735 matches
-
bătătura“ sau „Bate-l drace pîn-oi trece.“ Dacă sare asupra cuiva o potaie de cîni, apoi e bine a zice: „Mut și orb te-a făcut mă-ta, mut și orb să fii“, și ei imediat se împrăștie care încotro. Cînele care urlă și se duce nemaiîntorcîndu-se la stăpînul său voiește binele casei. Cînepă La Lăsatul de brînză trebuie mult jucat pentru ca cînepa să crească înaltă. în Vinerea Paștilor se suie fetele în clopotnița bisericii și sună clo potul ca să crească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din ouăle puse joia sub cloșcă vor ieși numai cucoșei. Să nu pui cloșcă în lună nouă, că ies ouăle limpezi. De pui sare în gunoiul de după ușă, îți scoate cloșca puice cucuiete. Să nu lași în casă mîță ori cîne cînd îi pune cloșcă, că altfel e spărioasă. Cînd moare vara cineva din familie, să acoperi cloșca, că de nu, atunci mor toți puișorii din ouă. Cît ține clocitul, să nu fierbi bucate în oale acoperite cu pocriș*, că-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd tună și fulgeră, nu e bine a se ascunde de ploaie sub copaci mari, fiindcă acolo se ascunde diavolul pe care îl urmărește trăsnetul și trăsnește în acei copaci. Cînd trăsnește și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci diavolul se ascunde în părul lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci diavolul se ascunde în părul lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pe locul unde trăsnește a trecut un drac sau un zmeu. (Gh.F.C.) Mamele nu îi lasă pe copii să zică „drac“. (Gh.F.C.) Femeia care a născut un monstru s-a ținut cu dracu’. (Gh.F.C.) Dracu’ poate lua și chip de cîne. (Gh.F.C.) Dragobete Cînd cineva lucrează în ziua de Dragobete [24 februarie], cîntă ca toate paserile. Dragoste Fetele mari pun sara (mai ales sîmbăta) unt la cumpăna fîntînii, ca să se uite lumea la ele ca la fîntînă. înainte de a se duce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Peste noapte nu e bine să dormim cu ferestrele deschise, căci ne pot intra duhuri necurate în casă. Nu se iese din casă pînă nu cîntă cucoșul, care cu glasul lui gonește duhurile rele. Căpcăunii sînt oameni cu cap de cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
masă, să închizi ușa, căci vei închide gurile duș manilor și nu te vor mai vorbi de rău. Spre a face ca cineva să n-aibă pace în casă, se ia țărînă de la un loc unde s-au mîncat doi cîni și se aruncă după respectiva per soană, care apoi așa se mănîncă cu casnicii săi cum s-au mîncat cînii. Cît timp nuna gătește lumînările, dacă se sfădește cineva sau spune cuvînt rău, însurățeii hojma* se vor ciondăni. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face ca cineva să n-aibă pace în casă, se ia țărînă de la un loc unde s-au mîncat doi cîni și se aruncă după respectiva per soană, care apoi așa se mănîncă cu casnicii săi cum s-au mîncat cînii. Cît timp nuna gătește lumînările, dacă se sfădește cineva sau spune cuvînt rău, însurățeii hojma* se vor ciondăni. Se crede că, dacă trăiesc doi inși foarte bine, se poate a-i dezbina dacă se ia țărînă de la toți copacii crescuți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine cutare cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a lua-o cînele la joc.“ Dacă mireasa poartă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine cutare cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a lua-o cînele la joc.“ Dacă mireasa poartă în ziua cununiei o păpușă cu dînsa, nu o poate nimeni fărmăca. în presara Sf. Andrei se spurcă vitele, însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine cutare cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a lua-o cînele la joc.“ Dacă mireasa poartă în ziua cununiei o păpușă cu dînsa, nu o poate nimeni fărmăca. în presara Sf. Andrei se spurcă vitele, însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și cu usturoi, ca fermecătoarele să nu se atingă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spală-i bine și apoi presară-i cu sare și piper. Cînd te pișcă șoarecele în casă înseamnă că de cei din casă ești furat. Cînd cumperi un cuțit nou, prima bucățică pe care o tai cu el dă-o cînelui, dacă vrei să nu-ți fure cuțitul. Furtună Cînd afară e furtună, românul aprinde tămîie în casă. După credința poporului, Necuratul nu se apropie de tămîie și Sf. Ilie trăsnește după Necuratul oriunde ar fi ascuns. Fus Nu e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Femeia căreia i se dezleagă și cade fusta dă a înțelege că nu-i prea de treabă. Cînd fusta ți se dezleagă de la sine e semn că te dorește cineva. Gard Să nu rupi lemne din gard, că te mănîncă cînii prin sat. Găină Găina, ori de cîte ori bea apă, ridică capul în sus și mulțămește lui Dumnezeu. Cine fură găina altuia îi numără fulgii pe cealaltă lume. Cine fură găini pe ceea lume e pus să le numere penele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu vrea ca oamenii să știe treburile dumnezeiești. Graur La patruzeci de sînți se face fumegar*, și încotro se abate fumul, într-acolo sînt pui de graur. Greață Cînd ți-a fi greață, linge peretele de var. Cînd vezi un cîne scîrnăvindu-se și-ți este greață, și mai ești cu altcineva, spune-i și aceluia, ca să nu-ți mai fie. Greier Cînd ai grieri în casă, pe unde intră ei pune o piele de ie pure, că fug. Dacă în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
hoț. Cînd prinzi hoțul în curte să nu-l împuști, că îi iei păcatele. Hoții adună cu ochii închiși lut de pe morminte și îl aruncă pe casa unde merg să fure, ca nimeni să nu-i audă. (Gh.F.C.) Tîlharii dau cînilor mămăligă ștearsă cu ciolane de mort ca să doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puie nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor boii care trag la acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face copii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
baligă pe față. De-atunci lumina ei e mai slabă. Fiind în vremea aceea cerul lipit cu pămîntul, de puteai să întinzi mîna să atingi luna, un cioban a curățat-o. Pe lună îi vezi chipul înconjurat de oi și cîni. (Gh.F.C.) Pe cînd cerul era foarte aproape de pămînt, un cioban a aruncat o baligă în lună și a chiorît o. Atunci Dumnezeu a urcat cerul sus de tot. (Gh.F.C.) 185 Pentru că luna era foarte frumoasă și frumusețea ei îl ispitea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. E rău de plecat lunea la drum. Dacă te doare capul și te jălui cuiva lunea, te va durea capul toată săptămîna. Lup Lupul se zice că e cînele Sf. Petru, și unde-i poruncește el, acolo face pradă. Cînd se strîng mai mulți lupi la un loc de urlă, se zice că se roagă lui Sf. Petru să le rînduiască pradă. Se crede că lupul are trei peri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în sus, că se scumpește păpușoiul. Cînd mămăliga se taie-n două pe masă, te călătorești. Cînd pe mămăliga ce vei face vor fi dungi, crăpături, e semn că ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în timpul acela oarecine îl va grăi de rău. Cînd cineva se uită împreună cu altul la mîni, îi vorbește altul de rău. Oamenii care au mîna grea sînt stăpîniți de cîte un duh rău. Cînd ai plesnit (lovit) o găină sau cîne și e mai mai să moară, calcă-ți mînile și atunci are să scape de moarte. Să nu primești de la nimeni cînd îți dă cu mîna stîngă, că-i a pagubă. Să nu dai cu nimeni mîna cînd ți-o întinde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acesta se umflă, tot tușește și stupește pînă moare. Cînd la casa gospodarului mor mîțele sau fug e semn rău. Să nu iei la casă mîță neagră, că ții pe dracu-n casă. Mîță ori motan negru, cucoș negru și cîne negru aduc bine la casă. Să nu duci mîță în car ori în căruță, că slăbesc vitele trăgace. Să nu duci mîță la mutat peste apă trecătoare. Mîță să nu iei cu tine cînd te muți în altă casă, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că omul va muri în acel an. Se crede că dacă face cîrtița movilă sub păretele casei va muri cineva din acea casă. în casa unde zace cineva, dacă se bat și se mușcă mîțele, bolnavul va muri. Cînd urlă cînele e semn că va muri cineva în acea casă. Dacă fac cînii gropi pe lîngă casă, apoi se crede că va muri cineva din acea casă. Groapa și măsura gropii unui mort se păzesc ca să nu treacă peste ele un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrtița movilă sub păretele casei va muri cineva din acea casă. în casa unde zace cineva, dacă se bat și se mușcă mîțele, bolnavul va muri. Cînd urlă cînele e semn că va muri cineva în acea casă. Dacă fac cînii gropi pe lîngă casă, apoi se crede că va muri cineva din acea casă. Groapa și măsura gropii unui mort se păzesc ca să nu treacă peste ele un cîne, căci atunci va muri cineva din familie. Se crede că dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]