2,612 matches
-
În general, În sens negativ, finanțele private. 2) Marketingul serviciilor financiar-monetare vizează, În general, sfera finanțelor private, abordarea fiind, de regulă, una microeconomică, respectiv la nivel de Întreprindere (societate comercială) sau centrală economică, având ca obiect de activitate servicii bancare, bursiere, de asigurări sau de investiții. Contextul În care se manifestă serviciile financiar-monetare este unul foarte larg și complex, având În vedere că factorii de pe piața financiar-monetară cu care intră În contact societățile comerciale și instituțiile financiar-monetare sunt, de regulă, persoanele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
din cadrul pieței. De altfel, În delimitarea diverselor categorii de instituții și societăți comerciale care activează În domeniul financiar-monetar, se iau, de regulă, drept criterii de delimitare, următoarele servicii prestate: • Natura serviciilor prestate, respectiv: − servicii bancare; − servicii de intermediere financiară; − servicii bursiere; − servicii de investiții financiare; − servicii de asigurare; − servicii de schimb valutar; − servicii ipotecare; − alte servicii de natură financiar-monetară. • Categoria de clienți cu care se relaționează, respectiv: − piața relațiilor interbancare; − piața bursieră; − piața valutară; − piața de asigurări; − piața comercială (a bunurilor
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
prestate, respectiv: − servicii bancare; − servicii de intermediere financiară; − servicii bursiere; − servicii de investiții financiare; − servicii de asigurare; − servicii de schimb valutar; − servicii ipotecare; − alte servicii de natură financiar-monetară. • Categoria de clienți cu care se relaționează, respectiv: − piața relațiilor interbancare; − piața bursieră; − piața valutară; − piața de asigurări; − piața comercială (a bunurilor de consum); − piața ipotecară etc. Din punct de vedere strict relațional, distingem următoarele categorii de relații: − relații Între societăți și instituții financiar-monetare (relații interbancare, relații Între bănci și instituții financiar-monetare); − relații
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
băncilor, respectiv funcția activă și cea pasivă, s-a dezvoltat foarte puternic o a treia funcție extrabilanțieră, privind angajamentele asupra instrumentelor financiare la termen. Acestea cuprind, În esență, contracte la termen și opțiuni de curs de schimb, de dobânzi, indici bursieri etc., realizate În cadrul piețelor specifice (bursiere) sau În sistem over the counter (OTC). Structura sistemului bancar internațional cuprinde, În funcție de natura operațiilor și zonele de operare, următoarele categorii de bănci: • băncile comerciale (commercial banks); • băncile de depozit; • băncile regionale; • băncile de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
pasivă, s-a dezvoltat foarte puternic o a treia funcție extrabilanțieră, privind angajamentele asupra instrumentelor financiare la termen. Acestea cuprind, În esență, contracte la termen și opțiuni de curs de schimb, de dobânzi, indici bursieri etc., realizate În cadrul piețelor specifice (bursiere) sau În sistem over the counter (OTC). Structura sistemului bancar internațional cuprinde, În funcție de natura operațiilor și zonele de operare, următoarele categorii de bănci: • băncile comerciale (commercial banks); • băncile de depozit; • băncile regionale; • băncile de clearing (clearing banks); • băncile universale; • casele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
care utilizează pe scară largă contractele forward sunt băncile comerciale, obiectul contractelor constituindu-l mărfurile, valutele, valorile mobiliare, titlurile de credit pe termen scurt, dobânzile etc. b) Contractele futures - sunt, de asemenea, contracte la termen, negociate pe piețele organizate (piața bursieră), fiind contracte standardizate, care presupun partizi bine definite, cotate la scadențe fixe (precise), de regulă, până la 18 luni. Contractele futures și contractele forward sunt produse relativ echivalente, respectiv contractele futures pot fi considerate niște contracte forward standardizate. c) Contractele cu
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
la scadențe fixe (precise), de regulă, până la 18 luni. Contractele futures și contractele forward sunt produse relativ echivalente, respectiv contractele futures pot fi considerate niște contracte forward standardizate. c) Contractele cu opțiuni - sunt, de regulă, contracte standardizate Încheiate pe piața bursieră (piața organizată), Între doi participanți la tranzacție, respectiv vânzătorul opțiunii (option seller, writer) și cumpărătorul opțiunii (option buyer, holder), prin care vânzătorul vinde cumpărătorului dreptul de a cumpăra sau de a vinde, până la o anumită dată, un activ determinat. În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ca obiect, dreptul de a cumpăra sau a vinde o anumită cantitate de marfă (produse fizice); • opțiuni pe acțiuni, având ca obiect, dreptul de a cumpăra sau de a vinde un anumit număr de acțiuni (valori mobiliare); • opțiuni de indici bursieri, având ca obiect, dreptul de a cumpăra sau de a vinde valoarea unui portofoliu de acțiuni, care este dată de valoarea indicelui bursier (În puncte), multiplicată cu o anumită sumă de bani (valută), fără a fi necesară tranzacționarea acțiunilor care
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de a cumpăra sau de a vinde un anumit număr de acțiuni (valori mobiliare); • opțiuni de indici bursieri, având ca obiect, dreptul de a cumpăra sau de a vinde valoarea unui portofoliu de acțiuni, care este dată de valoarea indicelui bursier (În puncte), multiplicată cu o anumită sumă de bani (valută), fără a fi necesară tranzacționarea acțiunilor care formează indicele bursier; • opțiuni pe contracte futures, având ca obiect, dreptul de a cumpăra sau de a vinde un contract futures pe mărfuri
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
obiect, dreptul de a cumpăra sau de a vinde valoarea unui portofoliu de acțiuni, care este dată de valoarea indicelui bursier (În puncte), multiplicată cu o anumită sumă de bani (valută), fără a fi necesară tranzacționarea acțiunilor care formează indicele bursier; • opțiuni pe contracte futures, având ca obiect, dreptul de a cumpăra sau de a vinde un contract futures pe mărfuri, valute, indici bursieri sau rata dobânzii. d) Operațiunile swap - sunt utilizate, de regulă, În gestiunea riscurilor pe termen lung, principiul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
multiplicată cu o anumită sumă de bani (valută), fără a fi necesară tranzacționarea acțiunilor care formează indicele bursier; • opțiuni pe contracte futures, având ca obiect, dreptul de a cumpăra sau de a vinde un contract futures pe mărfuri, valute, indici bursieri sau rata dobânzii. d) Operațiunile swap - sunt utilizate, de regulă, În gestiunea riscurilor pe termen lung, principiul de bază al operațiunilor implicând schimbul de dobânzi sau devize, la anumite scadențe, sau o combinație Între schimbul de dobânzi și devize, Între
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Îndeosebi societățile comerciale bancare (băncile comerciale), rolul marketingului este unul mult mai complex, acționând pe toate cele patru componente ale mix-ului de marketing, respectiv: produs, preț, distribuție și promovare. Piețele ocazionale sau extrabursiere (Over the Counter - OTC), În raport cu piețele bursiere (reglementate), sunt mult mai suple, fapt ce explică dezvoltarea lor mult mai rapidă, produsele tranzacționate fiind, În general, nestandardizate, și de asemenea tranzacțiile se realizează În mod direct, fără a fi necesară intervenția intermediarilor (brokeri, dealeri etc.). Din punctul de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
edificatoare pentru lărgirea ariei de informare și aprofundarea perspectivelor de interpretare. Referințele bibliografice au preluat, astfel, o parte din labirintul exegetic, simplificând traseul lecturii din corpul principal al textului. Volumul de față a fost Început În anul 2005, când eram bursier Fulbright la Universitatea din Oklahoma. Datorită acestui grant am avut posibilitatea să aprofundez bibliografia, clasică și recentă, din domenii pe care le frecventasem mai puțin În studiile mele anterioare de mitologie. Pe de altă parte, eforturile de pionierat având ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
VI.1995, Brașov), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Este fiul Ecaterinei și al lui Gheorghe Păunescu. Rămas timpuriu orfan de mamă, C. fuge de acasă și este adoptat de pictorul Teodor Cuza, care la scurt timp moare și el. Elev bursier al Liceului Militar din Iași (1935-1943), urmează apoi Școala de Ofițeri și, în ultimele luni de război, este trimis pe front. Devine student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde audiază cursurile profesorilor G. Călinescu, Tudor
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
domeniului la 1918, dar există și trimiteri la filosofii de orientare socialistă, între care locul central îl ocupă K. Marx și F. Engels, din secolul al XIX-lea. Marea criză economică din anii ’30 a pus sub semnul întrebării practicile bursiere existente în acea perioadă și a obligat statele să legifereze mijloace de protecție și să creeze instituții speciale care să protejeze investitorii și micile afaceri. Apărută în anii ’30, discuția privind modul în care sunt tratați stakeholderii neprivilegiați, în special
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
perioade de doi-trei ani. Pentru ca analiza segmentării strategice, deosebit de sofisticată chiar și doar prin prisma regrupărilor semnificative, să ofere o imagine reală a complexității sale, trebuie precizat că diversitatea de aranjamente formale între entitățile firmei este deosebit de mare. Chiar dacă practicile bursiere internaționale obligă la transparentizarea legăturilor între entități, stilul asiatic de combinare, care se traduce în suprapunerea unor relații formale și informale, se păstrează. De aceea, structurile firmei trebuie „citite” într-o cheie specifică asiatică: toate entitățile au legături reciproce funcționale
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unor viziuni diferite ale stakeholderilor principali sau al unor condiționări asociate modului de operare la un moment dat, dictate de resurse, competențe, poziționare etc. În cazul unei firme, performanța agregată cea mai importantă este rentabilitatea și/sau valoarea economică (valoarea bursieră). Firmele vor fi într-o relație de rivalitate legată de performanță. Cum rivalitatea implică un proces de comparare, ca bază pentru îmbunătățirea performanței, doar o parte dintre competitori vor fi interesanți de rolul de sisteme de referință. Categoria cea mai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Bursei de Valori București menține registrul acționarilor și al acțiunilor Antibiotice Iași. În luna noiembrie 2006, valoarea acțiunilor Antibiotice a atins valoarea maximă de1,87 RON, înregistrând o creștere de 94% față de ultima zi de tranzacționare a anului 2005. Capitalizarea bursieră înregistrată la finele lunii noiembrie era de741483 mii RON, de circa 91 de ori mai mare decât valoarea înregistrată în anul 2000 (vezi tabelul III.11). Până la sfârșitul anului 2006, compania Antibiotice a înregistrat o creștere a capitalizării bursiere de peste
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Capitalizarea bursieră înregistrată la finele lunii noiembrie era de741483 mii RON, de circa 91 de ori mai mare decât valoarea înregistrată în anul 2000 (vezi tabelul III.11). Până la sfârșitul anului 2006, compania Antibiotice a înregistrat o creștere a capitalizării bursiere de peste 75% față de sfârșitul anului 2005. Tabelul III.11 Sursă: Antibiotice * Pentru anii 2000 și 2001 li s-au distribuit dividende acționarilor. ** Pentru anii 2002-2004 li s-au distribuit dividende acționarilor prin emisiune de noi acțiuni, în urma majorărilor de capital
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
au distribuit dividende acționarilor prin emisiune de noi acțiuni, în urma majorărilor de capital cu valoarea dividendelor nete aferente acestor ani. *** Pentru anul 2005 se vor distribui dividende. În anul 2006, compania Antibiotice s-a bucurat de o creștere a capitalizării bursiere (vezi figura III.5), cu o evoluție ascendentă vizibilă în luna octombrie, fapt datorat în mare parte anunțării reluării procedurii de privatizare. Figura III.5 III.10. Cultura organizațională și responsabilitatea socialătc "III.10. Cultura organizațională și responsabilitatea socială" În
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
firmei sunt influențate în mod decisiv de evoluțiile generale ale prețurilor materiei prime și ale produselor finite. Deși există o atomizare pe ambele segmente ale filierei în care este încadrată firma Forex, iar prin natura sa, lemnul nu permite comercializarea bursieră, sunt observabile niște elemente puternice de jalonare. Prețul bușteanului este influențat de comportamentul pe piață al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Aceasta a forțat menținerea prețului la niveluri superioare prin capacitatea sa de ofertare, dar și prin mecanisme de tip
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
înființează revista societății literare a școlii). Urmează apoi școala pregătitoare pentru ofițeri de rezervă de artilerie (Craiova, 1924-1925). După studii de drept (licența în 1928), de litere și filosofie (licența în 1929) la Universitatea din București, pleacă în SUA ca bursier (1929-1931) și își ia doctoratul în filosofie (1931) la Universitatea Southern California (Los Angeles), cu teza The Nature of Beauty and Its Relations to Goodness [Natura frumosului și relația lui cu binele], tradusă în românește sub titlul Kalokagathon (1946). În
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
Mai târziu va contesta radical pe filosofi. Face lecturi intense din Schopenhauer, Nietzsche, Dostoievski, Kierkegaard, din misticii creștini, din filosofii spanioli, din Bergson, Șestov, Hegel, Husserl, Wölflin, Simmel, Heidegger. Teza de licență are ca temă intuiționismul bergsonian. În 1933 este bursier la Berlin și aici urmărește cursurile lui Nikolai Hartmann și Ludwig Klages. Îl cunoaște pe Petre Țuțea - „cet ami génial”. Suferă, încă de acum, de insomnie și, spre sfârșitul vieții, va justifica filosofia lui de viață prin această maladie atroce
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
târziu va fi angajat cercetător la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, în colectivul ce elabora Dicționarul literaturii române în secolul al XX-lea, pentru ca, în 1982, să devină asistent la Catedra de germană a Universității ieșene. Bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”, efectuează mai multe stagii la instituții de învățământ superior din Germania. Concomitent își pregătește doctoratul în domeniul teoriei literaturii, teza fiind susținută în 1988. Conferențiar și șef de catedră (1990), profesor (1995), este totodată coordonator
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
cu a ști. Un profesor nu este un emițător, un elev nu este un receptor, o cunoștință nu e o informație, adevărul nu e o dată. Nu există bănci de adevăruri posibile la capătul unui terminal, cum există bănci de date bursiere, polițienești, documentare etc. Dar un micromediu de flux pe timp îndelungat, de mediații prelungite și interpersonale este decalat în mijlocul unui univers (tehnic și mental) de deplasările de mare viteză, în care imediatul nu e numai un ideal colectiv, ci o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]