632 matches
-
a tovarășului Nicolae Ceaușescu, are toată dreptatea să-și privească limpede, cu deplină încredere și optimism viitorul său liber și fericit, ascensiunea sa continuă și viguroasă pe treptele progresului și civilizației.“ (Săptămîna, 29 decembrie 1978) CHIROVICI George-Radu „ Îl ascultăm pe cârmaciul înțelept al partidului și statului și găsim sintetizate în retrospectiva celor șase decenii o jumătate de secol din istoria poporului român în tot ceea ce are ea mai pur, mai nobil: munca neostenită a muncitorilor și țăranilor - exploatați odinioară, stăpâni pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe pământul României“, Radio București, 14 august 1989) FLOREA Constantin „Crai Nou din cerul României, Dezmierdul mărilor de argint Te ducă, sol al bucuriei, Să spui în lume, tot ce simt! Le spune că la cârma țării Ne dăltuim singuri cârmaci Din alba marmură-a visării Celor mai buni români și daci!“ („Cântec de bucurie“, Săptămîna, 2 decembrie 1977) FLOREA Ion „Dintre conceptele teoretice și practice ale gândirii și activității politice a partidului nostru în etapa actuală, la a cărei elaborare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
socialiste.“ (Săptămîna, 29 aprilie 1977) MARAMUREȘEANU Ion Tomoiagă „RIDICAȚI DRAPELUL MUNCII, Că e steagul legendar Al partidului și al țării Din hotar până-n hotar.“ („Drapelul muncii“, în De la străbuni la strănepoți, Editura Eminescu, 1978) MARCU Emil „E comunistă era, viteaz cârmaci de țară, spre care porți prin faptă partidul și poporul. Ești țării primăvară și călăuză dreaptă - tu-i ești Conducătorul.“ („Viteaz cârmaci de țară“, Convorbiri literare, ianuarie 1984) MARCU Emilian „Bărbatu-acesta care odihnă nu cunoaște Și-alăturea se-arată la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
până-n hotar.“ („Drapelul muncii“, în De la străbuni la strănepoți, Editura Eminescu, 1978) MARCU Emil „E comunistă era, viteaz cârmaci de țară, spre care porți prin faptă partidul și poporul. Ești țării primăvară și călăuză dreaptă - tu-i ești Conducătorul.“ („Viteaz cârmaci de țară“, Convorbiri literare, ianuarie 1984) MARCU Emilian „Bărbatu-acesta care odihnă nu cunoaște Și-alăturea se-arată la greu ca și la bine, Acesta ni-i prieten, ni-i frate și părinte, El, ziditor ca țara mai mândru să nlumine
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
permanentă ofensivă împotriva celor care manifestă atitudini de toleranță față de neîmpliniri, de fapte antisociale, care erodează însăși baza alcătuirii noastre sociale - proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție.“ („Spirit revoluționar, creație revoluționară“, Săptămîna, 18 noiembrie 1988) PEREȘ Pavel, scriitor „El e cârmaciul ce unește Destinul sevelor și-l simți În inimă pulsând deodată Cu fiii toți și cu părinți. Am învățat ce-i adevărul Avându-l veșnic lângă noi, Cuprins mereu de grija păcii, Cum naște patria eroi.“ („Aprinsă stea în tricolor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
culmile progresului și ale civilizației.“ (Ateneu, aprilie 1973) SARGEȚIU Octav „Nepieritorul zbucium roditor - urmașilor îndemn și mărturie, Din cronici către amplu viitor. De tulburele ape ne-am desprins Și navigăm pe unde de cleștar. Deși de-atâtea lupte este nins, Cârmaciul are ochiul tot mai clar!“ (Scînteia, 29 aprilie 1979) SĂCEANU Amza, teatrolog, director al Teatrului de Operetă „Ion Dacian“ „Teatrul constituie unul dintre elementele cu o mare forță de acțiune în procesul de transformare a conștiinței maselor, de formare și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
doctor inginer Elena Ceaușescu reprezintă cu strălucire știința românească, tradițiile ei umaniste, vigoarea și productivitatea ei actuală.“ („Prestigiul și vocația universală a științei românești“, Scînteia, 7 ianuarie 1982) URSULESCU Ion „E țara românească-n lumină Sus, pe catarg, drapelul tricolor, CÂRMACIUL conduce Corabia cu privirea senină Spre vaste orizonturi de dragoste și dor.“ („Gând de bucurie“, Săptămîna, 26 august 1989) VAIDA Mircea, critic literar și poet „Suntem o pădure în mers cu istoria, De martirii noștri e plină memoria. Încă un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
călătorie, alături cu Ioan Brătianu, în mijlocul imensei mulțimi. A fost o mare ușurare, o piatră rădicată de pe pieptul țărei, o strașnică, nemaipomenită explozie de bucurie ieșită din adâncul sufletului unui popor care vedea prin intuișiune în Vodă Carol pe marele cârmaci ce-l va duce la liman. Și, Doamne! presimțirea poporului n-a fost înșălată, căci steaua bună a țărei a făcut ca El să aibă în adevăr toate însușirele unui mare cârmaci și să realizeze visul socotit nerealizabil de cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vedea prin intuișiune în Vodă Carol pe marele cârmaci ce-l va duce la liman. Și, Doamne! presimțirea poporului n-a fost înșălată, căci steaua bună a țărei a făcut ca El să aibă în adevăr toate însușirele unui mare cârmaci și să realizeze visul socotit nerealizabil de cei mai mari Domni ai țărilor noastre. După ce Vodă Carol primi din mâna edililor capitalei pânea și sarea tradițională, plecă în mijlocul ovațiunelor încunjurat de mulțime, în sunetul clopotelor și bubuitul tunurilor, la camera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
diplomatice, nici de omologii săi, că, dacă ar fi, ar ieși scântei din ce-a mai rămas din România. Nu i se poate nega o anumită abilitate de a o aduce frumos din condei, dar oricât de îndemânatic ar fi cârmaciul, nu poți cere mai mult de la o corabie cu chila cariată și pânzele sfâșiate, care trebuie neapărat trasă la cheu și reparată. Slobod la gură, stând în capul statului ca într-o bodegă, se crede îndreptățit să pigmenteze viața politică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în simple asociații de dat cu gura. Se vede că Președintele a fost marinar: știe să folosească orice pală de vânt favorabilă, însă nu pot să cred că scrisoarea d-lui Liiceanu a luat locul zeului Ariel, umflând pânzele „meșterului cârmaci”. Singura scrisoare care merita să fie semnată a fost „Scrisoarea celor șase”, care ar fi dat drept semnatarilor să spună: noi nu am făcut revoltă în genunchi”. Agenda politică atât de încărcată și inflamată ne-a determinat să nu mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
își asumă răspunderea, candidând pentru al doilea mandat. Domnul Boc, cu asumarea lui, a trecut în umbră și, alături de un popor întreg, a ascultat „mesajul tronului”, vocea „cocorului” din care s-a înțeles că unii vor trăi în continuare bine. Cârmaciul cu corabia în derivă se credea pe-un transatlantic, despicând valurile și furtunile, angajând România pentru încă cinci ani, s-o conducă „spre noi culmi de progres și civilizație”. Am rămas surprins să aflu, chiar din gura Președintelui, că toate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Năstase, trebuie să spunem că este o atitudine calculată. Dacă l-am citit bine, domnul Năstase se alintă, ar fi vrut să fie rugat de o delegație impresionantă, în frunte cu Victor Ponta (cel loial) să ocupe postul de meșter cârmaci, spre binele general. Se crede un Constantin Brâncoveanu, luat de subțiori de boieri și împins la tron, ceea ce înseamnă o cădere în penibil, o boierie de stânga, despre care am fost avertizați cu mul timp în urmă de Lenin, în legătură cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ne vindem țara-ntreagă! Unde-i oare domnul țării Ne lasă pradă pierzării? Vai de țărișoara mea, Pun străinii mâna pe ea! Mai târziu noi vom vedea Câte lacrimi vom vărsa Că unire n-om avea! Dă-ne Doamne un cârmaci, Blând, puternic și dibaci Ca Ștefan, Mare și Sfânt, Ca Ioan Cuza, pe pământ ...Sau precum Coroi era, Țara o cutreiera. Milă de sărmani avea! Astăzi vezi În fruntea țării Mulți din oamenii puterii Au averi mari fabuloase Vile și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
etniei miao vâslesc stând în picioare. În fiecare barcă sunt 30-40 de concurenți. Cel mai important rol îl are toboșarul, care impune ritmul cu bătăi de tobă. De obicei, acesta este cel mai respectat om din sat. Mai trebuie un cârmaci și o persoană care să împingă barca cu o prăjină. Echipajul este bine hrănit de comunitate, pe perioada sărbătorii. Înainte de începerea concursului, pe malul apei are loc o ceremonie. Se aduce o masă legată la cele patru picioare cu crengi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nu-i folosește la absolut nimic un partid în opoziție. E ca o sondă fără petrol, ca o canistră goală. Antonescu și Orban ar putea fi pionii care să-l rebranșeze la zăcămintele din Marea Neagră a politicii românești, în caz că marele cârmaci se va decide într-o bună zi să arunce PSD peste bord. Patriciu știe că poate pluti, ca duhul apelor, peste partide și guverne și fără Tăriceanu. Ceva tot rămâne însă nelămurit. Cu cine e mai rău să guvernezi: cu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
zice: "Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu in foarte subțire, cu purpură și cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare... 17. Atîtea bogății într-un ceas s-au prăpădit!" Și toți cîrmacii, toți cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii, și toți cei ce cîștigă din mare stăteau departe; 18. și, cînd au văzut fumul arderii ei, strigau: "Care cetate era ca cetatea cea mare?" 19. Și își aruncau țărînă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
mai sfânt om din Rusia Cum se crăpa de ziuă, opt sute de veresete la sud de St Petersburg, în orașul Kaluga, un tânăr adjunct de magistrat investigator se ridică de la locul său din sanie. Ievgheni Nicolaevici Ulitin se așeză lângă cârmaci și își aruncă neglijent o blană de oaie peste picioare. Purta deja două haine de blană, măsuși groase și o ushanka grea. Ochii săi albaștri era obosiți din lipsă de somn, iar fața îi era palidă, fiindcă pierduse jumătate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o barbă căruntă și creață contrastând cu țeasta fără fire de păr, semăna cu unul din pescărușii ce târcoleau deasupra noastră. Cei șapte marinari se temeau de el. Călătoria a fost lungă, primejdioasă și obositoare. Înaintam urmând din ochi coasta, cârmaciul fiind mereu atent și gata să dea ordine celor doi timonieri să se refugieze într-un port prielnic, legănați de tangajul necontenit și însoțiți de țâșnirea delfinilor care nu ne slăbeau. De mai multe ori am mulțumit Celui Atotputernic pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ajuns student, Apoi asistent, Distins profesor Și cercetător, Ba din an în an, Iată-l și decan. Ar fi cu păcat Și nemeritat, Să spui ceva rău Despre drumul său. Chibzuit, distins, Mișu ne-a cuprins Și ne-a fost cârmaci, Competent, dibaci ... Nu-i ușor să fii Tată de copii, Dar e și mai greu Să fii TU mereu. Azi, de ziua ta, Eu voi închina Și-ți voi prevesti Numai bucurii. Iar din cer senin Plasme de rubin Ușor
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
o instanță reprezentând autoritatea, deci nu se poate ca ea să stimuleze autonomia. De parcă autoritatea și autonomia sunt doi termeni antinomici, două realități care se exclud reciproc în spațiul școlii. Și ce-ar fi școala fără profesor? Un vapor fără cârmaci. Oricât de bine utilat și oricât de modern ar fi vaporul respectiv, fără cineva care să știe să-l conducă el este condamnat să nu-și găsească niciodată cursul, poate chiar să nu fie niciodată lansat la apă. La fel
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
semnificativ faptul că se regăsesc atât de multe într-o singură minte». Și iată care sunt lucrurile care, după părerea lui Bacon, se pot realiza «doar cu resursele și înțelegerile ingeniozității»: Se pot construi mijloace pentru a putea naviga fără cârmaci în așa fel încât nave mari [...], conduse de un singur om, să poată înainta cu o vitează mai mare decât dacă ar fi fost împinse de o mulțime de cârmaci. Se pot construi căruțe în stare să se miște fără
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
ingeniozității»: Se pot construi mijloace pentru a putea naviga fără cârmaci în așa fel încât nave mari [...], conduse de un singur om, să poată înainta cu o vitează mai mare decât dacă ar fi fost împinse de o mulțime de cârmaci. Se pot construi căruțe în stare să se miște fără a fi trase de cai [...]. Se pot construi mașini care să zboare; [...] și un instrument de mici dimensiuni, capabil să ridice și să coboare greutăți de mărimi aproape infinite [...]. De
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
scrise de privilegiatul academician Al. Rosetti, colaborator al revistei securității, Săptâmâna. Nu sunt cruțați totodată nici Paul Goma, ca autor al unor jurnale "imunde, semidemente și expresii exclusive ale unor enorme resentimente", Marin Sorescu, pentru o metaforă apologetică dedicată aceluiași "cârmaci" (apărută în "România literară") și nici măcar... Dan C. Mihăilescu care, traducând Jacques sau supunerea (piesa lui Ionesco) a dat dovadă de "multe contrasensuri, o vădită slabă cunoaștere a limbii franceze, compensată de vulgaritate (...), până la urmă un eșec, o treabă de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
le-a fost pe suflet: Vasile, spre pildă, cu pregătirea lui de inginer, mereu meșterește câte ceva la plută. Cameramanul Manu și Medana Pop sunt cei mai buni vâslași. Ancuța, deși o alintăm „piticul”, pentru că este minionă, este cel mai bun cârmaci. Aici se cuvine să spunem ceva: stânga și dreapta, babordul și tribordul, sunt, oficial, anulate pe pluta noastră. Căci în primul rând trebuie să navigăm în apele românești, deci să ținem mereu malul stâng. Apoi, cum să-i spui colegului
Agenda2003-29-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281266_a_282595]