52,482 matches
-
o fire sentimentală ! ... El, cănd paste pe câmpie, Fredonează-o melodie Și-i atent să nu doboare Nici cea mai micuța floare. Numai seară, la chindie, Rupe-un ram de iasomie Și-l prinde în coama deasa Și pleacă din câmp spre casă. Iar cand satul îl străbate, Îi fudul de nu se poate ! UNSER ESELCHEN TRICĂ Trică ist das Eselchen, das nicht frisst ein Nesseltuchen. Nein, nicht, dass ihm etwas fehlt... Nur empfindsam eingestellt! Beim Grasen am weiten Feld Singt
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
a fi vreo cale-ntoarsă Din lumea veșniciei ori pustiu... Trec anotimpuri și-n iarnă se revarsă Trecutele-amintiri sub argintiu; Se scurge timpul și viața-n el se varsă, Părând a fi mormânt pentru ce-i viu, Se trec păduri și câmp se trece-ntr-un târziu, Se trece floarea cu seva-i stoarsă, Se trece trup și ființa ce-i prea ștearsă, Se trece om cu suflet pământiu. Se scurge timpul și viața-n el se varsă... Referință Bibliografică: TIMPUL / Marian
TIMPUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_marian_malciu_1354394504.html [Corola-blog/BlogPost/351616_a_352945]
-
Coșava, Împrăștie prin livezi otava! Prin porumbiști porcii mistreți, Își caută hrana hrăpăreți! Strugurii cu arome apetisante, Vor să atingă ranguri înalte! Coșava a făcut mare potop, Printre frunzele din plop! Toamna își va intra în rol, Când se vede câmpul gol! Referință Bibliografică: CÂNTECE DE TOAMNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 848, Anul III, 27 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CÂNTECE DE TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cantece_de_toamna_mihai_leonte_1367047845.html [Corola-blog/BlogPost/365977_a_367306]
-
Toate Articolele Autorului Hai să râdem fraților-Odă râsului Ana Podaru Râzi și tu, râd și eu, azi e ziua când vom râde Să se-audă hohotit și din sufletele hâde... Râsul este cânt, e hrană pentru suflete cu rană, Pentru câmpul fără viață e izvor și veșnic mană. Hai să râdem fraților cu copiii laolaltă... Lacrima de fericire să se facă veșnic baltă, Să se-ntoarcă de pe munte hohotire de ecou, Să-nflorească pomii-n luncă, să devină totul nou, Universul
ODĂ RÂSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1494169155.html [Corola-blog/BlogPost/382945_a_384274]
-
-mbrățișează de rămas bun Se așterne liniștea în șoapte Și în lume parcă toate se supun. Fără nicio taină dezlegată Seara vine ca o fată îndrăzneață Chemând clipita înnoptată La piept s-o țină până dimineață. Departe sunt rîsetele din câmpuri Iar în livezi și fluturii visează Se lasă-ncet marama de surâsuri Ale lunii ce tandru priveghează. S-a dus o zi din calendarul lumii Și ne-nchinăm îngenuncheați smeriți De ne-a slăbit puterea credinței și-a iubirii Adă
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1441091397.html [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
alăute Și tainic mimează un altfel de țel. Totul plutește-ntr-o candidă taină Stihuri zboară din priviri în priviri Poezia e zâna cea diafană... Ce poartă coroana eternei iubiri. Cluj Napoca 27 august 2015 Laudă Creatorului Se răsfață-n soare câmpul Ca viteazul îndrăzneț Toată ziua are sânul Plin de flori și cântăreți. Fluturi îmbrăcați în frac Cald dansează-n piruete Având partenere-n dans Cele mai frumoase fete. Cântă-n ramuri păsărele Flori cu pleoape de sidef Și cu gene
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1441091397.html [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
regăsesc șoptindu-mi prin lacrimile mele Cât de mare Ți-e dorul de mine... Și îmi simt mângâiat sufletul. Cluj Napoca 27 august 2015 Răvaș Am scris un răvaș... Când vara se-mbracă de ducă Și face un ultimul popas În câmpuri mănoase și-n luncă. În susurul blând de izvoare Și-n clopotul tainic al vremii În ritmuri de ploi și ninsoare De frunzele și florile lumii. Am scris un sonet pentru cer Să te apere de tot ce e rău
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1441091397.html [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
Doamne mai repede primăvara! Când prindea puțin răgaz, mama pregătea leșie și osânză pentru săpun, cu care ne spăla pe noi copiii, fără să facem nici un fel de mătreață sau alte boli ed piele. Se trezea natura la viață, înverzeau câmpurile. Începea apoi lucrul în grădină, punea lumea ceapă, usturoi, ridichi, verdețuri, praz, napi dar și la câmp, arat semănat, săpat, apoi ochii pe cer, plouă sau nu plouă în mai, avem sau n-avem la toamnă mălai? Nu apuca omul
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
ne spăla pe noi copiii, fără să facem nici un fel de mătreață sau alte boli ed piele. Se trezea natura la viață, înverzeau câmpurile. Începea apoi lucrul în grădină, punea lumea ceapă, usturoi, ridichi, verdețuri, praz, napi dar și la câmp, arat semănat, săpat, apoi ochii pe cer, plouă sau nu plouă în mai, avem sau n-avem la toamnă mălai? Nu apuca omul să respire că lumea că începea secerișul, treieratul cu batoza la izlaz, adusul recoltei, culesul porumbului, pregătirea
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
2013 Toate Articolele Autorului TE CHEM Pe tine iubire veșnicul poem, Dintotdeauna la mine te chem. Îmi vreau iubirea din tinerețe, Cu acea inima plină de avânt, Păstrată și acum la bătrânețe, Voi merge cu ea la mormânt! Te chem câmpule deschis, De care îmi aduc aminte, În realitate, desigur și în vis Nu te pot scoate din minte. Te chem dragă timpule plecat, În vremuri de demult apuse, Tu ai trecut, iată m-ai lăsat, Să scriu toate cele nespuse
TE CHEM de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Te_chem_mihai_leonte_1367306356.html [Corola-blog/BlogPost/346003_a_347332]
-
încă răcoare! În munți mai sunt cătune, unde se-aude ruga, Cel mai smerit și sincer, desigur este sluga, Pe cerul dimineții cresc aripile-n zbor Un vultur tăie-albastru și visul călător. Pădurile șoptesc când vântul mai adie Și-n câmpuri e concert, un tril de ciocârlie, Din piatră seacă curge izvor cu apă vie Mai sunt creștini ce vin cu drag la Liturghie. Chiar Dunărea bătrână se scurge în tăcere Și uneori prin valuri scăldate de durere, Vapoare-n amintire
CÂMPIA LIBERTĂȚII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1469818161.html [Corola-blog/BlogPost/370457_a_371786]
-
acea tabără despre care v-am atras atenția și căruia îi rămân profund recunoscător că m-a îndemnat să trec de la nuvelă la roman, introducându-mă în taina „tiparului” acestui gen de proză), sublinia într-o altă postfață: „Venind în câmpul literar fără grabă, după un îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). „Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_o_noua_stea_in_universul_li_marian_malciu_1365360664.html [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
este proiectată să crească la 81,8 ani în 2060, iar a femeilor — la 86,7 ani. Cifrele care dau dureri de cap responsabililor la nivel european țin de raportul de dependență. În traducere, câte persoane active vor fi pe câmpul muncii și vor asigura fondurile necesare pensiilor pentru persoanele de peste 65 de ani. Acest raport va crește, conform estimărilor, de la 26% la 52,5% în UE pentru perioada 2010-2060. Uniunea Europeană va trece de la patru la două persoane active pentru fiecare
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
pentru persoanele de peste 65 de ani. Acest raport va crește, conform estimărilor, de la 26% la 52,5% în UE pentru perioada 2010-2060. Uniunea Europeană va trece de la patru la două persoane active pentru fiecare persoană de peste 65 de ani retrase din câmpul muncii. O creștere mai mică a acestui raport va fi în Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, în timp ce Polonia, Slovacia, România și Letonia vor avea o creștere de cel puțin 40% până în 2060. Prognoza pentru România Un raport întocmit de Mihai Șeitan
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
boii-n șanț, îi strigă mamă-sa, cu oarece îngrijorare. Și, domol, în pasul dobitoacelor, carul urmărit de departe de mama-Catrina dispăru după Cotu' Popii. Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii de funie, se îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea devreme în primăvara aceea. Și asta-i cam supărase pe ceilalți ciobani din sat. “Bădie Nică, îl necăjeau sătenii, ai iernat la stână?. Pesemne că ai de-acum leasa plină di caș ... Și ca mâine-poimâine tunzi oile ... Nică
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de cuvinte fie prea forțate (“alte spargeri.../ De fruntea casei nervoase-n incendiul/ Câmpului copt”), fie declarativ abstracte ori căzute în desuetudine. Dar, dincolo de asemenea slăbiciuni, poeta rămâne ea însași, cu dărnicie, autentică și degajată, regăsindu-se într-un limbaj al său, destul de compozit, un amestec de îndrăzneli metaforice, de formulări discursive sau solemne
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
Odesa. Așteptăm din zi în zi mareabătălie. De frati-mio, Gheorghe, nu mai știu nimic, el a fost dat la cavalerie șise pare că înaintează pe Don. Ce face Maria mea și fetița? Sper săne vedem în curând sănătoși acasă. De pe câmpul de luptă se-audvești triste, rușii s-au întărit și se pare că încep mareaofensivă...Nemții trimit întărituri, ne-au băgat pe noi pe linia întâi,hoții...Mor oamenii nevinovați aici, tată și mamă...am văzut ieri un camarad cum a
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > MACII Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Cad petale de amurg, Flăcări vii au umplut câmpul, Lacrimi divine se scurg, Parcă sângeră pământul! Tainice văpăi aprinse Peste lume revărsate, Ard prin nentâmplate vise Cu povești înfierbântate. Sunt macii umbre de-mplinire A mugurilor de speranță Și dulci petale de iubire În a destinului balanță. Gustăndu-le a
MACII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1497185948.html [Corola-blog/BlogPost/365422_a_366751]
-
până la văzduh, tocmai prin simplitatea și splendoarea unite cu vatra fără altă altitudine decât spiritul vetrei, este Magda Catone! Ascultați melancolia viorii unui lăutar cu obrazul aplecat pe ea, priviți ulmii albi fără-a fi văruiți de cineva, sărutați florile câmpului crescute mirabil nesemănate, sorbiți rouă curată și sacră de la natură, urcați lumina ochilor la cer ca să priviți o bucată de Voroneț și-o veți cunoaște pe Magda Catone! Miracolul e realitatea nesupusă încercării. Aceasta-i natura și de aici actrița
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1451337405.html [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
însuși, cu sau fără pământ, unui stăpân feudal; dreptul de a urmări și executa averea membrului obștii care nu-și plătea partea care îi revenea din sarcina fiscală a satului, lăsând-o astfel asupra satului; dreptul de a exercita paza câmpului și a vetrei satului; dreptul de a-i urmări și a-i prinde pe răufăcători; dreptul de a participa alături de justiția domnească în judecarea pricinilor penale și civile care vizau pe membrii obștii (prin instituția martorilor jurători); dreptul de a
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Nici nu intră bine pe poartă, că Rița îl și luă la rost: - Ei, Nițule, cum e? - Cum să fie!? Nu să vede? - Vă prinsă ploaia în câmp!? - Nu ne duce tu grija! Ne descurcarăm noi! Tu ce făcuși? Uitându-se în căruță, Rița văzu prelata, nelipsită de altfel. - Ei, avusărăți prelata cu voi!? Așa mai da! - Păi plec vreodată fără ea!? Te pui cu vremea!? Soare, frumos
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1463821304.html [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
Toate Articolele Autorului Iluzii deșarte din știința credinței Spații curbate de timpul științei, Palpită din vremuri locul credinței, Se înnoadă materii în visul romantic Reale iluzii din vidul precuantic, Vibrează prin spațiu al ritmului timp, O undă măreață răsună prin câmp, Materii subtile foșnesc gravitații, Scăpate din punctul cu informații, Nimic fără spațiu și timp nu există, Deși ambele sunt doar într-o listă, Iluzii deșarte din știința credinței Adevăr absolut din credința științei, Ce mișcă o întreagă gândire deșartă, De
ILUZII DEŞARTE ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_borbei_1405356059.html [Corola-blog/BlogPost/349236_a_350565]
-
cea care dă viață și forță duhovnicească pentru împlinirea interioară, dar și pentru mărturia exterioară a adevărului privind frumusețea și unicitatea trăirii în și cu Iisus Hristos.” Prin urmare „după (re)descoperirea identității de sine, este iminentă nevoie de crearea câmpului de acțiune prin cunoașterea realității sociale căreia Biserica i se adresează și care ar trebui să fie cuprinsă, succint dar și pe larg, în ceea ce numim doctrina socială a Bisericii, un corpus de norme minime dar suficiente care să-i
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465290090.html [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
Eminescu aflat în centrul orașului. A gândit că, mult mai nimerit, ar fi fost ca acest parc să poarte un alt nume : „ Eminescu și Creangă ”. Caporalul Robert avusese un moment de generozitate și într-una din zile, în drum spre câmpul de instrucție din Șorogari, ocolise cu plutonul prin Țicău lăsându-i să vadă bojdeuca lui Creangă. Ajuns în parc, așezat pe o bancă, a uitat de sine. Fragmente posibile din conversațiile celor doi prieteni au luat locul oricăror alte gânduri
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476215170.html [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]