889 matches
-
cuceririi Daciei de către Traian. Aflată în calea invaziilor, parte consistentă a populației romanizate din zona Dunării de Jos a fost nevoită să se retragă spre Carpați. Numeroase triburi războinice și-au stabilit centrele de putere în această regiune (cu precădere, Bugeacul fiind ales ca sediu de către diverse imperii migratoare). Refugierea autohtonilor a avut ca rezultat consolidarea elementului romanizat în special din Moldova și Muntenia. Un alt curs latinofon care a alimentat ținuturile noastre a fost cel din Câmpia Panonică. Să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
loc al amestecului etnic și de unde avea să pornească descălecatul, era foarte bine cunoscută de către coloniștii germani stabiliți în apropiere (la Brașov și Sibiu). Coabitarea româno turanică a fost mai însemnată în Muntenia decât în Moldova, unde era marginală, spre Bugeac, și a avut un impact mai puternic, stând la baza fondării Țării Românești sub dinastia Basarabilor. g. Icoana românească Identitatea noastră ortodoxă este o moștenire sacră care ne-a fost încredințată de Bizanț. Propovăduirea creștinismului oriental pe pământurile noastre s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
descendentă a evoluției sale, fenomenul fiind circumstanțiat de consolidarea dominației otomane în Țările Române. Pierderea Chiliei și Cetății Albe (1484), blocarea legăturilor comerciale cu Polonia și Transilvania, pustiitoarele incursiuni ale tătarilor în Moldova (din 1538 - când au fost instalați în Bugeac - și până în anul 1754 - ultima incursiune), expedițiile militare ale turcilor și polonezilor, practica îndelung repetată a incendierii localităților, înrobirea economică a Moldovei, impunerea anumitor standarde în privința construcției de locuințe (interdicția folosirii pietrei ca material de construcție) ș.a. au anihilat, practic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Țării Moldovei”. Era în preajma fatidicului an 1711... „Socotit-au Dumitrașco-vodă (Cantemir) să-ș pornească doamna de la Cetățuie pre Oituz cu Iordache Rusăt vornicul,... iar vodă cu boierii... să purceadă în gios spre Huși, să zăbovească acolo, pînă or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii... Și au ales o sută de siimeni cu doi bulucbași... și le-au dat lefe și i-au suit în Cetățuie să purceadă cu doamna... Iar celorlalți siimeni nu le-au dat lefe... neavînd
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Nistru și Prut, pe care a anexat-o sub denumirea de Basarabia. Mai înainte, ,,Basarabia” se numea doar o mică parte din sudul Moldovei, la nord de Delta Dunării, între Nistru și Marea Neagră, cu cetățile Chilia și Cetatea Albă - ținutul Bugeacului. În mai 1812, Poarta Otomană smulgea Moldovei jumătate din teritoriul său, oferindu-l Rusiei ca recompensă pentru acceptarea condițiilor de pace. După 1812, tranzacțiile între Poarta Otomană, Rusia țaristă și Imperiul Habsburgic, au continuat. Prin pacea de la Adrianopol din
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cetate“). Pecenegii sunt și ei reprezentați în numele de locuri (Peceneaga, Pecinegul, Peceneagul, Pecenevra, Pecenișca, Tălmaciu (numele unui trib peceneg, tolmač), Uzul, Uza (numele unui alt trib), și, probabil, Brașov (< Barasu, „apă albă“), Bucegi-Buceci (bučak-buğak- buğag „unghi, colț, margine, loc izolat“), Bugeac (< buğak), Bărăgan (baragan, boragan „furtună, viscol“, din sintagma „ținut bîntuit de furtuni, viscole“), Fălciu (< filiqči, „luntraș“), Argeș (argiș, „înălțime, ridicătură de teren“), Rucăr („stîncă, piatră“), o parte dintre toponimele romînești cu finala -ui, -lui, -țui etc. (Bahlui, Călmățui, Covurlui, Desnățui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bender, a cincea lature. Numai pământul coprins între aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvânt Basarabie; tot ce-i dasupra e Moldovă curată, războtezată de la 1812 încoace. Pământul cuprins între aceste cinci linii era împărțit în patru ținuturi: Bugeacul, Cetatea Alba, Chilia și Ismail. Numai în ținutul Bugeacului au locuit tătari cu învoirea Domnilor Moldovei, în celelalte se vor fi răsfirat câte unul-doi, căci nimeni nu poate opri în mod hermetic trecerea unui om, mai ales tătar fiind, peste
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cinci linii s-a numit cu drept cuvânt Basarabie; tot ce-i dasupra e Moldovă curată, războtezată de la 1812 încoace. Pământul cuprins între aceste cinci linii era împărțit în patru ținuturi: Bugeacul, Cetatea Alba, Chilia și Ismail. Numai în ținutul Bugeacului au locuit tătari cu învoirea Domnilor Moldovei, în celelalte se vor fi răsfirat câte unul-doi, căci nimeni nu poate opri în mod hermetic trecerea unui om, mai ales tătar fiind, peste marginele moșiei lui; dar în sfârșit numai în Bugeac
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Bugeacului au locuit tătari cu învoirea Domnilor Moldovei, în celelalte se vor fi răsfirat câte unul-doi, căci nimeni nu poate opri în mod hermetic trecerea unui om, mai ales tătar fiind, peste marginele moșiei lui; dar în sfârșit numai în Bugeac tătarii colonizați s-au bucurat de oarecari privilegii, concese de proprietarul locului, care era statul Moldovei. Cu acest pământ ne vom ocupa în numerii viitori. Statornicind, după cercetările mai noi, originea numelui după Cantemir, marginele pământului de care e vorba
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comună spre folosul țării, au fost secate, nimicite prin mișelie, moliciune, venalitate; în care toate instinctele barbare însă nobile au făcut loc instinctelor ipercivilizate ale Bizanțului, acelui amestec de viclenie meschină, răutate meschină și nespusă fățărnicie. IV. VEACUL AL ȘAPTESPREZECELEA Bugeac în limba tătărească - zice Cantemir - va să zică unghi, un colț de pământ. Cam pe la anul 1568 se începe roirea tătarilor înspre țara Moldovei, precum ne-o spune Cantemir însuși, care era de origină din cea mai însemnată familie a tatarilor nohai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Moldovei, precum ne-o spune Cantemir însuși, care era de origină din cea mai însemnată familie a tatarilor nohai din câte s-au așezat în țara noastră, ba chiar, în vremea în care Dimitrie era Domn creștin în Moldova, în Bugeac stăpânea preste tătari asemenea un Cantemir. Tătarii, după cum ni-i descriu cronicarii, nu se ocupau cu plugăria, ci se țineau cu turmele de cai și cu prădatul. Sate nu aveau, ci numai târguri, se hrăneau cu lapte de iapă și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aveau, ci numai târguri, se hrăneau cu lapte de iapă și nu era nici una din țările învecinate cu care să nu aibă bocluc. La începutul veacului al șaptesprezecelea Ieremia Movilă dăruiește lui Kazigherei han in din Crîm șapte sate în Bugeac, să-i fie de câșle, adecă de păscut și de strânsul fruptului, aceasta pentru a-l împăca pe han cu Polonia, căci Ieremia avea nevoie și de prietenia Poloniei și de mijlocirea hanului tătăresc pe lângă Poartă. Se vede însă că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
câșle, adecă de păscut și de strânsul fruptului, aceasta pentru a-l împăca pe han cu Polonia, căci Ieremia avea nevoie și de prietenia Poloniei și de mijlocirea hanului tătăresc pe lângă Poartă. Se vede însă că curând după aceea tătarii Bugeacului, sub căpetenia lor Cantemir Pașa, au fost rechemați în Crîm. Să nu uităm că cronicarii noștri trăiesc toți în veacul al șaptesprezecelea, că Nistor Ureche, de pe a cărui izvoade au scris fiul său Grigore, e boier mare la curtea lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pahonții rusești prin gazete, fără a ne mai interesa cum au venit și cum se duc. Destul că, după ce vedem cum la începutul veacului Ieremia Movilă le dăruiește nouă sate, aflăm că deja la 1637 ei nu mai erau in Bugeac și aceasta în urma unui tratat între Polonia și hanul de Crîm. Iată ce zice Miron Costin: Tot în același an (1637), Cantemir Pașa cu oardele sale, peste voia hanului, au ieșit din Crim și s-au așezat iar în Bugeac
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Bugeac și aceasta în urma unui tratat între Polonia și hanul de Crîm. Iată ce zice Miron Costin: Tot în același an (1637), Cantemir Pașa cu oardele sale, peste voia hanului, au ieșit din Crim și s-au așezat iar în Bugeac, care lucru nesuferind hanul și mergând dodăială și de la leși, care legase a doua legătură prin Koneț-Polski cu Mustafa Pașa vizirul, să nu fie slobozi tătarii a locui în Bugeac, făcând dodăială crăiei lor. Au ieșit poruncă la hanul și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au ieșit din Crim și s-au așezat iar în Bugeac, care lucru nesuferind hanul și mergând dodăială și de la leși, care legase a doua legătură prin Koneț-Polski cu Mustafa Pașa vizirul, să nu fie slobozi tătarii a locui în Bugeac, făcând dodăială crăiei lor. Au ieșit poruncă la hanul și la Vasile Vodă (Lupu), domnul țarii noastre, și la Matei Vodă (Basarab), domnul muntenesc, să meargă cu hanul asupra lui Cantemir. Deci au venit hanul cu oști și au purces
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îmbe țările asupra lui Cantemir care, temîndu-se de hanul, au fugit în Țarigrad, iar oardele lui le-au luat hanul cu sine la Crim, și de pâra lui au pierit și Cantemir zugrumat în Țarigrad. După ce-au pornit din Bugeac hanul pe tătari, au lăsat pe doi sultani, frați ai săi, să vie cu dânșii; iară el au purces spre Crîm înainte. Iară când au fost la trecătoarea Niprului s-au ridicat nohaii și au lovit fără veste pe sultani
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
moldoveni coprinzând cu cetăți însemnate și avute întreg teritoriul dintre Prut și Nistru, în al 16-lea cetățile Chilia și Cetatea Albă sânt sub dominație turcească, însă numai cu circumscripția militară, în al 17-lea tătarii apar și dispar din Bugeac, iar, paralel cu viața călătoare și nestatornică a acestor nomazi, vedem cum românii din aceste locuri își urmează înainte viața lor de popor statornic, având o mitropolie proprie la Brăila, zidind biserici, trăind cum trăiseră înainte ca proprietari legitimi ai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dă cazul în tratarea unei fețe bisericești, a patriarhului Samuil. Patriarhul, în prezența sfatului țării și a părților litigante, găsește cu cale că Dubăsarii, nefiind din hotarul Moldovei, să rămână sub jurisdicția mitropolitului de Brăila, iar cele două sate din Bugeac să rămână sub ascultarea episcopului de Huși. Amândoi episcopii își dau înscrisuri conform acestei hotărîri: Iată înscrisul lui Iorest, episcop de Huși: Venind Sfinția Sa Părintele Ioanichie aici la Iași au ieșit la Măria Sa luminatul nostru Domn Nicolai Alexandru Voievod (Mavrocordat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ascultarea Hușilor precum a fost și până acum, și așa am primit amândoi pe această așezare de împărțeală etc. Peste patrusprezece ani, la 1730, domnește în Moldova Grigorie Ghica bătrânul. În acest an urmează punerea la cale a tătarilor din Bugeac. Mangli-Gherei Han din Crîm cere de la Poartă să mijlocească pe lângă scaunul Moldovei ca tătarii să capete Bugeacul în arendă, căci n-au nici un fel de rost. Printr-un înscris, iscălit de toți mârzacii din Bugeac, adică de toate căpeteniile, ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
împărțeală etc. Peste patrusprezece ani, la 1730, domnește în Moldova Grigorie Ghica bătrânul. În acest an urmează punerea la cale a tătarilor din Bugeac. Mangli-Gherei Han din Crîm cere de la Poartă să mijlocească pe lângă scaunul Moldovei ca tătarii să capete Bugeacul în arendă, căci n-au nici un fel de rost. Printr-un înscris, iscălit de toți mârzacii din Bugeac, adică de toate căpeteniile, ei lămuresc raportul în care stau cu Moldova. Pentru mai mare vădire a lucrului, reproducem întreg zapisul tătarilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la cale a tătarilor din Bugeac. Mangli-Gherei Han din Crîm cere de la Poartă să mijlocească pe lângă scaunul Moldovei ca tătarii să capete Bugeacul în arendă, căci n-au nici un fel de rost. Printr-un înscris, iscălit de toți mârzacii din Bugeac, adică de toate căpeteniile, ei lămuresc raportul în care stau cu Moldova. Pentru mai mare vădire a lucrului, reproducem întreg zapisul tătarilor nohai dat la mâna lui Grigore Vodă: Pricina acestui zapis este precum în anul 1141 (al Hegirei, de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pământ să bată, necum să-și facă casă. De aceea nu-i mirare că renumiții generali Rumianțof și Șumarof i-a găsit sub corturi. Numai cortul pe care-l ducea în car avea permisiunea de a-l întinde dincolo de petecul Bugeacului. În sfârșit rușii i-au dat pe bieții noștri arendași afară, făcând astfel pagubă visteriei. Daca exista pe atunci o administrație a domeniilor statului, ar fi protestat și i-ar fi luat sub scutul articolului cutăruia din Codul civil. Dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Părintele Melchisedec, episcopul Dunărei de Jos; pentru al XVIII-lea aceeași colecție de cronici, cu deosebire însă cronica tradusă după ordinul lui Grigorie Vodă în grecește de un Amiras, în care e cuprins și textul autentic al înscrisului tătarilor din Bugeac, apoi colecțiunea de documente a lui Hurmuzaki, vol. VII; pentru veacul al XIX [-lea] în fine mai sus citata carte al consului general englez Wilkinson. Asupra lui Amiras și Wilkinson ne-au atras atenția d. Al. Odobescu. [3, 4, 7
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care marca baza juridică a ultimei împărțiri a Poloniei care, în fond, reactualiza "planul dacic" al Ecaterinei a II-a. Deoarece, potrivit acelei clauze, Austria se angaja să sprijine planul Rusiei de a desprinde Moldova, Țara Românească și "Basarabia", adică Bugeacul, din Imperiul Otoman, pentru a le uni într-un singur stat "independent", exact așa cum se angajase și Iosif al II-lea, în scrisorile sale adresate țarinei, la 10 septembrie și 13 noiembrie 1782. În schimb, Ecaterina promitea realizarea dezideratului formulat
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]