1,668 matches
-
de parcă s-au schimbat anotimpurile, când ne-am îmbarcat în mașina colonelului în rezervă Ionel Pintilii, patru dintre liderii Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, Departamentul Moldova, în frunte cu academicianul Constantin Gh. Marinescu, subsemnatul fiind secondat de juristul Petru Butuc, secretarul filialei ieșene. O făcuserăm din spatele redacției cotidianului Evenimentul, după ce făcuserăm o mică ședință pe picior de plecare chiar în sediul Institutului de Cercetări Medicale și Social-Umane care poartă numele regretatului academician Ioan D. Hăulică. Cu acest prilej am cunoscut
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Institutului de Fiziologie ’’D. Danielopolu’’. Apoi s-a transferat conferențiar la Institutul de Fiziologie Normală și Patologică al Academiei Române din București, unde a lucrat cercetător științific timp de 12 ani și șef de sector, după cum își aduce aminte juristul Petru Butuc, vicepreședintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni Iași. Era de o modestie aparte, de aceea vorbea rareori despre realizările sale profesionale. Asta deși urmase stagii de specializare în SUA, Austria, Polonia, URSS, Germania și Franța. În 1963 ajunsese doctor
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
cu o bere, douăzeci, depinde. Erau treburi fără logică, acuma nu garantez că primarul ar fi avut așa ceva, dar a fost orientat. Are și nevastă-sa o tarabă cu făcutul cârnaților calzi și alături socru-său, una cu vin de butuc și țuică din diverse, nu spune din ce, e rețetă proprie. Cine mănâncă de la Speranța, neapărat este îndemnat să treacă alături la udătură. Cine bea de la Zînel un țoi, apoi ars ca lumea e pe gât și zace câteva zile
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1427363120.html [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[5]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
mare, aburindă, pe care o tăia cu ața. Lua apoi de pe foc zama și o turna într-un castron mare de blefi, adică din tablă smălțuită, din care mâncau toți, stând în jurul mesei pe scăunele cu trei picioare sau pe butuci de brad. Ceva mai încolo, într-un colț al cuniei, adică - bucătărie, eu aginam, doar-doar m-or chema și pe mine la masă. Când castronul se golea mai mult de jumătate, lea Florica se mi¬los-tivea de mine și mă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOATĂ ARMONIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Luna pe verandă Gânduri dau buluc Birul pe ofrandă, Capul pe butuc Sevele din oase Poartă handicapul Zidurile groase Nu le spargi cu capul Câtă osteneală Cheltuie un faur Să dea la iveală Doar un bob de aur! Fețele plecate Fiecărui zbor Drumurile toate Duc la un izvor Înfrunzește via Tainicul demers
TOATĂ ARMONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toata_armonia_0.html [Corola-blog/BlogPost/340754_a_342083]
-
și cinică, completată de o „recuzită” cu insinuări transparente la forță și constrângeri dintre cele mai felurite, mimarea unei devălmășii aparent tradiționale - cu o dominantă obștească fără cusur - în care se cocheta respectarea cu sfințenie a „micii gospodării” „pusă pe butuci” de altminteri, în zonele de munte (cel puțin la mine în Munții Muscelului) înregistra o „cavalcadă” derutantă și ofensatoare la bunul simț elementar pe care-l pretindeau cu toții că îl au moștenire genetică, atât „călăii” cât și victimele... Referință Bibliografică
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
pe la chiaburii, care aveau case mai frumoase și mai multe acareturi, sau pe la primării. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând, ca să nu se plictisească. Când se coceau strugurii mai bine, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite, că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
din umorul ei irezistibil rămâne o clipă mai atent, deajuns pentru a fixa imediat o finețe a tot, desemnată să facă să se observe sub ea omul frumos, sensibil, inteligent! Umorul actriței Doina Ghițescu nu e cioplit cu toporul, ca butucii, e croșetat cu inglița, ca dantela! Întreg repertoriul actriței, toată însumarea de roluri (unul dintre ele, ca să râdă și cei ce nu râd, fiind într-un film cu titlu de pomină: „Funeralii fericite!”), nu este un inventar de procedee, figuri
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420381903.html [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
sentințe definitive și incorigibile! După ce-am așteptat mai mult de o jumătate de oră ca să o ia din loc, undeva în apropierea Cheiului Pescarilor, unde tramvaiul are un singur vagon și care se întoarce manual printr-o rotație pe butuci ca locomotiva la capăt de linie, ne-am urcat cumpărând un bilet de 6 dolari de la un manevrant de origine asiatică și care s-a urcat după ce pornise luând în primire „frâna” din spate, am stat vreo trei stații lângă
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Hai_hui_cu_tramcarul_prin_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
putea scoate niciun sunet din cauza răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417249383.html [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
ca legile să aibă aceeași nuanță aplicativă de la vladică până la opincă și ca democrația noastră original-declarativă să devină faptic-nedubitativă. Păi, mult mai simplu și mai profitabil pentru sistemul corupt până-n măduva oaselor, taman acel sistem care a pus România pe butuci, este ca-n masele de alegători să întrețină, cu demonică iscusință, speranța de mai bine și să cultive recunoștința pentru firimiturile azvârlite, astfel ca să-și poată face făcutele după perdeaua încropită din cârmuitori aparențiali... Repet ceea ce am spus și altădată
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1487579888.html [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
fu aruncat în temnița Yedikule, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
prin lume hoinar Răvășit de pustiul din case. Prin sobă, un tăciune și vântul Se luptă ca doi nebuni dezbrăcați. Eu i-am lăsat să-și spună cuvântul; Sper când mă-ntorc să-i găsesc împăcați! Afară m-așteaptă câțiva butuci Răsturnați peste prispă grămadă... Gândesc și mă uit tăcut prin uluci: Ce pustiu s-a facut prin ogradă! Parcă aud gălăgie pe drum! Către poartă se-ndreaptă privirea; Aș vrea să ies și să-i văd chiar acum Pe acei
CA O ZI DE BRUMAR! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1476459481.html [Corola-blog/BlogPost/380040_a_381369]
-
măsuță pentru scris temele pe care mi le da învățătoarea Petruța Titilică. În jurul meu era atâta lumină, iar zumzetul albinelor mi se păreau că-s un cor minunat ce-l întâmpină pe Iisus Christos, mă făceau să zâmbesc fericit. Printre butucii de viță, care-și arătau lăstarii cu micuții struguri abia îmbumbiți, semn că în acest an vom avea parte de rod bogat, am văzut două mierle îmbrăcate în voal negru, care-și strigau cu fluierături prelungi, soțiorii. Pe cele două
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_taina_marin_voican_ghioroiu_1364546859.html [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
cele două femei. În odăiță, soba duduia plină cu lemnele încinse. Lovea Gligor cu furie ciocanul de nicovală, de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463548530.html [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
și-i întunecase mintea... * În acest timp Nerun, după ce alergă multă vreme în drumul său de întoarcere spre satul natal, după ce se asigură că slugile boieroaicei nu mai aveau cum să-l ajungă din urmă, se așeză, obosit, pe un butuc la o margine de pădure, și începu să socotească gologanii pe care îi sustrase din cufărul boieroaicei. Nu avea niciun fel de remușcare pentru fapta săvârșită. Socotea că erau banii munciți de el, promiși de atâta vreme, dar pe care
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414573658.html [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
pentru Securitatea comunistă încă din studenție.. Iar părinții săi, medici erau desigur colaboratori fideli ai acesteia. Acest lucru i-a fost însă de folos acum, în epocă. - Toate afacerile mele au eșuat, povesti Nicky. - Și atelierul socrului tău ? - E pe butuci de mult. Plătesc și acum datoriile la el. M-am făcut și cu multe rable, de parcă am deschis cimitir de mașini aici, pe bulevard. Noroc că am “pile” și mă lasă să le țin aici. Clienții au spus că nu
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1433679857.html [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
Crin, Ponta și tot Parlamentul, de către sociologii acestor timpuri, când 80% din populația țării trăiește ca în cele mai sărace țări din Africa, Asia sau America latină. Oare cum or fi catalogați toți acești anti-români care au pus economia țării pe butuci, distrugându-i complet industria și agricultura, care nu necesitau altceva decât îmbunățățiri, căci erau perfect funcționabile? Nici măcar cu „pretinul” de la Scorniceși nu-i putem compara... Trebuie, totuși, neapărat să luăm în calcul faptul că adevărata Revoluție din Decembrie a fost
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_unui_mare_roman_poetul_adrian_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1352234716.html [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
zece cărări pentru a-și lua în primire jetul său de mușama din cancelaria poliției. O dată pătruns în cabinet „omul își încrucișă mâinile pe biroul său, își așeză cu bine capul gândind cu drag la viitorul tinerei Republici -și adormi butuc.” Vise, planuri, proecte?! Nimic. Dar absolut nimic din toate acestea. Stan Popescu cade într-un somn profund, anesteziat de derivatele spirtoaselor, încât nu se mai poate emite din partea sa absolut nici o pretenție, gradul său de ebrietate fiind așa de avansat
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]