1,697 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SĂRĂCIA PE BUTUCI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 524 din 07 iunie 2012 Toate Articolele Autorului târgșorene, vino nene traiul nostru de amar să-l vărsăm într-un pahar să dăm noroc, să-l dăm pe gât că nu ne-a
SĂRĂCIA PE BUTUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358277_a_359606]
-
dulce sau pelin, să-l purtăm așa în noi jugul tras cu umeri goi și butoiul cu prea plin! târgșorene, vino nene s-a umplut târgul de cuci care nu știu nici o limbă și sub nasul nostru plimbă sărăcia pe butuci. Referință Bibliografică: Sărăcia pe butuci / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 524, Anul II, 07 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SĂRĂCIA PE BUTUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358277_a_359606]
-
purtăm așa în noi jugul tras cu umeri goi și butoiul cu prea plin! târgșorene, vino nene s-a umplut târgul de cuci care nu știu nici o limbă și sub nasul nostru plimbă sărăcia pe butuci. Referință Bibliografică: Sărăcia pe butuci / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 524, Anul II, 07 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SĂRĂCIA PE BUTUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358277_a_359606]
-
prilejui o inaugurare cu totul... unică în spațiul teatral timișorean: a Garajului de pe strada B.P. Hasdeu nr. 5, sală de spectacol cu o scenă de un metru pătrat și cu exact 25 de locuri pentru spectatori. Și pentru că locurile - pe butuci, la propriu - sunt (atât de) puține, rezervarea lor la telefonul 0747 416 518 este obligatorie... mai ales că accesul publicului este netaxat. „Monodrama sau drama de unul singur, apogeul discuției omului cu același om, frământarea sinelui“, cum aflăm din simpaticul
Agenda2005-39-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284227_a_285556]
-
Pagină realizată deMARIUS HORESCU Din nișa unei clădiri, un trunchi de copac reînvie mitul faustian Pomul breslelor - o enigmă la colț de stradă, devenită punct de atracție turistică și unul din simbolurile Timișoarei Un butuc de copac cu ramurile tăiate, ciuntite. Un trunchi de lemn îmbrăcat în fier, despre care se spune că pe vremuri calfele călătoare au bătut în el câte un cui pe care își încrustau inițialele, se pare un vechi obicei al
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
pentru aproape toate sentința la pedeapsa capitală: dispariția. Reperele orașului, unele devenite simboluri ale urbei, nu se predau însă cu una cu două. Unul dintre ele, transformat în obiectiv turistic neomis din nici o prezentare a Timișoarei, este Pomul breslelor, un butuc îmbrăcat în fier fixat în nișa unei clădiri de la colțul străzii Eminescu cu Griselini, cu o bandă așijderea metalică, pe care este înscris anul 1828. Legenda ucenicului Martin Mux Ce semnificație are, însă, acest trunchi de copac ce aduce cu
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
însă, acest trunchi de copac ce aduce cu un cavaler în armură, cu toate plăcile sale de fier pe care se mai văd cuie și șuruburi de diferite forme și mărimi? Și, mai ales, de ce a fost pus tocmai aici? Butucul de fier a suscitat, cum era și firesc, curiozitatea multora, primul timișorean dintre ei fiind, la 1860, fostul prefect Zsigmond Ormós. „Cine este acela - se întreabă Ormós în cartea sa «Amintiri de călătorie» - care, trecând prin Viena, nu a văzut
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
cum era și firesc, curiozitatea multora, primul timișorean dintre ei fiind, la 1860, fostul prefect Zsigmond Ormós. „Cine este acela - se întreabă Ormós în cartea sa «Amintiri de călătorie» - care, trecând prin Viena, nu a văzut acest «Stock im Eisen» (butuc de fier) care se află lângă Domul Sfântul Ștefan, la numărul 1 080, într-o nișă, cu bandă de fier și zăvorât cu un lacăt? Într-adevăr, originalul sau, dacă vreți, strămoșul butucilor de fier este cel vienez, legenda sa
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
nu a văzut acest «Stock im Eisen» (butuc de fier) care se află lângă Domul Sfântul Ștefan, la numărul 1 080, într-o nișă, cu bandă de fier și zăvorât cu un lacăt? Într-adevăr, originalul sau, dacă vreți, strămoșul butucilor de fier este cel vienez, legenda sa fiind destul de cunoscută. Se spune, așadar, că, în Viena secolului al XV-lea, lăcătușul Martin Mux a întârziat în afara orașului după ora la care porțile se închideau, fără a avea nici banii cuveniți
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
pare verosimilă: „pădurea vieneză ajungea pe vremuri până în locul unde - în amintirea acestui fapt - acum este amplasat trunchiul. În decursul timpului s-a încetățenit obiceiul ca ucenicii care au stat câtva timp în oraș să bată câte un cui în butuc”. Să batem în lemn! Așadar, nimic altceva decât un simplu stâlp de hotar. Variante, însă, mai există. Butucul original, spuneau unii, a fost de fapt un stâlp de care se legau caii la potcovar, acesta bătând câte un cui în
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
În decursul timpului s-a încetățenit obiceiul ca ucenicii care au stat câtva timp în oraș să bată câte un cui în butuc”. Să batem în lemn! Așadar, nimic altceva decât un simplu stâlp de hotar. Variante, însă, mai există. Butucul original, spuneau unii, a fost de fapt un stâlp de care se legau caii la potcovar, acesta bătând câte un cui în pom, pentru a lecui calul bolnav ca urmare a unei vrăji. Despre efectul protector al baterii cuielor - rămas
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
și Székesfehérvár), Slovacia (Bratislava) sau chiar România (Arad). Despre Timișoara nu se amintește însă nimic. Cu toate acestea, este atestat că lăcătușul timișorean Moritz Heim a primit de la un comerciant austriac numit Winkler comanda de a fabrica o copie a butucului de fier din Viena pentru casa lui nou construită la Arad. Winkler i-a relatat meșterului și legenda lui Martin Mux, amintindu-i de asemenea că lăcătușii calfe călătoare au obiceiul de a bate câte un cui în butuc, drept
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
a butucului de fier din Viena pentru casa lui nou construită la Arad. Winkler i-a relatat meșterului și legenda lui Martin Mux, amintindu-i de asemenea că lăcătușii calfe călătoare au obiceiul de a bate câte un cui în butuc, drept semn că nu au reușit să deschidă lacătul. Béla Tóth menționează în lucrarea sa „Rarități maghiare”, apărută în 1899, că trunchiul de fier din Arad avea cam 70 de ani. Fusese fabricat, așadar, cam în aceeași perioadă cu cel
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
Andreas Ferch executa, acum aproape 100 de ani, o pictură în care se vede baterea unui cui în pomul breslei. Calfele călătoare sunt „în formă”, beau bere, unul a căzut deja sub masă, iar cel ce pleacă bate cuiul în butucul de fier... Prin 1930-1940, la sindicatul meșteșugarilor din Timișoara se mai găseau emblemele profesiunilor sau ale breslelor mezelarilor, măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor-rotari: un porc aurit, o rindea și un compas etc., puse într-o vitrină de sticlă, în funcție de care breaslă era
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
la sindicatul meșteșugarilor din Timișoara se mai găseau emblemele profesiunilor sau ale breslelor mezelarilor, măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor-rotari: un porc aurit, o rindea și un compas etc., puse într-o vitrină de sticlă, în funcție de care breaslă era vorba. Să fi fost butucul în fier o asemenea emblemă? Nu în înteriorul localului breslei, cum se obișnuia, ci așezat în colțul casei? Pe de altă parte, este sigur că, în anul 1852, un tapițer anunța existența unui magazin de mobilă „Zum Stock im Eisen
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
fereca banda din fier de perete și cu care erau tachinați ucenicii neinstruiți. Un lacăt mare, pătrat, care nu se putea deschide nicicum pentru că de fapt... nu era lacăt. Doar o imitație făcută dintr-o singură bucată, la fel ca butucul de fier, fără orificiu pentru cheie. Într-o zi, ucenicii au vrut să-l fure pentru a-l putea studia pe îndelete, în atelier, dar un polițist le-a sesizat intenția, punându-i pe goană. Se pare că vigilența organelor
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
în ultimele șapte decenii căci, până la urmă, lacătul a dispărut, fiind rupt din perete de către un răuvoitor, acum peste 20 de ani. Faptul a determinat protejarea Pomului breslelor, trunchiul pe care îl putem admira astăzi nefiind decât o copie a butucului de fier original, păstrat la Muzeul Banatului. Improprie, la urma urmei, denumirea „de fier” dată Pomului breslelor. S-a ajuns aici de-a lungul timpului, până ce întreaga suprafață a fost acoperită de cuiele forjate manual și ale căror capete, în
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
se trăiește o dată cu viața, pentru că în tradiția creștină româ- nească, el și mama lui, vița de vie, au și un înțeles sacru. Vinul reprezintă „jertfa Domnului, sângele Său, iar vița de vie, viața noastră în Hristos”. De altfel „strugure” și „butuc” sunt de sorginte dacică... Secretul unei arte și regulile ei de fier La Recaș, unde vinul este sinonim cu știința, oamenii care o slujesc și-au făcut din meserie profesiune de credință. Atât directorii cramelor din „orașul vinului”, inginerii Ioan
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
în noi și în jurul nostru. Iată relatarea sa privind orele premergătoare și momentul misterului: “...Era Vinerea Mare, ziua procesului și a răstignirii.Mai departe, noaptea ne-am petrecut-o plimbandu-ne prin biserica; mai toată lumea făcea astfel. Li drumurile duceau la "Butuc", să ne mai întărim (este vorba de butucul pe care a stat Iisus când I s-a așezat pe cap, în derâdere, coroana de spini “, v-amintiți tabloul realizat de Tiziano și de alții, după spusele lui Pontiu Pilat : Ecce
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
privind orele premergătoare și momentul misterului: “...Era Vinerea Mare, ziua procesului și a răstignirii.Mai departe, noaptea ne-am petrecut-o plimbandu-ne prin biserica; mai toată lumea făcea astfel. Li drumurile duceau la "Butuc", să ne mai întărim (este vorba de butucul pe care a stat Iisus când I s-a așezat pe cap, în derâdere, coroana de spini “, v-amintiți tabloul realizat de Tiziano și de alții, după spusele lui Pontiu Pilat : Ecce homo!. În jurul orei 07:00 urma să aibă
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI-SIMBOLUL CREȘTINĂTĂȚII Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Înălțarea Sfintei Cruci-simbolul creștinătății Când s-au copt struguri pe butuci, La Înălțarea Sfintei Cruci, Cu har cinstește soborul Pe Iisus Mântuitorul. Se-nalță rugăciuni sfinte De duhovnic sau părinte, La Domnul Sfânt, neprețuit, Ce-a fost pe cruce răstignit. În regviemuri cântă sfinți, La hramul Crucii dintre Cruci. Preoți înalță
ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI-SIMBOLUL CREȘTINĂTĂȚII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384382_a_385711]
-
de compasiune. Cât de singur era! Nu mai aștepta nimic, nici de la șeful de post, nici de la oamenii din jur. S-a dus acasă și s-a întors la mașină cu bicicleta sa cu remorcă, trusa de scule și un butuc potrivit, pe care l-a folosit drept suport, după ce a scos roata cu cauciucul spart. Cât de prevăzător a fost că s-a dotat cu sculele necesare găsite în cămara secretă a fratelui din pușcărie! Numai roata de rezervă nu
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
moarte : "Cel care a Proorocit Cuvinte împotriva Țării, să nu mai aibe de trăit ! Regele a pus pe foc cele ce Baruh a scris, La-ndemnul lui Ieremia, din ce DOMNUL lui i-A zis. I-au pus picioarele-n butuci...de multe ori întemnițat... În noroi până la gât...și în fântână aruncat... Dar și de apărători, avut-a Proorocul parte Prin care Cerul A lucrat, când l-au salvat și de la moarte ! Când bogați și Căpetenii, Țara Sfântă-au părăsit
SF.PROOROC IEREMIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384550_a_385879]
-
să aflu mai târziu, numele satului , de aici venea -Vaingardtskirhen, „Biserica dintre vii„ . Pentru că, mai sus, pe coline, erau viile, cât vedeai cu ochii. Aveam să le cutreier pas cu pas, la cules, în practica agricolă cu elevii, mai târziu - butuc, busuioaică sau tămâioară, Riesling, Fetească albă, rosé.... M-am întâlnit cu câțiva oameni, pe stradă, îmbrăcați , mai toți, în alb / negru , ca în Ardeal, cu sobrietate și rafinament, îngrijiți, luminoși, „cu aură„ . Copiii pe care i-am zărit ici-colo, la
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]