342 matches
-
Recontextualizate ca proze, fragmentele ce formează Cuvântul din cuvinte își câștigă o necesară autonomie unele față de altele. Diversitatea naratorilor nu este, așadar, strategică, și nu se cere interpretată "cabalistic". Ceea ce apare evident este doar unitatea de viziune a textelor. Amara butadă traduttore-traditore ne pândește pe toți. Începând cu titlul ( în 1975, când a publicat cele două bucăți în Cahiers de L'Est, Monica Lovinescu ar fi înlăturat ultimul s din Mots ŕ Mots, dacă nu l-ar fi dorit scris așa
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
pare ca o glorie romană/ Profetul sfânt al vremilor de mâne." Nu face economie de retorică laudativă, cu aroma cronicii de scrib tocmit de domn, versul lui Codreanu. Croit pe mărimea giganților pe-ai căror umeri, ne-o amintește o butadă recunoscătoare, dragă modernității, stau vremurile noi. Și liniștite. Era încă timpul, la 1914, să privești înapoi cu dulceagă pietate. Îndată după, admirația va răscoli numai răni. Lumi-le uitate, deși consună cu tonul general, n-au a face cu figurile
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
arăt lumii că mă cheamă ca pe... Alexandru cel Mare, care era și el Alexandru Philippide, adică Alexandru, fiul lui Philippos". Devine util a spune acum că printre "autobiografiile de împrumut" figurează și aceasta, fiul însușindu-și fictiv și cultural butada tatălui. Iată cum unul dintre cele mai celebre poeme, Monolog în Babilon, se colorează și se nuanțează biografic, cu accent pe sentința "Cunoașterea e tot o cucerire". Și precocitatea într-ale studiului este, uneori, de toată mirarea. Printre puținele mărturii
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
frapant. După ce, preț de aproape 70 de pagini (ca să nu mai spun de copertă), Chioaru exaltă cu toate puterile orice irizație artistică (am citat deja două asemenea pasaje), dintr-o dată găsește de cuviință să se amuze complice de o simpatică butadă a lui Al. Cistelecan. Care butadă, de-ar fi adevărată, praful și pulberea (simbolice, desigur) s-ar alege de toată arta comparației! "Ion Mureșan e poet; restul e artiști", parodiază miticist criticul târg-mureșean, îngânat sotto voce de Chioaru, care pare
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
de pagini (ca să nu mai spun de copertă), Chioaru exaltă cu toate puterile orice irizație artistică (am citat deja două asemenea pasaje), dintr-o dată găsește de cuviință să se amuze complice de o simpatică butadă a lui Al. Cistelecan. Care butadă, de-ar fi adevărată, praful și pulberea (simbolice, desigur) s-ar alege de toată arta comparației! "Ion Mureșan e poet; restul e artiști", parodiază miticist criticul târg-mureșean, îngânat sotto voce de Chioaru, care pare să uite complet că mai adineauri
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
Gabriel Dimisianu I se atribuie lui I. V. Stalin, ne amintește Romulus Rusan, butada după care moartea unui om poate să treacă drept o tragedie în timp ce a unui milion de oameni este simplă statistică. Referirea la aceste cinice considerații ale „părintelui popoarelor” o face Romulus Rusan în prefața unui zguduitor document, a unei „statistici
Tragismul unei statistici by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5101_a_6426]
-
lipsesc, se vede limpede, urmele minimale ale conștiinței de gen. Și intenția de a se defini, fie și imprecis. Iar, din nefericire, algoritmul prin care un concept poate fi impus involuntar, fără a o ști dinainte, e operant numai în butadele lui Moliere. Iată cum demonul precoce al genului moare, în paginile acestei cărți, înainte de a deveni adult. Fapt nu imposibil de prevăzut, dacă luăm în calcul evoluția ulterioară a poetului Liviu Ioan Stoiciu și momentul scrierii ei. Înainte de debut, atunci când
Tinerețea unui demon by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9767_a_11092]
-
frecvent ochii la această inadvertență și încearcă s-o obtureze prin dimensiunile, duble sau triple, ale comentariului. Ceea ce nu rezolvă nicidecum goliciunea de fond a argumentației. Atunci când există, structura logică a raționamentului se obține strict prin însumarea coerentă a câtorva butade. Că falimentul e unul de metodă, și nu de cazuistică recentă, o dovedește clar dosarul de receptare al Istoriei călinesciene. Acolo, cele mai bune minți critice pe care le-a dat interbelicul ratau sistematic - și nu neapărat din pricini de
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
nu-i deloc lipsit de subînțelesuri. Căci, dacă-l considerăm pe Vasile Ernu în calitatea sa (parțială, repet) de eseist, tocmai aici e deficitar, în materie de intuiție a găselniței de limbaj. Să remarcăm că la el practic nu există butade sau etichete memorabile, ci numai sofisme. Cuvintele în sine nu au încărcătură ludică. Numai logica se pretează la jocuri (și încă ce jocuri!). La un moment dat, unul din eretici amintește de anecdota celebră conform căreia potcoavele aninate deasupra ușii
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
rîndul ei, o traducere!) în franceza în care au fost scrise paginile filosofului: mai e nevoie să spun ce iese de aici? Toate acestea fac din respectiva bijuterie un gablonț veritabil", constată sarcastic dl. Vartic. Mes amis sont M.A.I. Butada, în franceză, care circula la noi în timpul lui Ceaușescu (cu înțelesul: amicii mei aparțin Ministerului de Interne) își găsește o confirmare excepțională în același număr din Apostroful clujean în care dna Dorli Blaga face cunoscute primele surprize oferite de dosarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
ca Tenohtitlan și Samara, ca Ophir și Ultima Thule,/ Mai departe ești decât aerul ce mă înconjoară, decât sângele care-mi bate în tâmple." (pag. 70) Cu Regele dimineții, profesórul Alexandru Mușina întoarce cum îi vine la socoteală o celebră butadă. Poezia, firește, se predă. Dar e mai vie ca oricând.
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
paradoxele sale obișnuite risipite peste tot în scrierile sale. De altfel, în 1968, cînd i-au apărut în limba germană Silogismele amărăciunii nota (oare satisfăcut?) că e "poate cartea cea mai personală din cîte am scris: totul e confidență, de la butadă pînă la "cugetarea" cea mai sofisticată". În schimb, în 1969, cînd îi apare Demiurgul rău se arată a fi plictisit, adică aflat în starea de spirit obișnuită. Și notează că singura apreciere de reținut i-a fost comunicată de un
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
Sorin Lavric Nu știu cine spunea că, cu cît studiază mai mult teologia, cu atît simte cum credința îi scade mai drastic. Butada aceasta, în ciuda dozei incontestabile de cinism ce răzbate din conținutul ei, surprinde un adevăr simplu: credința înseamnă mai întîi trăire și abia în al doilea rînd înțelegere, sau mai precis înseamnă să trăiești cu sufletul o viziune intuitivă asupra lumii
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
mai mult, cu cât se cunosc cazuri faimoase de autori respinși de edituri sau editori de prestigiu. Vorbesc despre refuzul publicării, și nu despre "fandările" prin care numele consolidate reușesc să scape din situații potențial ambarasante. A făcut înconjurul planetei butada lui Valéry care, solicitat de un tânăr să-și dea părerea despre creația sa, i-a răspuns: Domnule, nu aveți talent. S-ar putea să fiți un geniu. Dar eu la genii nu mă pricep." În aceeași categorie intră atitudinea
Câte genii ați respins de la publicare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7357_a_8682]
-
buna doamnă de la raionul cu cărți - tot este între povestea unor copilării gustoase, cu sare și piper, și felul de-a dumica, îndopîndu-te sau ciugulind, lumea din jur. Fie și pentru că, se zice, și nu-i nici pe departe o butadă gastronomică, leul e făcut din oaie asimilată (niciodată n-am înțeles ce-o fi avînd leul cu turmele de mioare, dar în fine...). La fel, fiecare eu (io, dacă preferați...) e o suprapunere de frecvențe, de savori de madlenă uscată
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
scriitorului, îl iartă pe băiatul de prăvălie care-l jefuise și-i siluise fiica și se încăpățânează să-l convertească la iudaism pentru a face din el un om de omenie. „Orice om este evreu, deși puțini oameni o știu. Butada preferată a lui Bernard Malamud sintetizează oarecum viziunea lui despre egalitatea în fața suferinței și despre nevoia absolută de compasiune. A trudit ca un sclav pentru a ajunge să-și pună gândurile și închipuirile pe hârtie în așa fel încât să
Viață modelată de operă (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6008_a_7333]
-
la memorialistică are și un punct de maximum: jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cu accent suplimentar pe cel de-al treilea volum, Zen). Strălucit este capitolul despre poezie. Iar asta fiindcă acest capitol lipsește din Târziu, de departe. Nu încerc nici o butadă ușoară. În Precizarea preliminară, Gelu Ionescu își declină, cu onestitate, competența în acest teritoriu. „Nu e meseria mea”, scrie el răspicat, fără a mai detalia subiectul. Intenția mi se pare din mai multe puncte de vedere lăudabilă. Întâi, fiindcă, respectându
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
o aberație, căderea în ceea ce a numit cineva recent, "capcana adevărului" (aceasta ar presupune "eliberarea" prin minciună, nu-i așa?). Reconfortant e să constatăm consecvența lui Mihai Zamfir cu premisele d-sale teoretice. într-un spațiu în care, de-atîtea ori, butada lui Arghezi, una vorbim și alta fumăm (de-ar fi să amintim doar revizuirile admise cu o morgă principială, "de ochii lumii", însă de facto înăbușite fără cruțare), d-sa se manifesta ca un spirit într-adevăr liber. Nici o cîtime
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
și pe vremea interbelicilor. În revistele literare, la poșta redacției se răspunde cu ironie și umor; interviurile sunt suculente și strălucitoare. Un potpuriu incitant îl constituie lumea cafenelelor, a jocurilor literare șturlubatice ori înțepate, a bârfelor, șuetelor, anecdotelor literare, a butadelor. Restaurantele, grădinile de vară, localurile, magazinele de delicatese întregesc gusturile și "pamplezirul" scriitoricesc. Jurnalele intime de toate soiurile (și cu toate sosurile livrești, senzoriale, emoționale) îi înfățișează pe scriitorii cu obsesiile și fantasmele lor (nu neapărat interbelice). Capitala se oferă
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
folclorul" în legătură cu "rechinul de presă", "șantajul și etajul" (atribuită lui N. Iorga, "neiertat" nici el de editorialele lui Șeicaru și nici în "contrele" din Parlamentul României în care șeful de la Curentul a fost în două rânduri deputat independent), sau vestita butadă atribuită ziaristului: "Cei mai mulți bani i-am câștigat nu pe ce am publicat, ci pe ce nu am publicat". Aura de legendă a fost crescută de Marin Preda: în Delirul, "marele ziarist" apare ca un lucid ce contrazice în discuție cu
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
se îndreaptă astăzi mai mult spre actualitatea scriitorului și mai puțin spre arta lui? Șt. C.: Observația mi se pare întemeiată și faptul explicabil: realitatea politică actuală este o reeditare halucinantă a celei fixate de dramaturg. Am auzit recent o butadă ingenioasă: "Sărmanul Caragiale, e alcătuit numai din citate!" A-i invoca obsesiv "actualitatea" înseamnă totuși o falsificare a perspectivei. Se sugerează, involuntar, un provizorat. Este ca și cum am spune: e actual astăzi, dar n-a fost ieri sau nu va mai
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
deși te plângi că nu poți scrie, lungimea scrisorilor tale te contrazice. Eu mă bucur că-mi scrii, doar că, ți-o spun cu toată dragostea, nu e acum momentul pentru speculații, fie ele oricât de interesante. Îți amintesc o butadă a lui Emil Cioran, știi că mereu l-am citit cu interes, chiar dacă, ca medic, i-aș fi recomandat câteva lucruri simple și higienice, care i-ar fi ușurat tensiunea nervoasă. O femee aflată în starea ta l-a elogiat
Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
sufletești nebănuite. Sunt măcinați de dorul de țară și de cei dragi, dor ce le arde inima ca un fier înroșit. La vârsta când mă pregăteam în condiții extrem de grele să dobândesc statutul și calitatea de intelectual, am descoperit o butadă care îmi stăruie încă în minte și care m-a călăuzit toată viața: Amare sunt rădăcinile învățăturii, dar dulci sunt roadele ei. Am înțeles încă de atunci, că numai prin trudă și sacrificii se poate ajunge, pe căi cinstite, de la
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cordărenean, Mihai Munteanu. Elogiu O carte citită cu răbdare și interes pentru a-i pătrunde înțelesurile, a fost și este o îndeletnicire plăcută și folositoare, pentru cei ce doresc să-și lărgească orizontul cunoașterii și să-și înnobileze sufletul. Inspirata butadă: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! este un elogiu adus creatorilor de cărți bine scrise și purtătoare de învățăminte. Din îndepărtate vremi, cărțile au însoțit viața oamenilor, le-au fost sfetnic și călăuză, le-au luminat mințile și le-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
-l bați cât încape să doarmă de-a curmezișul patului, lăsând să se înțeleagă că începând de la o anumită vârstă bătaia nu mai are putere de îndreptare, ba chiar poate avea efecte contrare. Izvorâtă din milenara experiență de viață, această butadă a cărei idee nu o împărtășesc a călăuzit pe mulți dintre înaintașii noștri în creșterea și educația copiilor dar a început să-și piardă din valoare în zilele noastre. Directivele forurilor internaționale privind drepturile copilului îl pun pe acesta la
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]