6,806 matches
-
a fost botezat, ci ca o persoană ce trebuie să se implice cât mai activ și real în viața ecleziologică. Multe din crizele omului de azi n-ar exista dacă ar conștientiza ce minunată este frumusețea iubirii, care este rolul bunătății și cât de importantă este iertarea... Astăzi, într-o lume care prea ușor își uită personalitățile și oamenii care au avut contribuțiea lor în destinele multor generații, Stelian Gomboș are deosebitul merit de a-i omagia pe mulți părinți duhovnicești
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
să rămână mereu tineri din punct de vedere spiritual, pentru a avea interesul și entuziasmul de a fi permanent în comuniune cu oamenii, în și prin Biserică!... Fiindcă trebuie reținut foarte bine faptul că, în tot acest răstimp acordat, din bunătate divină, dobândirii mântuirii noastre, trebuie să învățăm foarte multe lucruri, în primul rând că nu suntem niciodată singuri, că Dumnezeu este mereu asupra fiecăruia dintre noi; să învățăm că trebuie să fim recunoscători celor care ne-au învățat, ne-au
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
în locuri diferite și cu oameni de tot felul. Numai că dorințele lor erau aceleași: bogăție, tinerețe și, cu toată iertarea de cuvântul cel vulgar, o sculă mare... Ciudat, niciodată nu ne-a fost cerută sănătate, minte, iubire față de semeni, bunătate, sau cunoaștere. Și niciodată, nimeni, nu a cerut ceva pentru vreun copil al său sau pentru soție. Toți numai pentru ei! Așa că, mă întreb foarte sincer dacă nu cumva trebuie să cerem Divinului scutirea de această îndatorire care de fapt
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
Astor Piazzolla, Scott Joplin, muzici antice ori șlagăre rock, folk, pop de ieri și de totdeauna sunt inserate în economia acestui nou tip de happening cu acea măsură ce-l absolvă deopotrivă de defectivități și surplusuri, dar și cu acea bunătate care vine, cred, dintr-un sentiment de cinste și noblețe sufletească. Cum, cu multă cinste (astfel spus, cu un înalt grad de conștiință profesională) și consistentă noblețe (privilegiu ce-și trage seva din virtute, ca și din virtuozitate), Bertrand Peigne
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki, înșelătorul, si mi-ai ucis pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca! Singur la judecata Înaltului, Marele Arhitect va îngenunchea! În fața unei fântâni fără de ghizduri doar pasărea Colibri mă va tulbură. Voi fi corb, voi fi iepure-n fugă? Poate urs, poate lup, poate doar cucuvea... 18
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
unor munți gigantici. Cu atât mai călduroase - și deconcertante - sunt revenirile sale. Felul în care știe să pună în evidență calitățile adversarului - după ce, cu aer inchizitorial, l-a călcat în picioare - face farmecul inenarabil al pamfletelor sale. Dar demonstrează și bunătatea structurală a omului, incapabil să "țină la mânie". Din diverse motive, nu prea citesc "Jurnalul național", gazeta la care Dorin Tudoran "contribuie" de mai mulți ani. Cu atât mai încântat am fost să-i descopăr textele într-o nouă culegere
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki, înșelătorul, si mi-ai ucis pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca! Singur la judecata Înaltului, Marele Arhitect va îngenunchea! În fața unei fântâni fără de ghizduri doar pasărea Colibri mă va tulbură. Voi fi corb, voi fi iepure-n fugă? Poate urs, poate lup, poate doar cucuvea... 18
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația aleasă, paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul, precum și supravegherea comportamentului, a gândurilor, a faptelor și cuvintelor noastre, precum și a îmbrăcămintei etc. Cuviosul Nichita Stithatul învață că duhul senzualității îl facem nelucrător cu posturi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și el ca mijloace trupești de biruire și tămăduire a desfrânării, postul, cumpătarea: că după cum îmbuibarea cu mâncare este pricină și prilej de nenumărate rele pentru oameni, tot așa și postul și disprețul pântecelui ne este întotdeauna pricină de nespuse bunătăți<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facereă, omilia I, II, vol. 21, p. 33. footnote>. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul precizează: Cel ce voiește să biruiască dracul curviei cu lăcomia pântecelui și săturarea este asemenea celui ce
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la început de dumnezeiescul har. În acest sens, Sfântul Nicodim întreabă: Ce rost are ca această aducere aminte a pedepsei să se facă cu haine strălucite și de mult preț? Îmbrăcarea hainelor să ne fie necurmată aducere aminte de căderea bunătății și învățătura spre pedeapsă pe care pentru neascultare, neamul omenesc a primit-o<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, op. cit., p. 110. footnote>. Cumpătarea și înfrânarea, decența și temperanța, modestia și smerenia trebuie să caracterizeze toate trăirile autentice creștine. Creștinul trebuie să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a III-a, p. 440. footnote> și frica de Dumnezeu, în sensul de a nu-L supăra și a nu ne despărți de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind ocrotit în toate acestea de Dumnezeu și bucurându-se de bunătățile lui, săturându-se repede de toate și oarecum îngâmfându-se de sătul, a preferat desfătarea arătată ochilor trupești, în locul frumuseții inteligibile și a pus săturarea stomacului mai presus de bucuriile duhovnicești. Astfel a ajuns îndată afară din rai, afară din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pe care le-am folosit nu sunt capabile să exprime întru totul pervertirea trupului nostru, de la înălțimea stării lui duhovnicești, la starea carnală de acum. După ce au căzut în păcat, primii oameni scoși din Eden, urmând să suporte consecințele păcatului. Bunătatea lui Dumnezeu i-a hărăzit lui Adam moartea, care s-a arătat mai întâi în suflet, stingându-se în el simțurile înțelegătoare și nemuritoare ale sufletului, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
împreună lucrător cu El la zămislirea vieții. Referitor la aceasta (că omul este după chipul și asemănarea cu Dumnezeu), Sf. Maxim Mărturisitorul precizează: Patru dintre însușirile dumnezeiești care susțin, păzesc și izbăvesc cele ce sunt le-a împărțit Dumnezeu pentru bunătatea Sa desăvârșită, aducând la existență ființa rațională și mintală: existența, existența veșnică, bunătatea și înțelepciunea; dintre acestea primele două le-a dăruit ființei, iar ultimele două, adică bunătatea și înțelepciunea, capacității de-a voi. Aceasta pentru că ceea ce este El prin
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
după chipul și asemănarea cu Dumnezeu), Sf. Maxim Mărturisitorul precizează: Patru dintre însușirile dumnezeiești care susțin, păzesc și izbăvesc cele ce sunt le-a împărțit Dumnezeu pentru bunătatea Sa desăvârșită, aducând la existență ființa rațională și mintală: existența, existența veșnică, bunătatea și înțelepciunea; dintre acestea primele două le-a dăruit ființei, iar ultimele două, adică bunătatea și înțelepciunea, capacității de-a voi. Aceasta pentru că ceea ce este El prin ființă să ajungă și zidirea prin împărtășire. Pentru acestea se spune despre ea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
susțin, păzesc și izbăvesc cele ce sunt le-a împărțit Dumnezeu pentru bunătatea Sa desăvârșită, aducând la existență ființa rațională și mintală: existența, existența veșnică, bunătatea și înțelepciunea; dintre acestea primele două le-a dăruit ființei, iar ultimele două, adică bunătatea și înțelepciunea, capacității de-a voi. Aceasta pentru că ceea ce este El prin ființă să ajungă și zidirea prin împărtășire. Pentru acestea se spune despre ea că s-a făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu; după chipul existenței veșnice ca
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
noastră. Ei ne îmbogățesc și ne înfrumusețează viața. Pe ei se sprijină omenirea. Copiii contribuie la găsirea păcii în inima noastră, a familiei noastre și a întregii omeniri și de aceea Mântuitorul ni-i dă ca exemplu de inocență, ascultare, bunătate, lipsă de vicleșug, candoare și puritate sufletească, atunci când ne spune: Lăsați copiii să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția Cerurilor (Matei 19, 14), adică a celor simpli, fără răutate, fără vicleșug și fără mânie. Sfântul Teofilact
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fi multietnică și multiculturală. Un alt aspect interesant este faptul că el comentează că „etiopienii vor deveni de culoare albă” în orașul ceresc, o schimbare care marchează simbolic transformarea lor mântuitoare. Aplicat la narațiune, el susține că acest pasaj relevă bunătatea demonstrată de Mire în acceptarea unei mirese negre. Totuși, citit alegoric, pasajul depune mărturie asupra bunătății lui Hristos, care primește „sufletul înnegrit” și-i restaurează frumusețea prin alăturarea de El (τῇ πρòς ἑαυτὸν κοινωνία καλὴν ἀπεργάζεται). După Sfântul Grigorie, mântuirea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
deveni de culoare albă” în orașul ceresc, o schimbare care marchează simbolic transformarea lor mântuitoare. Aplicat la narațiune, el susține că acest pasaj relevă bunătatea demonstrată de Mire în acceptarea unei mirese negre. Totuși, citit alegoric, pasajul depune mărturie asupra bunătății lui Hristos, care primește „sufletul înnegrit” și-i restaurează frumusețea prin alăturarea de El (τῇ πρòς ἑαυτὸν κοινωνία καλὴν ἀπεργάζεται). După Sfântul Grigorie, mântuirea sufletului urmează purificării de păcat. Dar starea negativă, metafizică sau spirituală de întunecare presupune faptul că
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cu el într-o fântână care izvorăște cuvintele vieții eterne<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 32. footnote> și acum „a trecut cu mintea în partea interioară a tainelor și strigă că trecerea nu a adus-o decât în antecamera bunătății”<footnote Ibidem, 40, 5-8. footnote>. Prin purificarea Duhului, „ea caută adâncimile lui Dumnezeu în sanctuarul interior al paradisului și, după cum a spus marele Pavel, vede lucruri nevăzute și aude cuvinte nerostite”<footnote Ibidem, 40, 9-12. footnote>. A interpreta Cântarea Cântărilor
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Bauernkrieg” (1465), așezate niște turnuri de mare calibru. Mari manevre ale unor regimenteaustriace se desfășurau în acea regiune. La preot, de altfel, găsirăm casa plină de ofițeri, de la general la locotenent, toți erau așezați la o masă lungă plină de bunătăți. Furăm întâmpinați cu mare bucurie, iar generalul comandant încercă să-mi facă curte, lucru care mă amuză mult. După acea masă veselă, mă așezai la pianul Ltügel, și începui să cânt. Mulți dintre dânșii erau atât de emoționați încât erau
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și viteazul general călărea, se deșelase de-a binelea, prezentând o formă hilariantăsub greutatea călărețului său. Uralele nu mai conteneau. Regina avea scările șelei împodobite cu crizanteme, iar pe față i se citea o bucurie fără margini. Regele surâdea cu bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal. Curând după această însemnată zi, într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul Cotroceni, în nerăbdarea de a revedea pe prințesele mele. Fui primită îndată de prințesa Elisabeta și cu mare și sinceră bucurie
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
omenească, să i se facă început al poftirii celor mai înalte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194-195. footnote>. Orice țintă la care ajunge sufletul în cunoaștere, bunătate și iubire se face începutul unei porniri spre altă țintă, spre un alt urcuș, pe care ținta atinsă îl face să se arate. Orice sfârșit e un nou început. Nici un început nu se desăvârșește în sine, căci după acest început
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]