408 matches
-
de buticuri (într-adevăr, se practică prețul cu amănuntul de la Brazzaville, plus transportul omului și al mărfii sale). În ceea ce privește calitatea, acești negustori dau dovadă de mai multă imaginație decât CFHBC în alegerea culorilor stofelor, însă acest lucru nu este esențial. Buticul CFHBC este punctul de focalizare a urii populare împotriva companiei: cum apare un mijloc, de orice fel, de ai se sustrage, acesta este de îndată fructificat... chiar dacă prețurile sunt mai ridicate. În plus, negustorul ambulant oferă ceea ce clientului de la sat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un mijloc, de orice fel, de ai se sustrage, acesta este de îndată fructificat... chiar dacă prețurile sunt mai ridicate. În plus, negustorul ambulant oferă ceea ce clientului de la sat îi lipsește cel mai mult: un contact personal în schimbul comercial; într-un butic (unde gestionarul este în general analfabet este o politică obișnuită a companiei de a-și alege gestionarii în funcție de pasivitatea și incapacitatea lor; se pare că este un gaj de onestitate), contactul uman este inexistent, prețul este impus: o etichetă pusă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
directă, iar compania oferind câteva cadouri în bunuri de import? În timpul anilor treizeci, acest fapt a fost subiectul unei dispute endemice între administrație și companie, cea din urmă considerând mai comod și mai rațional să plătească producția în bonuri pentru buticurile ei, iar cea dintâi, dimpotrivă, pretinzând ca produsul să fie plătit în numerar ("pentru impozit", spun administratorii). Având în vedere diferența minimă existentă între cuantumul impozitului și venitul monetar, compania, vorbind în numele eficacității, are perfectă dreptate. Acest sistem de impunere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cel mai pozitiv) coerciției administrative. Se va urmări limitarea la maximum a oricărui comerț intern, adică a oricărui circuit monetar necontrolat, altul decât cel care merge de la companie la sat și de la sat la impozit sau, în cazurile favorabile, la buticul aceleiași companii (cf. în regiunea Mossaka opoziția față de exportarea peștelui uscat către Brazzaville). Există o corelație foarte strânsă între producția forțată și autosubzistență; numerarul (a se vedea sistemul impozitului), prin urmare comerțul, este cvasi-inexistent. Producția industrială ca atare (adică neconsumată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
chiar și acum, punctul de plecare al tuturor partidelor de vânătoare, circuitele vânătorii colective fiind aceleași ca în trecut. După război, procesul general de liberalizare se concretizează local în două puncte: din 1945, compania instalează o presă manuală și un butic, suprimând transportul uman, considerat a fi factorul principal al subproducției; în 1952, administrația deschide o școală primară (până la cursul elementar, anul al doilea). Chiar și între 1950-1954, perioadă de scădere generală a producției de nuci și ulei în cadrul satelor, Okelataka
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Avem de-a face cu un dualism comercial simplist: vânzarea de produse agricole de export (altădată uleiul de palmier, acum cafeaua); consumul de produse de import de origine europeană. Local, acest circuit se concretizează în două manifestări: piața produselor și buticul CHFBC. Piața produselor nu este piață decât cu numele, fiind vorba de simpla adunare a sacilor de cafea cu camionul administrativ, producătorul neavând niciun rol activ: data trecerii camionului este decisă fără să i se ceară părerea, de unde o așteptare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
șir; prețul este impus; nu există decât dreptul la o privire de la mare distanță asupra cântarului, secretarul fiind stăpânul; de aici, o impresie permanentă de a fi furat; nicio concurență, nicio posibilitate de a-și vinde produsul în altă parte. Buticul companiei (simplă colibă de pământ) se caracterizează înainte de toate prin semiîntunericul care domnește acolo: nicio fereastră, se disting numai mărfurile etalate pe peretele din spate, la doi metri de clienții separați de o tejghea. Evantaiul mărfurilor nu oferă nicio alegere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
clienții separați de o tejghea. Evantaiul mărfurilor nu oferă nicio alegere, se poate găsi orice, prețurile fiind bineînțeles fixate. Mișcându-se în penumbră, buticarul, ales analfabet din principiu, nu trăiește decât cu spaima furtului și a inventarului lunar. Piață sau butic, este vorba de un simplu dictat comercial în care țăranul e absolut pasiv; acesta îi este impus de suprastructura administrativ-comercială. Situația este extrem de defavorabilă oricărei dezvoltări: pasivitate, așteptarea ca acțiunea să vină din exterior, iată care-i sunt efectele. Interiorizarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prezența altețelor regale, regina Elisabeta a Angliei și regele Albert I al Belgiei, ceea ce va întări reputația locului. În 1927, este inaugurat golful Mont d'Arbois, atrăgând personalități precum prințesa de Bourbon-Parma, Louis Blériot, familia Lacoste, bijutierii din piața Vendôme. Buticurile de lux au acompaniat evenimentul, iar Megève14 a început și ea să concureze cu rivalele elvețiene. Stațiuni balneare, stațiuni de iarnă și stațiuni termale, toate vin în sprijinul ideii de intimitate a familiilor din înalta societate. Regăsim, cu mirare, în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
pline de însuflețire. Clădirile vechi sunt reabilitate, reconvertite în muzee, hoteluri, centre culturale. Facilitățile portuare sunt reorganizate în vederea hoinărelii, a consumerismului și a altor plăceri urbane. Malurile fluviilor sunt redate pietonilor și metamorfozate în „plaje urbane”. Pretutindeni cafenele și restaurante, buticuri de modă, magazine de artizanat, galerii de artă, cinematografe multiplex transformă spațiul urban într-un oraș recreativ gata oricând pentru consumul de piață și cultural. E timpul orașului dedicat convivialității relaxante, divertismentului, shoppingului ca plăcere. După orașul-producție, orașul hedonist 6
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de tot felul, a unei mari varietăți de sărbători tradiționale ale regiunilor și satelor, a unei explozii de sărbători „tematice”, cu inevitabilul lor cortegiu de spectacole muzicale, străzi animate, focuri de artificii, costume de epocă, standuri cu lucruri de ocazie, buticuri și artizanate. Sărbătoarea Muzicii, a Cinematografului, a Sporturilor nautice, Serbările Zăpezii, Serbarea Fructelor, a Vegetarienilor, a Luminilor, a Florilor, a Pădurii, peste tot au loc ceremonii inedite în cursul cărora se împletesc culturalul cu ludicul, istoria cu turismul, tradiția cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
critică pentru dinamica și veniturile activităților ERNA. Nivelul ridicat al inflației și dificultățile în a obține credite cu cost scăzut au contribuit în mare măsură la subdezvoltarea sectorului privat neagricolă în comunitățile rurale. Cele mai multe dintre satele românești au numai mici buticuri cu alimente și băuturi reprezentând sectorul privat neagricol ( REF Ref48997572 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A13). Antreprenoriat non-agricol Numai 2% din totalul gospodăriilor rurale au cel puțin un patron sau întreprinzător în activități NA. Procentajul de gospodării cu cel puțin un membru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Pe atunci nu eram doar disperată, ci și tânără și nepricepută*, de unde să știu că greșesc? Acum mă pricep și vă spun și vouă: primul pas în bucătărie trebuie precedat de un drum până la piață, la supermagazin sau măcar la buticul din colț. * Cât om fi de self-made women, avem și noi mame; și pun pariu pe ce vreți că seamănă între ele de parcă ar fi surori. A mea - pusi dulci, mami! - m-a ținut toată viața în puf și m-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la cumpărături" 1.1. generalitățitc "1.1. generalități" mare grijă la piață! nu tot ce-i verde e verdeață. Îți spun încă de la începutul acestui capitol ceea ce am învățat pe propria piele: nu merge la piață, la supermarket sau la buticul din colț în nopțile reci și ploioase de octombrie. Eficiența acestui demers este zero și, mai mult, te expui lucrului într-un mediu de afaceri ostil, cu un potențial de risc ridicat. Pe de o parte, poți înregistra pierderi în
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de organizație - cunoaște toate aspectele relevante, exercită un control personal permanent și elaborează strategia generală a companiei. Bineînțeles, există pericolul ca odată cu dispariția acestui personaj cheie, și organizația să dispară, ceea ce implică un nivel ridicat de vulnerabilitate al acesteia. Un butic de succes, devenit după un timp lanț de magazine, cu filiale în numeroase orașe, condus de fondatorul acestuia, constituie un exemplu al acestui tip de organizație. Organizația mecanicistă constituie acel tip de organizație caracterizată printr-o birocrație centralizată: procedurile sunt
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
care efectuați analiza financiară pe cazul unei întreprinderi ce acționează în agricultură (domeniu: creșterea animalelor), considerați preferabilă utilizarea bilanțului la finele anului sau a situației patrimoniului la un anumit moment de pe parcursul acestuia? Dezvoltați ideile. • Identificați companiile comparabile pentru un butic amplasat în București, într-un cartier periferic (Militari), între blocuri. • Identificați companiile comparabile pentru o companie din industria extractivă (extracție petrol), cu sediul în Abu Dhabi. • Evidențiați cheltuieli cu caracter anormal pe care le puteți regăsi în contul de rezultate al
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
o creștere a necesarului de fond de rulment de exploatare; • societățile comerciale mici prezintă de obicei niveluri ale necesarului de fond de rulment mai ridicate (ca procent din bilanț) decât cele mari (se poate da ca exemplu situația unor mici buticuri, comparativ cu aceea a unor mari magazine, care înregistrează de cele mai multe ori niveluri negative ale indicatorului). Pe lângă aspectul diferențierii nivelului necesarului de exploatare în funcție de domeniul de activitate (sectorul) în care acționează compania, indicatorul poate fi diferit și în funcție de stadiul de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
poate distorsiona mecanismul formării prețului pentru anumite bunuri și servicii. TVA-ul nu se adaugă în prețul produselor și mărfurilor pe care le cumpărăm din magazine, ceea ce înseamnă că nu consumatorul este "penalizat", ci comerciantul. Deja omul de afaceri, hypermarketul, buticul de la colțul blocului și-au stabilit acel preț care să le asigure profitul sperat. Nu mai este necesar un nou preț majorat cu valoarea TVA-ului. Se consideră că "dacă producătorii puteau să ceară un preț mai mare, de ce nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
loc o ciudată discuție între surori, al căror limbaj și filosofie existențială stupefiază prin vulgaritate. Ne mirăm cum poate fi Clara statornica muză a poetului, iar acțiunea, grabnic precipitată, confirmă sumbrele premoniții. Trimis de soție după niște cumpărături la un butic din apropiere, profesorul poet (foarte atent, altminteri, la statutul său social, la formulele de respect prin care este abordat) devine prizonierul unui mediu mărunt, care-i speculează uimitoarea lipsă de experiență și de fler. Unul din noii săi amici îi
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
a se cuibări în viață. Faptul că simțămintele îi sunt simple proiecții ale unui egoism funciar, autoiluzionant, reiese limpede din lipsa lor de coerență și continuitate. Dacă profilul personajului principal este inconsistent și neconvingător, psihologia unor grupuri, precum cel din buticul lui Dan și cel al deținuților de diverse categorii, este creionată cu mână sigură. Nicio stridență, niciun cuvânt în plus ori nelalocul său. Cine este la curent cu literatura sociologică a ultimilor ani va găsi în paginile lui Emil Mladin
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
-l potolească. Și el se simte cu musca pe căciulă fiindcă n-a vrut să voteze. Ăsta-i modul meu de-a protesta, i-a spus nevestei, dacă vrei să te duci, du-te, ia și tu niște beri de la butic atunci când te-ntorci cu abțibildul pe buletin... Salutări comisiei! Aprinzându-și țigara, Sandu pufăie nemulțumit, parcă i-a trecut și cheful de Tămâioasă. Bă, și credeam În voi cu patimă, mă bazam pe votul vostru, ca să demonstrăm că n-a
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Era grăbit, trebuia să ajungă la niu iorc, la ședință... Ăștia cu banii stau În multe ședințe, mai un suc, mai o măslină, mai un fursec. Pui banii mondiali În ordine și disciplină, că e de muncă, nu ca la buticul din colț. Gore și Gicu aruncă priviri admirative către Sandu. Ca de fiecare dată, acesta reușește să mute rapid discuția de la subiectele care nu Îi plac. Numai că Gicu n-are astâmpăr și face un oarecare bilanț Înainte de sărbătorile pascale
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
al lui era. Îl duce la ureche, ascultă fără să spună nimic, apoi strigă ”Am Înțeles, să trăiți”! Și continuă: A zis nevastă-mea să ne grăbim, că am cam lungit-o, iar la Întoarcere să iau neapărat făină de la butic. De-aia ungurească, cică a lor e mai bună decât a noastră. Hai noroc! Viață de artist, noaptea vesel, ziua trist. Dacă sunteți cuminți vă invit la o felie de cozonac. Mai vorbim de nunțile noastre, poate dansăm Și pinguinul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
China formează o bună parte din materia gunoaielor. Bineînțeles, ceea ce miroase e altceva: același noroi menajer în care stau înfipte foi de caiet cu teme la compunere, aceleași coji de cartofi și lături cenușii. La parterul blocului meu e un butic de tablă și sticlă în care un domn cumsecade stă mereu citind ziarul în așteptare de clienți. Când nu merge liftul cobor pe scări, lucru care îmi dă amețeli: să fie oare adevărat? Pe toți pereții sânt graffiti scrijeliți adânc
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
juca fotbal cu piciorul în mijlocul străzii și am intrat pe Nada Florilor, în holul blocului cu firmă roșie ca de bordel zăcea un dine bolnav, parcă strivit, căscând din când în când din bot. I-am dat bună ziua domnului cu buticul și am urcat pe scări, căci liftul era iarăși defect. M-am întrebat din nou dacă nu cumva visez: ororile scrijelite pe pereți. Duhoarea de ciorbă și de tocană. Ghenele supurînde. Gospodinele deschizând ușa și urmărindu-te înfricoșate. Ajung în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]