwart, care în viața lor n-au simțit instinctul respectării proprietății, să răspundă într-un rând bucovinenilor că "fondul religionar greco-oriental nu ar fi al bisericei, ci al guvernului". Noi nu ne putem nici închipui măcar o asemenea lipsă de orice simț de pudoare. Într-adevăr, la noi moșiile mănăstirești s-au prefăcut în avere a statului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în loc de dă aur, pă aici, iar nu în loc de de aur, pe aici. Va să zică pronunția cea mai bună e aceea care conservă pe e deși scurtat, adică de-aur, de-aici etc. 2. O greșeală de pronunție a moldovenilor și-a bucovinenilor este lungirea peste măsură a lui e intonat când acesta e urmat în silaba a doua de-un alt e, d. e.: pepene, rece, trece ș. a. Ei susțin această pronunție de corectă și de frumoasă, deși ea nu-i alta nimica
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
silaba a doua de-un alt e, d. e.: pepene, rece, trece ș. a. Ei susțin această pronunție de corectă și de frumoasă, deși ea nu-i alta nimica decât consecința naturală a unei greșeli de pronunție. Pe e final moldovenii (și bucovinenii) îl schimbă în i, precum: faci, coci, mergi. Tot așa pe-un e chiar în mijloc, numai de se-ntîmplă că urmează lui e cel intonat, d. e.: pepini, pieptini. Prin asta însă ecuilibrul și raportul ce esistă între silaba intonată, dominantă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care și satele Bărboasa, Dealul Perjului, Oncești, Laz și Taula. În urma Convenției de la Constantinopole (7 mai 1775), Bucovina a rămas sub administrație militară austriacă, devenind teatrul confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, ceea ce a făcut ca mulți români bucovineni să ia drumul bejăniei spre Basarabia, Moldova, Muntenia și peste Carpații de Nord. Acești bejenari români, în grupuri mari, s-au așezat pe moșiile boierești și mănăstirești, care aveau nevoie de brațe de muncă. Astfel, în jurul anului 1784, s-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Regat"278. În capitolul despre "Întregirea neamului (1916-1919)", personajul central era încă regele Ferdinand. Dar ziua de 1 decembrie 1918 era amintită doar pentru că atunci românii ardeleni "se strâng la Alba Iulia și hotărăsc unirea", după ce "același lucru îl fac Bucovinenii, iar frații Basarabeni hotărâseră același lucru mai înainte". Adevărata naștere a "României Mari" s-a produs odată cu încoronarea de la Alba Iulia, în 1922, când "regii întregirii neamului" intrau în legendă 279. De la "întregire", manualul lui Enescu-Bughea trecea, elocvent, direct la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fură primite cu o neîntrecută căldură, cu urale nesfârșite, cu lacrimi în ochi"293. Povestea războiului, compactă până în acest punct, era deturnată de un alt fir narativ, cel al unirii: "curând după aceea, o delegație de Transilvăneni și una de Bucovineni aduseră regelui Ferdinand I hotărârea acestor două țări de a se uni cu regatul României. Basarabia făcuse și ea, cu puțin mai înainte, acest act prin Sfatul ei (s.n. C.M.)"294. Ordinea în care se invocau actele de unire era
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
doua zi Consiliului Național Român se autoproclama "suprema putere a acestei țări" și "sigurul corp legiuitor". În această calitate, C.N.R. desemna și un guvern, în timp ce, printr-un ordin propriu, din aceeași zi, generalul Zadik "făcea cunoscută existența și recunoașterea guvernului bucovinean și a Consiliului Național Român" (Ibidem, pp. 190-192). 123 Un caz interesant de rememorare selectivă este cel furnizat de Ion Inculeț. Inițial, se pare că el a apărut în prim-planul scenei politice basarabene ca reprezentant al bolșevicilor, "membru al
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și, evident, Convorbiri literare care au oferit cu generozitate pagini întregi scriitorilor Salonului și nu numai. Ion Hadârcă, spre exem plu, are cronică semi-permanentă la Convorbiri. Nemaivorbind de faptul că diriguitorii acestei reviste, cu atâta istorie în spate, sunt unul bucovinean de origine, fiu de preot persecutat în regimul bolșevic (dat afară din școală, de la Biblioteca județeană), profesorul universitar dr. Dan Mănucă și altul luptător anticomunist, revoluționar ieșean, care a cun oscu t detenția ( din fericire scurtă, fiind eliberat când Timișoara
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
academice. Volumul meu era o carte rară prin puținătatea tirajului său - pentru că, voiam să explic eu, aparținea unui autor relativ sărac și realizată cu contribuț ia u nui sprijinitor tot la fel. Important a fost că m am aflat în mijlocul bucovinenilor, iar cartea mea tocmai despre viața bucovineni lor se ocupă. Lecturațio, vă rog! (Din volumul „Cu capul pe umărul meu”, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 319 pagini). Hotarnica dintre Rusia și Moldova Când se împlinesc 90 de ani de la revenirea la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prin puținătatea tirajului său - pentru că, voiam să explic eu, aparținea unui autor relativ sărac și realizată cu contribuț ia u nui sprijinitor tot la fel. Important a fost că m am aflat în mijlocul bucovinenilor, iar cartea mea tocmai despre viața bucovineni lor se ocupă. Lecturațio, vă rog! (Din volumul „Cu capul pe umărul meu”, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 319 pagini). Hotarnica dintre Rusia și Moldova Când se împlinesc 90 de ani de la revenirea la patria mumă a teritoriului străbun de dincolo de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]