530 matches
-
suverană; 5. Vasili Ivanovici O'Glup (cunoscut și drept Mogâldeața) pentru că, în sfârșit, a fost luat în seamă. (Mai mult, cu timpul, personajul acesta a devenit legendă, un adevărat erou, cel ce se potrivea atât de bine cu înțeleptul proverb "Buturuga mică răstoarnă carul mare", iar în celebrul serial de televiziune, Alberto Chiorul, haiducul "Apostolul dreptății", eroul principal, a fost distribuit după aspectul fizic al lui Vasili Ivanovici O'Glup (cunoscut și drept Mogâldeața). Și cine nu l-a admirat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Atunci Huwawa se predă (3, p. 138). Ulterior, cei doi eroi îl răpun pe monstru, dar, concomitent, distrug și zona labirintic-silvestră pe care acesta a locuit-o : Odată cu el [= Huwawa], Enkidu răpuse codrii și cedri [...] Ghilgameș taie copacii, Enkidu smulge buturugile (51, p. 232). Pare a fi vorba de o defrișare a zonei, în vederea cosmizării ei : „îți voi tăia ție cedri... și case pentru tine clădi-voi din cedrii aceia”. Și Iason desțelenește, ară și seamănă zona unde a înjugat taurii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost obținute printr-un abuz. * „SÎnt Însușiri rele care constituie talente mari.” (La Rochefoucauld) Cum a fost, de exemplu, viclenia lui Ulyse, sau caracterul duplicitar al lui Talleyrand. * „Cauze mici răstoarnă lucrurile cele mai mari.” (Tacitus) Înțelepciunea noastră populară spune: „Buturuga mică răstoarnă carul mare”. CÎnd este vorba de viața sufletească, se observă adesea cum un gest reflex (deci necontrolat) poate compromite Întreaga argumentație a cuiva despre intențiile sale pe care pretinde să le impună ca fiind oneste. * „Nu este nimic
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Orice supunere Închide În sine o răzvrătire.” (Gr. Moisil) Lasă câinele să rabde de foame, și te va urma. (Satisfăcându-i unui copil toate capriciile Îl faci să nu te mai respecte: „Câinele sătul nu degeaba fuge de ușa stăpânului”.) Buturuga mică răstoarnă carul mare. (Detaliile Își au importanța lor: o mică neatenție, o gafă de moment sau un defect minor pot compromite reușita unei acțiuni, tocmai când te aștepți mai puțin.) Cine dă din mâini nu se Îneacă. Cine e
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
228). În luptele purtate În munți cu opozanții regimului (pp. 264-311) trupele aveau, uneori, o eficiență slabă: după o lună de misiuni au prins doar doi „bandiți”, unul șchiop și altul orb (p. 271). În timpul confruntărilor deschideau focul asupra unor „buturugi, copaci, căprioare”, iar comenzile se auzeau de la sute de metri („mai la stînga tovarășe”) (p. 284). Cu asemenea urmăritori „bandiții” aveau, fără Îndoială, timp să „vină la pescuit” (p. 286). La arestările făcute noaptea au fost cruțați cîinii din gospodării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fizice ale solurilor montane și de deal care, o dată distruse, erau greu de refăcut. Acolo unde exista pământ din abundență, rotația În sine asigura stabilitatea pe termen lung a acestei practici. Țăranii nu scoteau decât rareori din rădăcini copacii sau buturugile mari, Însă acest obicei care limita eroziunea și menținea structura solului era calificat de funcționarii agricoli drept dezordonat și inestetic. Cu câteva excepții, terenurile arse erau pregătite cu sapa sau cotonoaga și nu cu plugul. Agronomilor occidentali li se părea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
operațiuni contribuiau la obținerea unei producții mai bune. Cuiva format În stil occidental, aceste practici agricole Îi lăsau impresia globală că ar fi „primitive”: grămezi de tufe așteptând să li se dea foc pe câmpuri pe jumătate desțelenite, pline de buturugi, cultivate cu mai multe specii deodată, nici una plantată În șiruri drepte. și totuși, pe măsură ce s-au acumulat dovezi concrete, a devenit limpede că aparențele erau Înșelătoare, chiar și În ceea ce privește producția. După cum concluzionează Richards: „Testul decisiv pentru orice practică era dacă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
oglindește chipul. Familia spirituală în care se situează poetul este hotărât cea patronată de Tudor Arghezi, unii psalmi părând chiar variațiuni pe tema argheziană a orgoliului creatorului: „Cum să Te-ntâmpin, Doamne, - cu ce rugă? / Ai fost copac: acum ești buturugă. / Vrei să mă scol eu însumi din genunchi / Să-Ți fiu coroană verde, să-Ți fiu trunchi? / [...] Eu, cel bolnav de bine și de rău,/ vrei să mă-nalț aici în locul Tău”. Starea dominantă este cea așezată sub semnul întrebării
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Găsește un titlu potrivit. TESTUL NR. 23 1. Treceți pe spațiile punctate părți de propoziții potrivite ca înțeles pentru a obține proverbe cunoscute: Pomul se cunoaște primăvara. Omul se cunoaște bine. Toamna se numără bobocii. Paza bună trece primejdia grea. Buturuga mică răstoarnă carul mare. 2. Însemnează părțile principale de propoziție și părțile secundare. În apa întinsă a lacului se oglindește luna. Sălcii bătrâne străjuiesc malurile. O barcă rătăcită plutește încet. Peste tot domnește o liniște adâncă. 3. Scrie o compunere
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
16). Din păcate, probleme foarte grave, cum ar fi corupția la vârf sau educația tinerilor și a adulților din Biserică, au rămas subiecte aproape neatinse. În cazul ultimei exigențe - obligația catehizării propriilor credincioși - Biserica Ortodoxă din România a eșuat. O „buturugă mică” precum Malta ar putea răsturna orgoliile vernaculare, dacă luăm în calcul că un sfert din populația activă a acestei țări face parte din programul de neocatehumenat postbaptismal al Bisericii Romano-Catolice inițiat în ultimele decenii. Reintroducerea „religiei” în școli nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cap la cap oasele, întinzîndu-le cu ajutorul unei macarale, ceea ce ia destul timp. Dar cînd e gata, seamănă cu Coloana lui Pompei, ai spune. în total există vreo patruzeci de vertebre, care nu sînt sudate în schelet. Mai toate zac aidoma buturugilor noduroase dintr-o clopotniță gotică, puse acolo pentru a sprijini vreun zid greu. Cea mai mare, în mijloc, are o lățime de aproape trei picioare și o grosime de peste patru. Cea mai mică, situată în locul unde șira se pierde în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Da, vin acuș!“ Și astfel, Perth porni la vînătoarea de balene. Capitolul CXII FORJA Pe la amiază, Perth, cu barba-i încîlcită și cu trupul încins cu un șorț din piele de rechin, stătea între forjă și nicovala așezată pe o buturugă masivă, ținînd într-o mînă un vîrf de lance răsucit pe jăratic și apăsînd cu cealaltă pe foale. Deodată își făcu apariția căpitanul Ahab, cu un săculeț de piele cam mucegăit. La o mică distanță de forjă se opri, îngîndurat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
activ Pe Voicu de pildă l-au călcat telegarii boierului. (Ă)”. (Vintilă ORNARU. - Vizita. În: Flacăra, nr. 2 (54), 16 ian. 1949) * „Femeia pe care-am văzut-o-n Azuga usca lână spălată cu centrifuga și-avea mâinile aspre ca buturuga părul, moalele argint al pelinului ochii, albăstrele flori ale inului și buze roșii ca rodul cătinului. De ce-ți spun soră Călina Streinului? - Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a cărei semnificație nu mai trebuie probată: Era un drum strâmt de pământ bătut, mai mult o cărare, ca intrarea la o fermă de la picioarele dealului. O poartă largă de cinci stinghii era dată la o parte, sprijinită de o buturugă, și arăta de parcă nu mai fusese închisă de ani de zile. Drumul, străjuit de eucalipți înalți, era bătătorit bine. Pe drum trecuseră camioane. Era pustiu acum și scăldat în lumina soarelui, dar nu încă plin de praf. Plouase prea mult
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
În mână. — Da, dă-i drumu’. Marjorie zvârli firul peste marginea bărcii și privi momelile scufundându-se-n apă. Se-ntoarse și făcu la fel cu al doilea fir. De fiecare dată, Nick fixa undița de oțel cu câte o buturugă mai mare pe care o proptea astfel Încât să obțină unghiul dorit. Strânse un fir care se lăsase și-l Întinse ca pe o coardă până la locul unde se odihnea momeala pe albia nisipoasă a canalului, și apoi puse piedica mulinetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a pierdut o grămadă, se confesă Nick. — Ei, nici lu’ tata nu i-a fost ușor, zise Billy. — Da’ totul se compensează, spuse Nick. Rămaseră așa, privind focul și gândindu-se la acest adevăr profund. — Mă duc s-aduc o buturugă din spate, spuse Nick. Cât se uitase-n foc, observase că-i cam pe ducă. Voia, de asemenea, s-arate nu numai că ținea la băutură, dar că rămânea același tip practic. Chiar dacă taică-su nu băuse niciodată, Bill n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acoperite cu păduri de pini. Șoseaua se Întindea Înainte, Înclinându-se din când În când, dar urcând mereu. Nick urcă Înainte. În cele din urmă, urmând drumul paralel cu ținuturile arse și deluroase, ajunse pe creastă. Se sprijni de o buturugă și lăsă sacul să-i alunece de pe spate. În fața sa, cât putea vedea cu ochii, se-ntindea câmpia acoperită de pini. Ținutul ars se termina aici, la stânga, odată cu dealurile. În față vedea pădurile de pini, ca niște insule Întunecate apărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Lake Superior. Abia putea să le vadă În lumina fierbinte a câmpiei, erau palide și Îndepărtate. Dacă se uita prea atent dispăreau. Dar dacă se uita ca din Întâmplare erau acolo, dealurile Îndepărtate. Nick se așeză pe jos, sprijinit de buturuga putrezită, și fumă o țigară. Sacul stătea-n echilibru pe buturugă, cu curelele așteptându-l și cu forma spatelui său imprimată-n pânză. Nick stătea, fumând și privind ținutul. N-avea nevoie să scoată harta. Știa unde se află după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
câmpiei, erau palide și Îndepărtate. Dacă se uita prea atent dispăreau. Dar dacă se uita ca din Întâmplare erau acolo, dealurile Îndepărtate. Nick se așeză pe jos, sprijinit de buturuga putrezită, și fumă o țigară. Sacul stătea-n echilibru pe buturugă, cu curelele așteptându-l și cu forma spatelui său imprimată-n pânză. Nick stătea, fumând și privind ținutul. N-avea nevoie să scoată harta. Știa unde se află după poziția râului. Cum fuma, cu picioarele Întinse În față, văzu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
neagră, doar că lucea, În timp ce capul și spatele erau prăfuite. — Du-te, cosașule, spuse Nick, vorbind pentru prima dată cu voce tare, du-te și zboară și tu undeva. Îl aruncă În aer și-l privi cum zbură până la o buturugă carbonizată de peste drum. Se ridică-n picioare. Își sprijini capul de boccea și-și trecu brațele prin curele. Stătu un timp pe creasta dealului, cu sacul În spate, privind ținutul până la râul ce se vedea În depărtare, și apoi Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Îl ridică. Se aplecă, cu sacul În spate, Își ridică valiza și, ieșind din pădure, o porni spre râu prin lanul de ferigi. Știa că n-are cum să fie mai departe de-o milă. Coborând un deal plin de buturugi, ajunse pe o pajiște. La marginea pajiștii curgea râul. Nick era fericit s-ajungă la râu. Merse În susul apei pe pajiște. Pantalonii i se Îmbibară cu rouă. După ziua fierbinte, roua se lăsase repede și din abundență. Râul nu făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fie gâlme sub pături. După ce netezi pământul Întinse cele trei pături. Pe una o Împături de două ori și o Întinse direct pe pământ. Deasupra ei le puse pe celelalte două. Tăie cu toporul o bucată de pin dintr-o buturugă și o ciopârți În așchii pentru cort. Le tăia lungi și destul de puternice, ca să stea bine-n pământ. Acum, că scosese cortul și-l Întinsese pe jos, sacul rezemat de un pin părea mult mai mic. Nick făcu o ancoră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spaghete. — Am dreptul să mănânc chestii de astea, dacă sunt dispus să le car, spuse Nick. Vocea Îi suna ciudat În pădurea Întunecată. Nu mai scoase o vorbă. Făcu un foc cu niște așchii pe care le desprinse dintr-o buturugă. Fixă un grătar deasupra focului, Înfingându-i cele patru picioare În pământ cu ghetele. Puse tigaia deasupra focului, pe grătar. Îi era și mai foame. Fasolea și spaghetele Începeau să se-ncălzească. Nick le amestecă. Începură să facă bulbuci, bule mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Calde încă, peste vis, Le prefiră toate, toate, Fiecare cum i-a zis... Ghiocelul vrea în crâng, Sau la margine de drum, Când căsuțele se strâng Una-n alta și scot fum... Toporașii, pe oriunde E rost și de-o buturugă, Mai puțin în sobă, unde Basme vreascurile-ndrugă... Mai încolo, vrea zambila, Lângă școala din oraș, Cu rochița ei, copila, Toată numai volănaș... O narcisă mlădioasă, Într-o curte, vrea, la soare, Lumea bună s-o miroasă, Galbenă, de cum răsare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nou ea crește. Mama toarnă cu tot zorul Apă-n pumni, și se grăbește La copil și-i răcorește Obrăjorul. Bea apoi și ea pe fugă. Merge iarăși după asta La copil și-i dă să sugă; Frânt-apoi, pe-o buturugă Stă nevasta. Și e liniște pe dealuri Ca-ntr-o mănăstire arsă; Dorm și-arinii de pe maluri Și căldura valuri-valuri Se revarsă. Nici un nor văzduhul n-are Foc sub el să mai ascunză; Nici o pasăre prin zare, Nu se mișcă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]