KorAP: Find »[drukola/base=bypass & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...15 >

373 matches

Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447

TASC raportează o paten ă superioară a bypass -urilor femuro-tibiale i femuro-pedioase în cazul folosirii unui grefon autolog venos versus grefon sintetic: 85%, 80% i 70% versus 70%, 35% i 25% la 1, 3 i, respectiv, 5 ani (4). Rezultatele bypass-ului femuro-crural nu au făcut subiectele unor meta-analize. Permeabilitatea la 5 ani a grefoanelor venoase se apropie de 60%, iar cea a grefoanelor sintetice este mai mică de 35% (3). Unele rapoarte au documentat fezabilitatea bypass-ului pe arterale plantare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
5 ani (4). Rezultatele bypass-ului femuro-crural nu au făcut subiectele unor meta-analize. Permeabilitatea la 5 ani a grefoanelor venoase se apropie de 60%, iar cea a grefoanelor sintetice este mai mică de 35% (3). Unele rapoarte au documentat fezabilitatea bypass-ului pe arterale plantare cu o rată de succes rezonabilă (rata de salvare a piciorului la 5 ani 63%, permeabilitate primară la 5 ani 41%) (68). Recomandările TASC II referitoare la grefon în bypass-ul femuro-popliteal infrageniculat și bypass-ul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
3). Unele rapoarte au documentat fezabilitatea bypass-ului pe arterale plantare cu o rată de succes rezonabilă (rata de salvare a piciorului la 5 ani 63%, permeabilitate primară la 5 ani 41%) (68). Recomandările TASC II referitoare la grefon în bypass-ul femuro-popliteal infrageniculat și bypass-ul distal sunt:vena safenă lungă adecvată este conductul optim;în absența sa, ar trebui utilizat alt conduct venos de bună calitate. În cazul bolii multisegmentare, eficiența inflow-ului trebuie evaluată anatomic sau prin măsurarea presiunii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
fezabilitatea bypass-ului pe arterale plantare cu o rată de succes rezonabilă (rata de salvare a piciorului la 5 ani 63%, permeabilitate primară la 5 ani 41%) (68). Recomandările TASC II referitoare la grefon în bypass-ul femuro-popliteal infrageniculat și bypass-ul distal sunt:vena safenă lungă adecvată este conductul optim;în absența sa, ar trebui utilizat alt conduct venos de bună calitate. În cazul bolii multisegmentare, eficiența inflow-ului trebuie evaluată anatomic sau prin măsurarea presiunii și afecțiunea trebuie tratată înaintea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
În cazul bolii multisegmentare, eficiența inflow-ului trebuie evaluată anatomic sau prin măsurarea presiunii și afecțiunea trebuie tratată înaintea realizării unui procedeu de outflow. În unele situații, ar trebui realizat un abord combinat, de tip hibrid, cu dilatarea leziunilor proximale și bypass-ul leziunilor distale. Un studiu recent a arătat că trendul actual este spre bypass-uri din ce în ce mai complexe (grefoane compozite și vene duplicate), realizate pe artere din ce în ce mai distale, la pacienți cu comorbidități din ce în ce mai mari, cum ar fi vârstnici cu diabet zaharat

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
afecțiunea trebuie tratată înaintea realizării unui procedeu de outflow. În unele situații, ar trebui realizat un abord combinat, de tip hibrid, cu dilatarea leziunilor proximale și bypass-ul leziunilor distale. Un studiu recent a arătat că trendul actual este spre bypass-uri din ce în ce mai complexe (grefoane compozite și vene duplicate), realizate pe artere din ce în ce mai distale, la pacienți cu comorbidități din ce în ce mai mari, cum ar fi vârstnici cu diabet zaharat (DZ), insuficiență renală și boală coronariană; acest mod de abordare nu alterează rata de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
nu alterează rata de mortalitate, care a rămas constantă (1). Procedee adjuvante Când un grefon sintetic este plasat pe o arteră poplitee infrageniculată sau distală, pot fi utilizate procedee adjuvante, cum ar fi fistula arterio-venoasă la nivel sau distal de bypass și folosirea unei interpoziții venoase/cuff venos. Trialuri randomizate au arătat că fistula arterio-venoasă adițională nu adaugă beneficii în ce privește permeabilitatea și de aceea nu poate fi recomandată. Folosirea unui cuff venos sau patch a fost în schimb promițătoare în unele

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
unei operații de inflow aortic sau extra-anatomic. De aceea, în prezența unei ocluzii de arteră femurală superficială, este recomandat ca o stenoză a arterei femurale profunde să fie corectată în timpul procedeului de inflow. Profundoplastia izolată ca procedeu de inflow (fără bypass femural distal) poate fi luată în discuție în prezența unui inflow excelent, stenoză > 50% a porțiunii proximale a arterei femurale profunde, flux colateral excelent spre vasele tibiale. Procedee de revascularizare secundare Permeabilitatea secundară rezultă din salvarea unui bypass ocluzionat și

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
inflow (fără bypass femural distal) poate fi luată în discuție în prezența unui inflow excelent, stenoză > 50% a porțiunii proximale a arterei femurale profunde, flux colateral excelent spre vasele tibiale. Procedee de revascularizare secundare Permeabilitatea secundară rezultă din salvarea unui bypass ocluzionat și permeabilitatea asistată rezultă din intervenția preocluzie. Non toleranța unui grefon venos la tromboză și succesul permeabilității asistate susțin recomandările ca toate grefoanele venoase să fie urmărite prin controale periodice cu ecografie duplex. Există o serie de parametri ce

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
pusă recent sub semnul întrebării de un trial controlat randomizat, care nu a arătat nici un beneficiu financiar al acestei abordări (4). În prezența unei ocluzii de grefon poate fi indicată tromboliza precoce. Atunci când salvarea membrului este evaluată după tromboza unui bypass infrainghinal, indicația inițială de tratament chirurgical este un factor important. Rata de salvare a membrelor la 2 ani pentru bypass urile ocluzionate indicate inițial pentru claudicație este de 100%, pentru durerea de repaus este de 55% și pentru pierderi tisulare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
4). În prezența unei ocluzii de grefon poate fi indicată tromboliza precoce. Atunci când salvarea membrului este evaluată după tromboza unui bypass infrainghinal, indicația inițială de tratament chirurgical este un factor important. Rata de salvare a membrelor la 2 ani pentru bypass urile ocluzionate indicate inițial pentru claudicație este de 100%, pentru durerea de repaus este de 55% și pentru pierderi tisulare este de 34%. Ocluzia imediată a grefonului (sub 30 de zile) duce la o rată foarte mică de salvare a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
2 ani, de 25% (4). Rezultate după revascularizare Investiția de timp și de resurse pentru a restaura funcțional pacienții cu ischemie critică este imensă. La o serie de pacienți, 48,9% dintre cei cu ischemie critică, ce au beneficiat de bypass infrainghinal, au necesitat cel puțin o operație suplimentară în termen de trei luni, 49,3% au fost readmiși în spital în termen de șase luni, iar 54% au necesitat mai mult de trei luni pentru vindecarea leziunilor (4). În studiul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
vindecarea leziunilor (4). În studiul PREVENT III, pacienții cu pierderi tisulare și complicații precoce ale grefoanelor au avut o spitalizare inițială mai lungă, un număr mai mare de reinternări și un număr total de zile de spitalizare în anul următor bypass ului mai mare decât pacienții care s au prezentat cu durere de repaus și cu grefoane permeabile (70). Realitatea nefericită este că pacienții cu ischemie critică vor petrece o parte semnificativă din viața lor rămasă tinzând să facă față nevoilor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
și cu grefoane permeabile (70). Realitatea nefericită este că pacienții cu ischemie critică vor petrece o parte semnificativă din viața lor rămasă tinzând să facă față nevoilor membrului ischemic. O examinare retrospectivă a 133 de pacienți care au beneficiat de bypass infrainghinal pentru salvarea membrului a arătat că doar 14% dintre pacienți au avut rezultate chirurgicale „ideale”, definite ca o operație necomplicată, cu ameliorarea simptomelor pe termen lung, menținerea unui status funcțional adecvat, vindecare necomplicată a plăgilor, absența recurențelor sau a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
vindecare necomplicată a plăgilor, absența recurențelor sau a operațiilor repetate (Szilagy și colaboratorii, citat de 4). Mai mult decât atât, un alt raport a constatat că doar un număr mic de pacienți (5,6%) au atins un rezultat ideal după bypass infrainghinal pentru salvarea membrului. Definiția succesului în aceste rapoarte a fost strictă, cu orice scurtare a permeabilității primare considerată ca eveniment advers (1). În contrast, Taylor și colaboratorii săi (citat de 1) au propus o definiție mai puțin strictă a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
mare importanță pentru pacient:permeabilitatea grefonului până la momentul vindecării plăgii;salvarea membrului pentru un an;menținerea statusului ambulator pentru un an;supraviețuirea la șase luni. Un alt studiu a examinat rezultatele de la 331 de pacienți consecutivi care au beneficiat de bypass pentru ulcere ischemice sau gangrene (71). La 36 de luni, permeabilitatea secundară și rata de salvare a membrului au fost de 72,7% și, respectiv, 73,3%. Când toți cei patru parametri ai unui rezultat ideal au fost combinați, doar

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
momentul prezentării. Probabilitatea succesului în prezența multiplilor factori adverși a fost mică (< 10%). În ciuda numărului limitat de pacienți cu ischemie critică care au avut un rezultat ideal, revascularizarea reușită a dus la o îmbunătățire a calității vieții. De exemplu, după bypass ul infrainghinal pentru salvarea membrului, scorul de calitate a vieții a crescut semnificativ la trei luni și la un an (71). 35.4.2.6. Simpatectomia lombară Prin întreruperea lanțului simpatic lombar se urmărește abolirea reflexului de vasoconstricție vasculară distală

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
2 ani; dacă aceasta este mai mare de 2 ani, revascularizarea chirugicală cu grefon venos să fie terapia de primă intenție în ischemia critică prin leziuni infrainghinale (73). De câte ori este posibil, vena ar trebui utilizată ca un conduct autolog pentru bypass ul infrainghinal. La pacienții diabetici cu ischemie critică a membrelor inferioare, permeabilitatea primară, permeabilitatea secundară și rata de salvare a membrelor pentru bypass ul pe artera pedioasă au fost de 56,8%, 62,7% și, respectiv, 78,2%. La pacienții

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
critică prin leziuni infrainghinale (73). De câte ori este posibil, vena ar trebui utilizată ca un conduct autolog pentru bypass ul infrainghinal. La pacienții diabetici cu ischemie critică a membrelor inferioare, permeabilitatea primară, permeabilitatea secundară și rata de salvare a membrelor pentru bypass ul pe artera pedioasă au fost de 56,8%, 62,7% și, respectiv, 78,2%. La pacienții cu conduct autolog limitat, artera femurală superficială sau artera poplitee poate fi folosită ca inflow fără compromiterea rezultatelor. Rata de salvare a piciorului

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
pe artera pedioasă au fost de 56,8%, 62,7% și, respectiv, 78,2%. La pacienții cu conduct autolog limitat, artera femurală superficială sau artera poplitee poate fi folosită ca inflow fără compromiterea rezultatelor. Rata de salvare a piciorului pentru bypass-ul femuro-tibial cu grefon sintetic a fost de 72,5% la 1 an și 61,9% la 5 ani (74). O meta-analiză ce compară rezultatele bypass-ului infrainghinal la pacienții cu ischemie critică a arătat că vena supra- și infrageniculată

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
poate fi folosită ca inflow fără compromiterea rezultatelor. Rata de salvare a piciorului pentru bypass-ul femuro-tibial cu grefon sintetic a fost de 72,5% la 1 an și 61,9% la 5 ani (74). O meta-analiză ce compară rezultatele bypass-ului infrainghinal la pacienții cu ischemie critică a arătat că vena supra- și infrageniculată s-au comportat mai bine decât grefonul sintetic suprageniculat. Permeabilitatea primară la un an a fost de 83,4% pentru vena suprageniculată, 84,3% pentru vena

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
chiar mai pronunțată. Marea venă safenă este deci conductul optim pentru reconstrucția infrapopliteală. În cele mai severe cazuri, pacienții cu ischemie critică pot fi lipsiți de vase patente de outflow pentru anastomozele distale. În această situație, poate fi realizat un „bypass orb” pe o arteră colaterală, deși ratele de salvare ale membrului sunt mai mici decât cele obținute atunci când un bypass este realizat pe vase outflow patente. Rezultatul funcțional este dependent de statusul preoperator al pacientului. Abou-Zamzam și colaboratorii săi (citat

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
ischemie critică pot fi lipsiți de vase patente de outflow pentru anastomozele distale. În această situație, poate fi realizat un „bypass orb” pe o arteră colaterală, deși ratele de salvare ale membrului sunt mai mici decât cele obținute atunci când un bypass este realizat pe vase outflow patente. Rezultatul funcțional este dependent de statusul preoperator al pacientului. Abou-Zamzam și colaboratorii săi (citat de 1) au constatat că la pacienții cu ischemie critică independența postoperatorie a fost menținută la mai mult de 90

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
a doua regulă a terapiei endovasculare se referă la faptul că plasarea stenturilor ar trebui evitată în zonele supuse flexiei marcate (deși există generații noi de stenturi dedicate) și în segmentele care pot servi ca zonă de anastomoză pentru un bypass potențial (39). Dacă leziunile responsabile de simptomatologia BAP permit revascularizarea și se estimează că metodele de revascularizare au un rezultat favorabil comparabil pe termen scurt și lung, TASC II recomandă tehnicile endovasculare de primă intenție. Atitudinea se bazează pe faptul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
clinic, care este intervalul până la amputație;progresele tehnicilor de revascularizare;realitatea practică a utilizării succesive a revascularizării endovasculare și chirurgicale, în cadrul unei strategii hibrid sau din cauza rezultatului inițial nefavorabil. În plus, datele din studii sunt sărace. Informațiile din trialul BASIL ( Bypass versus Angioplasty in Severe Ischaemia of the Leg) sunt insuficiente, deoarece se referă doar la APTL cu balon, fără a face referire la tehnicile endovasculare mai noi. Alte studii mai mici nu au demonstrat superioritatea uneia dintre tehnicile utilizate în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]