244 matches
-
cu alții prin propria ta ardere. Poetul, acest copil al graiului, se naște din cuvânt și de aceea ființa lui e structurată pe cuvinte. Numai așa poți aduna în jurul tău oameni care să te creadă, care să te dorească. Eugenia Bulat semnează eul ce îi aparține, dar îi aparține drumul pe care și l-a ales. Titlul poeziei, Apocalipsă sangvinică, nu este întâmplător, sugerând o permanentă teroare a realului anormal, bolnav, „apocaliptic”. Totul e împins la limită, totul ia chip de
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Țară și Est „ (Peron de tranzit). Viața ia, în această viziune apocaliptic-sangvină, forma de „goană după orizont”, de „goană a instinctelor” și de „foame a celulelor” (Optică 2). Versul însuși este instantaneu, obținând contur de sentință de glosă (...). Poemele Eugeniei Bulat sunt inconfundabile. Scrisul ei este unul spontan, curajos, armonios în expresie, emoționant, plin de mirare și durere, trăit pe Valea Plângerii, aici, în Mica Românie înstrăinată - Basarabia. BEJAN, VLAD. Stalactite // Curierul Ginta Latină. - 2002. - nr. 3 (54). BOBEICĂ, CONSTANTIN. Poeme
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
în expresie, emoționant, plin de mirare și durere, trăit pe Valea Plângerii, aici, în Mica Românie înstrăinată - Basarabia. BEJAN, VLAD. Stalactite // Curierul Ginta Latină. - 2002. - nr. 3 (54). BOBEICĂ, CONSTANTIN. Poeme îndurerate // Lit. și arta. - 1999. - 4 mart. - P. 5. Bulat, Eugenia // Femei din Moldova: Encicl. - Chișinău, 2000. - P. 59. BOJONCĂ, IURIE. Da Est verso se stessa. Interviu. Luogo comune. Quadrimestriale della nuova cittadinanza a Mogliano Veneto. Nr.3, setembre 2009. P.3,8. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Eugenia // Femei din Moldova: Encicl. - Chișinău, 2000. - P. 59. BOJONCĂ, IURIE. Da Est verso se stessa. Interviu. Luogo comune. Quadrimestriale della nuova cittadinanza a Mogliano Veneto. Nr.3, setembre 2009. P.3,8. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat, - o altfel de viziune asupra exodului basarabean în Italia. Gazeta Basarabiei, 15-20 iunie 2010. P.1-2. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Mogliano Veneto. Nr.3, setembre 2009. P.3,8. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat, - o altfel de viziune asupra exodului basarabean în Italia. Gazeta Basarabiei, 15-20 iunie 2010. P.1-2. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
1-2. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
e drumul // Călărașii. - 1994. - 9 apr. LANGA, ANDREI. Strigătul și ecoul conștiinței de artist // Furnica. - 2001. - oct. - P. 4. LĂPUȘNEANU, ION. O simfonie a dorului: [Pref. la cartea “ De dor de voi”]. - Năsăud, 2002. - P. 3-8. LOZINSCHI, XENIA. „Veneția...” Eugeniei Bulat a fost lansată la Casa Romana din Veneția”. Literatura și Arta, Nr.18, 7 mai 2009. MOLCSAN, GABRIELLA. Traducendo Veneția ca un dat di Eugenia Bulat. Rivista Le voci della Luna. Nr.44.Quadrimestriale di Informazione e Cultura Letteraria e
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
la cartea “ De dor de voi”]. - Năsăud, 2002. - P. 3-8. LOZINSCHI, XENIA. „Veneția...” Eugeniei Bulat a fost lansată la Casa Romana din Veneția”. Literatura și Arta, Nr.18, 7 mai 2009. MOLCSAN, GABRIELLA. Traducendo Veneția ca un dat di Eugenia Bulat. Rivista Le voci della Luna. Nr.44.Quadrimestriale di Informazione e Cultura Letteraria e Artistica. Bologna, luglio 2009. POAMĂ, ANDREI. Despre Niobe-Antigona și rochiile ei retro//Contrafort.-2002.-Nr. 9-10. - P. 4. POSTOLACHI, VERONICA. “Datul” Eugenia Bulat // Glasul națiunii.-2002
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
dat di Eugenia Bulat. Rivista Le voci della Luna. Nr.44.Quadrimestriale di Informazione e Cultura Letteraria e Artistica. Bologna, luglio 2009. POAMĂ, ANDREI. Despre Niobe-Antigona și rochiile ei retro//Contrafort.-2002.-Nr. 9-10. - P. 4. POSTOLACHI, VERONICA. “Datul” Eugenia Bulat // Glasul națiunii.-2002. - 29 aug.-P. 3. RACHIERU, ADRIAN DINU. Pref. La vol. Veneția ca un dat. Jurnalul unui evadat din Est/Venezia ti fu data. Diario di una latitante del Est. Chișinău, Cartier, 2008. SLUTU-SOROCEANU, NINA. Dezlegarea de muțenie
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
unui evadat din Est/Venezia ti fu data. Diario di una latitante del Est. Chișinău, Cartier, 2008. SLUTU-SOROCEANU, NINA. Dezlegarea de muțenie // Lit. și arta. - 2005. - 21 apr. - P. 1. UNGUREANU, LIDIA. Făclie arzând în hăul disperării...: [Activitatea poetei Eugenia Bulat] // Lit. și arta. - 1996. - 26 sept. - P. 2. VASILE, GEO. Identitate în non-apartenență sau poezia unei evadate din Est. Pref. la vol. ÎN DEBARA. Al doilea Jurnal al unui evadat din Est. Volum aflat în tipar. VASILE, GEO. Literatura di
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Aici are ca mentori personalități de prim rang în domeniul cercetării trecutului românesc. Printre aceștia se numără Alexandru Boldur, care îi deschide porțile cercetării științifice, încadrându-l ca asistent universitar la Catedra de Istorie, Constantin N. Tomescu și Toma G. Bulat, editori ai revistei documentare Arhivele Basarabiei, care îi servesc drept model, îl orienteză și încurajează. Până în 1942 studiază la Universitatea din Cernăuți, unde se leagă spiritual de o altă personalitate marcantă a epocii, profesorul Semion Reli. Revenind la Iași, la
Alexandru I. Gonța () [Corola-website/Science/320837_a_322166]
-
fortărețe genoveze: "Alciona" (numit chiar "Olihonia"). Castel Alciona, situată la circa 160 km spre nord de Chișinău, a fost înălțata o cetate din lemn și pământ, a unei palănci sau poate chiar posade în primul sfert al secolului XV. Nicolae Bulat consideră cetatea Soroca „opera genovezilor” și nu-i altceva decît bătrînă „Olhionie” - colonie străveche, iar mai tîrziu factorie genoveza. di S. Georgio". "Atti della Società Ligure di Storia Patria", Volume VII. Genoa, 1876-1879.
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
Mai. România 2014 Borzin Aurelia , "„Andrei Mudrea: Să-ți fie cald, chiar dacă în atelier e rece”", ziarul „Național”. 2 februarie. Chișinău, Moldova 2014 Mircea V. Ciobanu, "„Ruperea rândurilor // Ritmurile lui Andrei Mudrea”", Jurnal de Chișinău. 7 martie. Chișinău, Moldova 2014 Bulat Olga, "„Ai noștri” își bat joc de noi mai tare decât „ciuma roșie”," ziarul „Ziarul de Gardă”. Nr. 462, 13 martie, Chișinău, Moldova; 2014 Cheptene Natalia , „"Este ca un examen pentru mine". Pictorul Andrei Mudrea și-a expus lucrările la
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
București volumul "Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză". După „explozia lirică” din anul 1965, o serie de poeți cochetează cu tristihul și haiku. Dintre aceștia, se rețin nume mai cunoscute, precum Maria Banuș, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu, Virgil Bulat, Aurel Rău, Ștefan Augustin Doinaș, Cezar Baltag, Petre Ghelmez, Marian Bodea, Ioana Iacob, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Octavian Grigore Zegreanu, Ioan Anastasia, Ana Marinoiu, Ion Rotaru, Verona Bratesch, Gheorghe Grigurcu, Vasile Ignea etc. <poem>O, ce nalt naufragiu! Singura luntre
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Nu doar atât, statul mameluc a reconstruit și recondiționat un număr de moschei în Cairo, avariate de cutremurul din 1303. Povestea lui Baybars a călătorit prin istorie până în timpurile noastre, un film „Sultan Baybars” a fost realizat de regizorul tătar Bulat Mansurov în 1989 și produs de Kazakhfilm Studio. Tot Baybars este și protagonistul unor romane cu autori englezi ca Robin Young în cărți precum „Secret Brotherhood” (2006) sau „Crusade” (2007). În încheiere, o copie a Coranului, în 7 volume și
Baybars I () [Corola-website/Science/332112_a_333441]
-
respective cu intensitatea unui călător sentimental, care dorește să imortalizeze clipa și nu se desparte cu ușurință de amintirile lui.” Expoziția va fi vernisată joi, 10 noiembrie, ora 19, și va fi accesibilă pentru vizitare până pe 30 noiembrie. Criticul Vladimir Bulat afirma: „Întâlnirea cu picturile recente ale lui Vadin Crețu este o bucurie a ochiului și a minții. Dar nu e o bucurie retinară, strict calofilă. Nici o satisfacere doar mulțumitoare a nevoilor minții, a cugetului. Este întâlnirea spectaculoasă cu un maestru
Artiști vizuali pe simeze românești și internaționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104311_a_105603]
-
următorii autori: Viktor Astafiev, Vladimir Bogomolov, Vasil Bîkov, Dmitri Bîkov, Mihail Veller, Rasul Gamzatov, Lev Gumiliov, Nikolai Dorizo, Nikolai Zaboloțki, Serghei Zalîghin, Fazil Iskander, Ion Druță, Aleksandr Karasev, Veaceslav Kondratiev, Naum Korjavin, Aleksandr Kușner, Vilis Lațis, Inna Lisnianskaia, Farid Naghim, Bulat Okudjava, Anatoli Rîbakov, Iulian Semionov, Roman Sencin, Moris Simașko, Aleksandr Tvardovski, Kornei Ciukovski, Aleksei A. Șepeliov, Vasili Șukșin și alții.
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
Struga, Macedonia. Pe parcursul mai multor decenii de existență, festivalul a acordat cel mai prestigios premiu, Cununa de Aur, unora dintre cei mai renumiți poeți internaționali, printre care: Mahmoud Darwish, Sachchidananda Hirananda Vatsyayan Agyey, W. H. Auden, Joseph Brodsky, Allen Ginsberg, Bulat Okudzhava, Pablo Neruda, Eugenio Montale, Léopold Sédar Senghor, Artur Lundkvist, Hans Magnus Enzensberger, Nichita Stănescu, Ted Hughes, Ko Un, Adunis, Makoto Ooka, Miroslav Krleža, Yehuda Amichai, Seamus Heaney, Tomas Gösta Tranströmer, Bei Dao, precum și unor autori autohtoni ca Blaže Koneski
Serile de Poezie de la Struga () [Corola-website/Science/335909_a_337238]
-
alții. Un subiect de interes este faptul că festivalul a premiat adesea poeți străini care erau considerați dizidenții în țările lor precum poetul rus exilat Joseph Brodsky, poetul chilian Pablo Neruda, poetul american din generația beat Allen Ginsberg, bardul sovietic Bulat Okudzhava și mulți alții. În memoria laureaților, sunt dezvelite plăci memoriale fiecăruia dintre ei în Parcul Poeziei, amenajat în apropiere de Centrul Cultural din Struga. Festivalul are oficii în Struga și în Skopje (un șef de birou, un director executiv
Serile de Poezie de la Struga () [Corola-website/Science/335909_a_337238]