309 matches
-
peste capetele personajelor conținutul găleții; face câțiva pași de retragere dar, nemulțumită, îmbufnată, se întoarce și aruncă și găleata în groapă; fuge; personajele din jurul gropii se apleacă brusc deasupra gropii, ca să urmărească efectul aruncăturii; câteva secunde de tăcere; apoi urmează bufnitura, care poate produce o mișcare teribilă a scenei, astfel încât personajele sunt cât pe ce să cadă în groapă, salvându-se cu greu, ținându-se unii de alții etc.) VIZITATORUL (Țipă isteric.): Uaaa... MAJORDOMUL: Vai, domnule! BRUNO: Ce i-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și plesnește pe buzele actorului.) Vreau să spun tot. Am în mine o bășică de venin... O port subsuoară... (Pauză. PARASCHIV, îngenuncheat, încercând să-și smulgă subsuoarele.) Eu am dat drumul șarpelui din cușcă! Eu i-am dat drumul! (Zdrobit; bufnitură în spatele sălii; un șarpe uriaș trece printre rânduri, se uită în ochii fiecărui spectator și dispare în univers.) N-am vrut să-i dau drumul, n-am vruuuut... (Cântând, ca pe un psalm.) Dar-să-vezi-cum-s-a-rugat-de-mine-și-mi-a-spus: dă-mi drumul, omule, și îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
vând“ fusese un indiciu. — Peste-un minut n-o să mai râzi, a spus Neil mohorât. Au sunat cei de la Spitalul de Vest. Au zis că pe Amanda au apucat-o durerile facerii. Undeva dedesubt, foarte jos, Hugo a auzit o bufnitură înăbușită. Era sendvișul cu șuncă căruia-i dăduse drumul din mână și care căzuse pe masă. —Durerile facerii? a repetat el. Amanda? Nu se poate. Amanda e acasă. Azi ni se instalează bucătăria cea nouă. Hugo a pălit. Dacă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a mușcat buza. Jake îi apăruse din nou în față și gesticula furios. Din nou, Alice a încercat să-l facă să plece. Are probleme, a șuierat ea. Copilul e bolnav... Femeia a tăcut. La celălalt capăt al firului, o bufnitură și un zgomot râcâit au anunțat că Hugo revenise la telefon. — Toate paharele noastre sunt din cristal cu modele, a urlat el. Se pare că Amanda n-a cumpărat nimic altceva, lua-o-ar naiba! — Dar trebuie să ai ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Femeia s-a holbat nevenindu-i să creadă. Oare era posibil ca Hugo să fi amestecat... Tocmai atunci, undeva, deasupra ei, a explodat o serie de lătrături care-ți spărgeau timpanele. Theo a început să urle îngrozit. A urmat o bufnitură, un trosnet și ceva care aducea cu o luptă. Se auzea ca și cum cel mai mare, mai zgomotos și cel mai feroce câine din lume își făcea de cap în camera lui Theo. Farfuriile au alunecat din brațele lui Alice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
simplu, un burete hulpav care șterge, repejor, toate urmele... * Scriitorul văzu fuiorul de fum negru și fu în stare să bage și mâna în foc (în astfel de momente, chiar era o expresie la locul ei, nu?) că auzise o bufnitură serioasă. Trăi câteva momente de mirare maximă, apoi se rezemă de balustrada podului care lega malurile râului ce șerpuia bezmetic, ba intrând în orășel, ba dând senzația că ar dori să-l părăsească, odată pentru totdeauna... Dacă un oarecare observator
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nevoie de saltimbanci... Magicianul râse în hohote. Instantaneu, oamenii prinseră viață și își continuară drumul, ploaia începu să curgă firesc, de sus în jos, focurile de artificii dispărură și, după câteva secunde, se auzi un scrâșnet de frâne și o bufnitură. Scriitorul simți un nod în gât, dar merse mai departe... 12 Secția de poliție i se păru neospitalieră, ca de fiecare dată, de altfel. Ideea în sine îl făcu să zâmbească și efectuă pentru câteva secunde un scurt exercițiu de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dormitor ca să poată elibera masa. Petre îi dădu peste mâini și zise că este în stare să meargă și singur. Ieși din bucătărie bălăngănindu-se pe picioare și când mai avea puțin până să ajungă în dormitor, căzu. Frusina auzi bufnitura și se duse repede să vadă ce s-a întâmplat. Abia reuși să-l ridice și să-l târască până în pat. Îl lăsă așa îmbrăcat în pat și își văzu de treburi prin bucătărie. În timp ce deretica se gândea că ar
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
de apă. - Petre, stai, ce faci? stai! strigă din nou Alexandru. Nu-i venea să creadă. Se aștepta să se repeadă la el, să-l bată, să-i facă brânci în apă. Fugi după el. Era prea târziu. Auzi o bufnitură, semn că a atins apa. Când ajunse pe marginea digului îl văzu în apă, cum se duce ca un bolovan, la fund. Nu stătu pe gânduri și se aruncă, după el. Reuși să-l apuce de o mână și să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
fie frig ? — nu, am pături în mașină. Cinci minute mai tîrziu Betty descoperea, lipită de Ken, că deșertul nu era de loc tăcut. Din cînd în cînd de afară se auzeau tot felul de țipete și chiar serii lungi de bufnituri ca și cum s-ar fi prăbușit niște faleze. — De ce urlă toată lumea afară, Ken ? — nu urlă. Cîntă. — Cine cîntă ? — Dunele. — așa cîntă dunele ? — așa cîntă dunele. — Și de ce cîntă noaptea ? — Pentru că se contractă pietrele. Uneori chiar se desprind blocuri întregi, pietre mai
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Cum a fost posibil ca vecinii mei din dreapta, o familie de senegalezi cu doi copii, să nu fi auzit niciodată fîlfîiturile de aripi și cîrîiturile care veneau din baie ? Cum de nu le-au atras atenția toate pocnetele, ciupiturile și bufniturile provocate de porumbei cînd au răsturnat, de pe rafturile din bucătărie, pungile mele cu zahăr, cu făină albă și cu fasole ? sau cînd porumbeii au atacat pachetul de cafea pe care l-au tîrît de colo-colo timp de ore și ore
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cît o carte... Vecinii mei rămîn însă total apatici, cu urechile oarbe și cu ochii surzi. nici cînd s-a prăbușit lampa cea mare din salon, întrucît porumbeii deveniseră prea grei pentru abajur, nimeni nu a tresărit în imobil, deși bufnitura a fost teribilă iar becul s-a făcut țăndări. nici prăbușirea draperiei și nici căderea unor sticle de pe rafturile din bucătărie n-au avut efecte speciale. Și cît de mult am sperat în producerea unui eventual scurtcircuit întrucît lumina din
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
plimbe sau să se ducă la birou, cînd își făceau cumpărăturile și cînd luau masa. Deși imobilul era bine sonorizat, domnul Busbib era capabil să perceapă enorm de multe sunete și zgomote, voci și fîșîituri, șoapte și suspine, icnete și bufnituri... Probabil că și urechile sale se dezvoltaseră, deveniseră absorbante, două găuri negre colectoare de sunete. Domnul Busbib ar fi putut să spună, între ora 19 și ora unu dimineața, cu o marjă de eroare minimă, cam ce urmărea fiecare locatar
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
verificare Înainte să ajungă la poarta masivă din față. La intrare, cei din afară trebuie să treacă printr-un sistem de verificare format din două porți. Pentru o clipă, timp În care poarta greoaie de fier se Închide cu o bufnitură, iar cea din față rămâne Încuiată, vizitatorii simt pe pielea lor prin ce trec deținuții zi de zi. Într-un astfel de moment, am Început să cred că decizia mea de a le Împărtăși din cunoștințele mele condamnaților din cea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
întămplă nimic. Liniște! Doar liniște! Sper că nu îți bați joc de mine, șarlatanule! îl amenință Ștefan bătănd nervos din picior și trecăndu-și măna prin părul arămiu. De prea mult timp... Dar muți , deoarece tavanul camerei începu să cadă cu bufnituri puternice. Începu să alerge speriat, căci nu putea să își piardă viața într-un mod așa de stupid. Era prea prețioasă în acest punct al existenței sale. Deși brațele sale pistruiate alcătuiau un x protector asupra capului său ,se găndi
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
lume adunată. Și, firește, femeia care ne-a sunat. Știi genul, vorbăreață, trăindu-și, într-o viață în care nu i se întâmplă nimic spectaculos, momentul de glorie. Răspundea la întrebări pe care nu i le punea nimeni. Auzise o bufnitură surdă pe trotuar, sub fereastră. Era liniște și, deodată, buf ! De parcă cineva scăpase de la etaj un sac de cartofi, chiar așa a zis, cum se auzeau sacii de cartofi pe care-i arunca bunicul în pivniță, la țară. Cu alte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
accidentelor a crescut. (Se repede la fereastră, o deschide grăbit și se apleacă în afară. Compozitorul arată întrebător la fundul impresarului. Pianista dă din cap aprobator. Se repede la fereastră și îl împing pe impresar în afară. Un strigăt și bufnitura și din nou strigăte ale trecătorilor. Compozitorul și pianista bat din palme și râd destinși. Cântăreața strigă, Mecena sare în sus și începe agitat să se scarpine. Cântăreața se repede la fereastră și se uită în jos) MECENA: A... venit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
38 Campania de publicitate "Zboară" a Transavia prezintă un băiat într-un supermarket care ia un pui refrigerat, fuge afară, desface ambalajul și aruncă puiul în sus, rostind "Zboară, puiule, zboară!" Dar, din păcate, acesta cade pe pavaj, cu o bufnitura. Suntem de părere că mesajul emoțional "Pui atât de proaspeți, încât par vii" nu poate fi catalogat drept un mesaj persuasiv. De fapt, reclamă poate fi interpretată drept o insultă adusă băiatului, care pare să nu fie capabil în identificarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și arar mârâitul câinelui ca un sunet de alarmă prevenitor. La intervale regulate se auzea și scârțâitul neostenit al roabei. Simiuc mâncă în tăcere, cu gândul aiurea, fata își luase păpușa și trecuse în altă cameră de unde se auziră câteva bufnituri înfundate, poate așeza pernele pe pat, se gândi Simiuc, apoi fără să vrea gândul îl purtă iar spre munca de Sisif la care se supunea de bunăvoie bătrânul acela, capu-i deveni din ce în ca mai greu și simți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aceea are nevoie de sânge pentru a trăi măcar o clipă, o oră, trei ore. Nu poți înțelege acest lucru fără să te încerce teama. [...] În timpul spectacolului, un actor cade pe scenă, secerat de propria tensiune (accident cu urmări recuperabile(. Bufnitura trupului viu pe scândura scenei... Pauză... Și Alexa Visarion intră în scenă și, cu textul în mână, joacă trei roluri: al regizorului, al actorului și al personajului (Trigorin). Alexa Visarion, care în aceeași zi împlinea cincizeci de ani (fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Atunci pescarii începură să arunce cu vâslele în ei. Înotătorii se afundară numaidecât, ca să iasă din apă mai încolo. Numai pe unul din înotători îl izbi în cap o vâslă. Ceilalți nu se mai vedeau. Se puteau auzi numai niște bufnituri surde în pântecul corăbiilor de la țărm, pesemne valurile mării care începea să se înfurie. Cele două corăbii plecate ajunseseră destul de departe. Vântul bătea dinspre țărm. Câțiva pescari întinseră pânzele la trei corăbii și loviră apa cu vâslele, cu câte vâsle
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
înspăimîntat. Cerul era și ziua și noaptea negru, iar din țărm marea sfâșia bucată după bucată. Și atunci Mahukutah a sărit iarăși în mare, având mai multă nădejde în apă decât în pământ. Când se depărta înotînd, a auzit o bufnitură surdă și întoarse capul, apucând să mai zărească țărmul de pe care plecase și pe care în clipa aceea îl înghițeau valurile de tot. Iar când crezu că își trăiește ultimul ceas al vieții, valurile aruncară spre el o plută. Cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
consimțind la evenimentul delicat și trist al căderii frunzelor Prima zi din an La o mică plimbare În prima zi a anului. Liniștea specială a unei dimineți În care petrecăreții, epuizați, mai dorm. Se simte, În pacea de după orgia de bufnituri din noaptea abia trecută, o prospețime aparte, nedăruită celor mahmuri. În pomi, pe crengi și mai ales la Încrengături, mai dăinuie caierele de zăpadă depuse la ultima ninsoare. Nu se simte nicio adiere, dar cînd și cînd, imperceptibil, un smoc
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu poți! Tocmai am primit un telefon de la centru. Mi-au spus că ai luat cu japca trei agenți și te-ai dus să arestezi pe cineva! Ce mama dracului se Întâmplă? Urmară câteva sunete Înăbușite În receptor și o bufnitură. — Rahat, spuse Insch. Sunt aici. Ar fi bine să ai o explicație bună când termin aici, sergent, că altfel... O voce de femeie, răspicată și insistentă, dar prea slabă pentru ca Logan să Înțeleagă ce spune, și apoi: — Bine, bine, vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
doar să vorbim cu Dougie MacDuff. Simon Întinse o mână și stinse luminile. Camera fu aruncată În Întuneric, unde sclipirea fantomatică gri-verziue de la televizoare nu făcea decât să reliefeze forme. Primul care urlă de durere fu Îngrijitorul de câini. O bufnitură, o mârâială, sunetul făcut de cineva care se izbește de podea. Un pumn șuieră pe lângă capul lui Logan și acesta se feri, răspunzând cu propriu-i pumn. Avu o senzație scurtă, trecătoare, de piele și oase rupte sub Încheieturile degetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]