4,786 matches
-
Primejdia mărturisirii (1993), cu un tâlc la care trebuie să luăm aminte. Nu știm foarte multe despre anii tinereții, ai liceului urmat la "Spiru Haret" în 1922-1929 și ai Facultății de Drept din București, absolvită în 1934. Despre atmosfera intelectuală, bucureșteană și europeană, a acelui moment, despre ce citea și despre câțiva prieteni, N. Steinhardt a vorbit, a mărturisit câte ceva, dar fără a intra în detalii de viață personală, adică intimă. Nici Zaharia Sângeorzan (în volumul Monahul de la Rohia răspunde la
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
Vechiului și Noului Testament, realizată în 1988 sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române, ediție coordonată de I. C. Chițimia, prilejuită de împlinirea a trei sute de ani de la apariția acestui monument de cultură și de limbă românească. Există diferențe sensibile între școala filologică bucureșteană și cea ieșeană. În Nota asupra ediției ieșene se precizează că s-a adoptat "principiul transcrierii fonetice interpretative, considerată a fi modalitatea cea mai suplă de redare a unui text românesc scrisa cu slove chirilice" (vol. I, p. CXLII), pentru
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
și mai ales Progresul cădeau în B, dar asta mai mult din cauză că n-aveau sfinți protectori în lumea politică. O echipă navetistă între A și B era Sportul Studențesc, care avea zile bune doar cînd Partidul decidea că echipa studențimii bucureștene trebuia sprijinită de UTC. Cu "Știința Craiova" lucrurile au stat totdeauna altfel. Era echipa orașului și a regiunii, pînă la reorganizarea administrativă care a dus la reapariția județelor. Chiar dacă, după înființarea fabricii de locomotive "Electroputere" s-a luat decizia ca
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
va trece cu bine suspiciabilele săptămâni ale unei primăveri capricioase. Rețetele mele devin mereu mai costisitoare, pe măsură ce autoritatea se arată tot mai îndoită a mi le onora, și de n-ar interveni fluxul de premii de la Uniunea Scriitorilor, de la filiala bucureșteană a acesteia, de la Academie și alte academii, de la cercuri de admiratori constituiți în O.N.G.-uri cu scop caritativ, din Capitală, provincie și străinătate, dacă editurile care-mi smulg promisiuni de tomuri revelatoare, cu sprijin asigurat de la Ministerul Culturii, nu
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
cu imaginea celuilalt. Ironia și compasiunea, uimirea și tandrețea compun întregul unui demers regizoral exprimat cu discreție, dar nu mai puțin expresiv. E un fel de dramaturgie și un fel de regie mai rar întâlnite în ultimul timp pe scenele bucureștene, poate pentru că, în pofida aparentei lor simplități, sunt teribil de greu de scris și dificil de ridicat în picioare. Între copia lipsită de relief a realității și dorința de a compune imaginea teatrală a cosmosului în mișcare sunt multe drumuri posibile
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
striga biblic spre A.P.: "Sunt curățat de pesedism, pedism, penelism, penețecedism, cederism și toate celelalte păcate, iar îmbrăcămintea mea, ca și sufletul meu, are exclusiv culoarea apismului. Aliluia! " Traian Băsescu, localitatea Basarabi. Excelentă ideea cu înmulțirea gropilor din asfaltul străzilor bucureștene! Ce s-ar fi făcut locuitorii Capitalei dacă iubirea dvs. pentru mare s-ar fi materializat într-o singură groapă, a... Marianelor, cu o suprafață de vreo 175.000 de kmp și-o adâncime de peste 11 km ? Brrr! Deci, nu
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
uscat și este frig. Este ușor de înțeles de ce oamenii scuipa flegme scârboase, care se amestecă cu ce este pe jos, se usucă și iar intra în circuitul « natural » al prafului și mizeriei. Chiar și în cartierele noi ale elitei bucureștene (incluzând cunoscutul și invidiatul cartier Pipera) se poate observa dezordinea, praful și mizeria. Să nu mai vorbim de lipsa unui concept arhitectural. O constatare ciudată : mai toți câinii străzilor sunt schilozi în trei picioare sau chiar două. Săracii de ei
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
în același oraș. entru a nu rămâne în domeniul teoriei pure, am să dau n exemplu care ilustrează perfect cerințele formulate de dl Cosmâncă privind viitorul României și tipul de român visat de pesedei. Zilele trecute, la invitația unor prieteni bucureșteni, un domn și o doamnă, am luat prânzul la un restaurant șic de pe Căderea Bastiliei. O zonă plină de farmec, ce amintește, în ciuda aglomerației infernale, a prafului și a zgomotului de sfârșit de lume, vechiul, idilicul București. Am găsit cu
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
li se îndese un plic în generoasele lor buzunare. Zâmbesc ușor, mimând stânjeneala, și promit ceva... Dar să nu mai prelungim suspansul. Dacă v-aș spune că încăperea tocmai descrisă este de fapt salonul postoperatoriu al unei clinici de urgență bucureștene, ați reciti paragraful de mai sus și m-ați suspecta de literatură. Dar ce vină am eu!? Știu și ce anume v-a intrigat cel mai tare. Poate chiar scandalizat, dar să nu ne învârtim după deget: toată lumea știe că
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
că într-o gazetă pe care nu ai văzut-o vreodată e un articol ce merită să fie citit. În ograda ta vine rar ceva din afară și la fel de rar iese ceva de aici. O recentă anchetă a unui săptămînal bucureștean privind «cărțile anului» ne-a dovedit cît de zonată este viața literară, cît de «locale» sînt (în dese cazuri) opțiunile, cît de limitate sînt judecățile de ansamblu”. Difuzarea tipăriturilor e total nesatisfăcătoare: “Nu mai vorbim de marea pierdere «în adîncime
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
că să fiu atent, dacă se poate, învățătura aceasta să nu-mi întreacă faptele, după cum scrie în Talmud... Asta, pot să o declar, mă depășea... În același caiet ofilit din mai 1944, în ultimul an de non -marxism al facultății bucureștene, dau de poezii copiate conștiincios din Mallarme și Baudelaire... Spre marea mea surpriză, azi, în ianuarie 2004, dau și de un catren uitat până acum scris de mine cu o cerneală bună probabil, scrisul fiind perfect lizibil... Eram un poet
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
care scrierile utilizate au fost redactate, nu urmărește mecanismele transmiterii datelor de la o sursă la alta. O povestire cuminte, modestă, scrisă frumos, care se citește cu plăcere. În rândurile următoare ne propunem să supunem atenției lucrarea reputatului profesor al universității bucureștene, Constantin C. Petolescu, carte ce a văzut lumina tiparului în anul 2010. Preocupările autorului față de istoria Daciei pot fi urmărite pe întreg parcursul carierei acestuia, printre cele mai importante titluri dedicate acestui subiect amintim doar: Decebal, regele dacilor, apărută în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
le dispuneau în șanțuri, lângă șosea, unde mai zăceau pisici strivite de mașini - acestea curgeau gârlă, de cum suna alarma în Capitală - hoituri de câini, găini moarte, ciori uscate din iarnă. Corpul profesoral, și el în dispersare, decisese ca noi, elevii bucureșteni refugiați în comună să organizăm o serbare în care să ridicăm moralul localnicilor și să-i cultivăm, iar în rest, să adunăm gunoaiele ce străjuiau de-a lungul șoselei, pe vreo doi-trei kilometri. Era război, punctul central al serbării a
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
trezesc curiozitatea; apariția Emiliei Popescu, elegantă, cu gesturi de mare felină obosită, joacă încercarea Marlenei de a face legătura dintre Îngerul albastru și cîntăreața care se va confrunta cu imaginarul public parizian, depozitar al imaginii ei din tinerețe. Pentru publicul bucureștean, de la începutul altui mileniu, ea povestește pur și simplu trăirile unei femei în vîrstă care nu vrea să se despartă de tinerețea ei, de succes, de capricii, se agită ca să cîștige bani, simte și vede sfîrșitul, bea pînă la limita
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
frica trăită înaintea tuturor aparițiilor scenice. Când este o actriță pe care întâmplător o cheamă Marlene, Emilia Popescu e convingătoare. Când vrea să fie Marlene Dietrich - nu. Stînjenitoare - mai ales în “recitalul” final - devine încercarea de suprapunere a imaginii actriței bucureștene cu modelul marelui star hollywoodian, tensiunea scade, timpul devine lung, spectacolul își iese din matca sa rătăcind pe teritorii impure. Momentul Lili Marlen, de pildă, reluînd de fapt ceea ce se spusese mai înainte într-un monolog “antifascist”, mijloacele unei retorici
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
a fi fost construite de Minotaur. Așadar, consemnările sunt ale filologului, criticului și istoricului literar Ion Nistor, iar labirintul Îl constituie (l-a constituit!) deopotrivă editura (editurile), ca și actele critice de evaluare a textului. Fiind redactor la două edituri bucureștene (Editura pentru Literatură și Artă - un timp măsurat În puțini ani - și Editura „Albatros”, suficientă vreme până la pensionare), Ion Nistor se arată Îndrituit să-și intituleze cartea de față așa cum a și făcut-o. Editura „Albatros”, Înființată În decembrie 1969
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Am admirat Încă din timpul facultății bucureștene poezia scrisă În limbile lui Lamartine și Pușkin, pe care, prin teoria cercurilor orientate, am aprofundat-o temeinic și stilistic. După Întâlnirea cu știința comparatistă a literaturilor lumii, datorată profesorilor mei - academicienii Tudor Vianu, Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga -, am Înțeles
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Tiberiu Stamate Liviu Georgescu nu e scriitorul care să poată fi prins într-o singură formulă. În tinerețe a frecventat Cenaclul de Luni condus de Nicolae Manolescu, dar nu venind dinspre Filologia bucureșteană, ci dinspre Facultatea de Medicină. Acum e medic la New York. Înainte de 1989 nu a publicat nimic, pentru a debuta târziu, în 1998, ca poet. Îi apar volume de versuri (inclusiv în antologii) aproape anual, în România și în străinătate. Când
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
Calea, fac stânga pe Academiei și probez un sacou cu dungulițe cafenii la Fintex, cumpărând și o pereche de pantofi beige auriu de la Filipescu. Apoi mă postez la Capșa. Rămân mai mult de un ceas lângă vitrina cafenelei privind cinematoul bucureștean, comparând cu ce vedeam de pe terasa lui Rieber, pe Unter den Linden; îmi amintesc cum damele îmi făceau cu ochiul trecând în echipaje, cum le răspundeam înclinând capul. Și aici multă vânzoleală. Privesc până când ochii mi se aburesc cu vedenii
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
e în sufletul meu. N-am ce face dacă apar în ochii unora cu boiul Crailor de Curtea Veche. Cartea îmi dă o ținută și apucături anume. Când sunt pe Pod, încerc să consonez cu ele, să trec prin turma bucureșteană ca un leopard; insignifianța nu e deloc potrivită. Rolul nu-mi displace, dar îl duc greu în cafenea, unde nu rumegă respectuoase ierbivore ca afară, latră șacali. Ce vreau să spun? Că fără notarea mea intimă, fără jurnal, nu pot
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Florina Cercel și Adrian Păduraru, care au citit din minunatele cărți ale autoarei cu mult patos și talent. Felicitări, Mariana Brăescu și la mai multe cărți la fel de valoroase! De la «Sadoveanu» am mers pe jos până la «33», restaurantul neoficial al scriitorilor bucureșteni. Se află pe Bd. Dacia lângă Piața Romană la stația autobuzului 33. Acolo avea loc un alt eveniment cultural - un recital de poezie și muzică, organizat de poetul Daniel Vorona. A recitat superb versuri alese un scriitor despre care nu
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
care toate au apărut după plecarea din țară a autoarei. Le avem azi și în versiune românească. Ridicate pe suport biografic, aceste romane refac punțile cu lumea lăsată în urmă de autoare, evocată și în poeziile de început. Este lumea bucureșteană a periferiilor, pasionată, vitală, patetică, uneori crudă, alteori sordidă. Relieful fantastic al întâmplărilor aduce sugestia că există un sens ascuns al lucrurilor și o forță deasupra care dictează toată desfășurarea și tot cursul destinelor omenești. Măcar ceva și despre Jurnal
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
romane, este și autorul recentului roman Țară ca un dos de palmă. Deși o așază în centru, ca protagonistă, pe tânăra profesoară Raluca Nicolae, autorul urmărește, de fapt, un "personaj" mai amplu, pe care îl precizează încă din titlu. Raluca, bucureșteană prin adopție, studiază în capitală și devine profesoară la o școală de arte și meserii. Din păcate, mediul nu e tocmai potrivit pentru caracterul ei sobru, rezervat. Trece prin câteva momente neplăcute în clasă și în cancelarie, prilej potrivit pentru
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
instituții se află ramificațiile stațiilor de ascultare. Cine nu știa acest lucru îl va putea afla în zilele tulburi ale lui decembrie 1989, atunci cînd Televiziunea Română, devenită brusc Liberă, va da cîteva imagini cu aparatura de ascultare dezafectată din instituții bucureștene. Dar Aurelian Morar, soțul Nanei, prietena din facultate a Letiției , o să le spună pe loc celor două entuziaste că microfoanele scoase și arătate la televizor sunt prea vechi și au fost de fapt înlocuite cu altele, mai performante. * La ultimul
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
multe ori explicit la Huxley în cursul piesei. Mnemonist borgesian și el, îndrăgostit de o posibilă reîncarnare a lui Lucy Tantamount, mi-l închipui conștient de asemănarea dintre gura deschisă în rîs a femeii din roman (și a avatarului ei bucureștean) și gurile crocodililor din Jaipur în așteptarea cărnii crude. Eu am crezut multă vreme că acest "clișeu privat" era, în ciuda aerului său de citat, o invenție a lui Mircea. Apoi l-am identificat în Artistul și moartea și abia acum
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]