1,960 matches
-
fenomen (mediatic, cultural, sociologic și politic). Antropologi, semioticieni, specialiști în mass-media, care formează o elită intelectuală necunoscută, din păcate, literaților români sunt convocați de autoare pentru clarificarea unor aspecte paradoxale sau mai puțin inteligibile (pentru cine se bazează exclusiv pe bun-simț) ale erei televiziunii. În același timp, cu o promptitudine specifică presei, Daniela Zeca-Buzura își ilustrează ideile cu demersuri de ultimă oră ale televiziunilor: emisiunea Dansez pentru tine, „cazul” Costel Busuioc, telenovela în timp real Elodia, campania virtuală la care s-
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
bizantine." Dându-le în suficientă măsură dreptate celor doi respondenți, Cronicarul se vede nevoit să remarce, presat nițel de context și de moment, că autonomiile, de orice fel ar fi ele, au parte de contestări - credibile - din mai toate direcțiile. Bunul-simț ca paradox Un foarte bun interviu a realizat, în nr. 154 din OBSERVATOR CULTURAL, Ovidiu Șimonca (pe care, în paranteză fie zis, Cronicarul îl citește cu reală plăcere ori de câte ori nu-i constată tendenționismul). E drept că atunci când intervievatul este Victor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
zis, Cronicarul îl citește cu reală plăcere ori de câte ori nu-i constată tendenționismul). E drept că atunci când intervievatul este Victor Rebengiuc, e dificil, dacă nu imposibil ca dialogul să nu fie substanțial și viu, cu propoziții memorabile și un fond de bun-simț ce nutrește toate observațiile marelui actor. Acest bun-simț, deopotrivă profesional și social, se vede pe întregul contur al experiențelor sale de viață și artistice, de la faptul că Victor Rebengiuc nu întârzie absolut niciodată, la modul în care-și evaluează prestația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
nu-i constată tendenționismul). E drept că atunci când intervievatul este Victor Rebengiuc, e dificil, dacă nu imposibil ca dialogul să nu fie substanțial și viu, cu propoziții memorabile și un fond de bun-simț ce nutrește toate observațiile marelui actor. Acest bun-simț, deopotrivă profesional și social, se vede pe întregul contur al experiențelor sale de viață și artistice, de la faptul că Victor Rebengiuc nu întârzie absolut niciodată, la modul în care-și evaluează prestația profesională. Când atâția artiști, unii realmente importanți, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
o stranie austeritate poetică, produce secvențe și detalii admirabile ce presupun în egală măsură finețe stilistică și psihologică". Noul volum nu face excepție de la regulile generale, care dau specificitate scrisului lui Alexandru Vlad. Aceeași finețe a observației dublată de un bun-simț al judecății și de o mereu surprinzătoare prospețime a notației. Toată logica volumului se întemeiază pe un balans continuu între "două lumi": vis/realitate, tinerețe/bătrânețe, satul tradițional/satul postmodern, urban/rural, valorile tradiționale/valorile(?) postmodernității. Simpla înșiruire a acestor
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
ar permite limpezirea trivială - în accepție etimologică - a subiectului tratat. Iar, din perspectiva unei asemenea gândiri nu doar psihanalitice, dar structurale, arhetipale și anistorice, înseși operațiile logice au un parfum de cotă joasă. Totuși, să încercăm, în linia sănătoasă a bunului-simț, o decongestionare a formulărilor care-l aureolează, în Palimpseste, pe Aubrey de Vere. E vorba despre subcapitolul intitulat Nume și chipuri. Cu un solid inventar de informații filozofice și cu un la fel de solid exercițiu al nuanțării, Cornel Mihai Ionescu izolează
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
date jubiliare: o sută cincizeci și șase de ani de la nașterea lui I.L. Caragiale și zece ani de la dotarea Teatrului "Toma Caragiu" cu o clădire impunătoare, elegantă și ofertantă deopotrivă, splendid renovată. Ambele punctări au fost nu numai necesare, de bun-simț, dar și de efect asupra celor prezenți în seara de premieră într-o instituție ce de la o stagiune la alta își afirmă o personalitate distinctă. Managerul (în accepțiune tradițională directorul) Lucian Sabados gândește și trăiește fenomenul teatral la un ridicat
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
sau în mania persecuției. Tonul întregului interviu este ponderat, fără stridențe. Inevitabil, poetei i se pune și o întrebare despre Mircea Cărtărescu: "Cum e să trăiești cu un autor atât de apreciat? E un avantaj, un dezavantaj?". Iată răspunsul, de bun-simț: "Revistele mondene îmi pun de multe ori întrebarea asta. Iar eu le spun de la bun început: ŤDacă vreți să vorbim despre Mircea, să nu fie mai mult de 1%, dacă vreți să vorbim despre altceva, mai vedem...ť, și atunci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
ziarelor. Aici, oftica - această boală 100% românească - este la ea acasă, ba chiar mai mult decât atât: dă pe-afară, mustește și se-ntețește, alimentată egal și cotidian de bălegarul nr. 1 al forumurilor: anonimitatea." Cu un umor și un bun-simț și ele tot mai rare azi, Alex. Leo Șerban explică de ce e oftica o boală românească (spre deosebire de invidie sau gelozie, boli universale) și o exemplifică pe "Cazul Mungiu". Citiți neapărat tot articolul, n-o să regretați. l Al treilea semnal de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
asudă și se sărăcește din ce în ce) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun-simț, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă..." Acum, în Raport: "...până la incoerența totală a enunțurilor: "Ai făcut lucrul acesta, ai intrat în această campanie și înțeleg că unul dintre lucrurile
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
pe care nu le-ai auzit cu urechile proprii, ci ți s-au transmis prin a doua sau a treia sursă, să relatezi dialoguri telefonice care ți s-au relatat, de asemenea, sau pe care le reconstitui ulterior". Criteriu de bun-simț, nimic de zis, dar... intervine încă un dar apăsat, Mircea Zaciu a înțeles oare a i se conforma? În pofida calității literare și a semnificației documentare de excepție ale jurnalului criticului clujean, pe care, de altminteri, i le-am relevat în
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
în chestiune inclusiv personalități de solidă reputație. Din penumbra unei poziții modeste, Pericle Martinescu și-a aplicat luciditatea și și-a exersat cu demnitate duhul critic. Mărturia sa de (aproape) ultim supraviețuitor al interbelicului, respiră un aer de naturalețe și bun-simț.
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
creației, dar într-un mod perfect natural, fără nici un fel de atitudine de frondă, ca și cum ar fi purtat în permanență un zâmbet bonom pe buze. În toată viața sa, Negruzzi a fost mai degrabă un om ponderat, prudent, posesorul unui bun-simț nativ, căruia intuiția pare să îi fi dictat soluții care au revoluționat literatura română. Scrie Gabriel Dimisianu despre poziția adoptată de Constantin Negruzzi în dezbaterile lingvistice ale timpului și, în spatele afirmațiilor sale, nu putem decât să îi ghicim admirația uimită
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
Tănăsescu, Artur Silvestri, Constantin Sorescu, Ion Lotreanu, Dan Mutașcu, Mihai Pelin, Marian Popa etc, te puteai considera expulzat din lumea oamenilor civilizați. Nu te mai saluta nimeni pe stradă, cărțile nu ți se mai vindeau, erai privit ca un ciumat. Bunul-simț reacționa violent la compromisurile murdare de acest fel. În acest moment, ziarul "Ziua" a preluat întreaga "filozofie" a revistei "Săptămâna". Atacurile la persoană, "dezvăluirile" care nu dezvăluie nimic, linșajul grobian, șantajul și amenințarea cu șantajul au devenit arme predilecte ale
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
și le promovează cu tot atâta claritate. Iar o asemenea revizuire sau reîmprospătare a unui concept ține în bună măsură de un tip aparte de promovare, acționând - tectonic, aș zice - în contra módelor. Stricto sensu Pornind de la observația, de un absolut bun-simț, că în chestiunea formelor fixe preeminența metricii a condus la o anulare a planului semantic, că se trece atât de ușor peste ritm, rimă și dispunere strofică, încât acestea par a fi doar niște opțiuni aleatorii, cercetătoarea clujeană reia, pe
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
decît cea de ședințe (excepție România literară, unde ședințele "de număr" sînt o plăcere), la masa de restaurant așadar, o regulă nouă: se poate ciocni, de-acum, și cu paharul cu apă minerală. Argumentul care a schimbat regula este de bun-simț. Șoferii nu trebuie pedepsiți de două ori: o dată că n-au voie să bea un pahar de vin, a doua oară că n-au voie să ciocnească și să primească urări de bine. l Ajungeți cu puțin înainte de începerea spectacolului
Codul bunelor maniere by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9960_a_11285]
-
o națiune înseamnă o formă gravă de schizofrenie. Știu, boala bântuie de mult prin România și face ravagii. Dar acceptarea mioritică, amestecul de fatalitate, indiferență, cinism și fascinație a vulgarității, a unei astfel de sfidări enorme a logicii și a bunului-simț înseamnă că deraierea noastră nu e doar definitivă, ci și culpabilă. Trăim în aceste zile unul din cele mai respingătoare momente din istoria recentă a țării. E un moment al revanșei comuniste, combinată cu setea de putere a oligarhiei comod
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
Steaua Sirius convertită definitiv la taoism. Rubricile permanente de tipul "ce faci dacă..." sînt defalcate pe ani. E puțin probabil că, dacă "și-a spart capul" între doi și trei ani, vei face cum scrie la revistă, exceptînd ideea de bun-simț de a chema Salvarea. În schimb "dacă și-a pierdut jucăria", caz tratat pe două pagini ample, ilustrate cu "bebei" triști de Mami, eu aș proceda după exemplul părinților mei: i-aș cumpăra alta. "Fii mai atent cu următorul obiect
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
pe calea amintirii, de cei din ale căror generații ai apărut. În schimb, pentru a ajunge la Dumnezeu, nu ai nevoie nici de biserică și nici de adevăruri revelate, ci de o gîndire logică la capătul căreia orice om cu bun-simț își dă seama că lumea aceasta a apărut dintr-un Dumnezeu. Din acest motiv, singura temă importantă a filozofiei rămîne Dumnezeu. Filozofia, atunci cînd nu cade din rangul vocației sale, este teologie și nimic altceva. Din acest motiv, gînditorul prin
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
a unui regim totalitar impregnat de fanatism religios, războiul cu Irakul cu sute de mii de victime inutile și de o parte și de cealaltă. Marjan face parte dintr-o familie de oameni pașnici, de intelectuali care posedă acel prețios bun-simț în situațiile de criză, iar Marjan se vede confruntată cu suspiciunile, cu dezamăgirea lor, cu idealurile umaniste, care-și probează inconsistența odată ce la putere se instalează un regim autoritarist mai draconic decît cel al șahului. Povestea nu este necunoscută pentru
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
convins că numai pe baze italiene se poate crea o nouă cultură română, s-a ferit însă instinctiv de caricatură și n-a îndrăznit să imagineze o limbă proprie, paralelă cu limba reală. Lingvistic, Asachi a optat pentru soluțiile de bun-simț, îmbinînd italienismele cu franțuzismele și lăsînd un spațiu larg termenilor de origine slavă, arhaismelor și regionalismelor. Italienizantă în intenție și în realizare, limba poeziilor sale nu rupe brutal cu tradiția, ci încearcă o acomodare cu ea. Contrar lui Heliade, Asachi
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
italiană, la cea fizică. Dacă nu ți-ai pierdut cu totul luciditatea, n-ai cum să nu observi procesul de disoluție morală care pândește astăzi România. El pornește, desigur, de sus, de la o clasă politică incompetentă, coruptă și lipsită de bun-simț. Percepându-și ilegitimitatea - oricât s-ar revolta partizanii "votului pe listă", aceasta e forma cea mai sigură de a diminua încrederea cetățeanului în personajele care-l reprezintă politic -, guvernanții n-au curajul să treacă în mod radical la pansarea rănilor
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
Procedură Penală, pentru a-și pune la adăpost hoțiile și abuzurile. Așa am ajuns la situația sinistru-hilară ca omul-emblemă al României anului 2007 să fie numitul Maimuț, care ne-a dat un strălucit exemplu al felului cum poți fenta legi, bun-simț și victime. Un avocat bun face cât zece mii de acțiuni de integrare socială a defavorizaților care ne-au adus o faimă atât de tristă în Europa. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne consolăm cu ideea că suferim doar
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
Cosmin Ciotloș Cum se întâmplă, nu prea știu, dar această ultimă carte a lui Sorin Stoica - Aberații de bun-simț - e altceva decât o propunere implicită ori o zgomotoasă tentativă de reevaluare a tânărului autor. Ideea de celălalt, atât de dragă simultan antropologilor și criticilor literari, se arată străină de metoda practicată cu lentoare de gigant aici. De la începutul editorial
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
lui drag, la cinicul cu nume șui, Nae Stabiliment? Ar fi continuat suita de proze scurte și de radioscopii ale proximității, în linia recunoscutei admirații pentru Mircea Nedelciu? Foarte greu de aproximat. Cu atât mai mult cu cât Aberațiile de bun-simț nu ne oferă nici un indiciu. Și, într-un anume sens, e mai bine că e așa: dacă unul din marile pericole - sancționabile, într-adevăr - care-i pândesc pe descoperitorii târzii ai lui Sorin Stoica este cel al transformării dramei personale
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]