1,714 matches
-
unul dintre ei era un coreean care nu pricepe engleză și stă toată ziua cu căștile pe urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice discuție. Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cîrnați, grătare și sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii. Eu zic că au scăpat ieftin totuși, pentru că dacă m-aș fi apucat
DIN RELATARILE UNUI ROMÂN STABILIT ÎN SUA – DESPRE PORC de IOAN MARCEAN în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_marcean_prezinta_din_re_ioan_marcean_1363309535.html [Corola-blog/BlogPost/345246_a_346575]
-
de ceapă prăjită? Desigur. Emil Brumaru a demonstrat acest lucru în mai multe volume, dintre care unul e intitulat: „Dulapul îndrăgostit” Găsești acolo, tot ce are omul într-o cămara sau într-un beci: conserve, murături, bulion, fasole, șunci afumate, cârnați și cartofi, varză murata și toate celelalte avuții ale omului, strânse cu tot dichisul pentru iarnă. Un alt autor „domestic” a fost Petre Stoica, un poet care s-a decis, într-un moment al vieții sale, spre bătrânețe, să-și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_cepei_prajite_tableta_cezar_cezarina_adamescu_1333792004.html [Corola-blog/BlogPost/359143_a_360472]
-
de morun, somon, păstrăv la cetină, icre (negre, aurii, de păstrăv, roșii Beluga, roșii de Manciuria, de știucă cu ciuperci, de crap cu ceapă), stridii marinate, creveți cu sos de usturoi, rondele de hering cu alge, sau cu castraveți, apoi: cârnații de mistreț cu căprioară, pulpă de căprioară la tavă, tăiată în felii subțiri, câțiva fazani la cuptor tranșați cu măiestrie, foietajele fine ca o spumă, dulciuri, mai mult pentru doamne și, desigur, un tort uriaș, omagial. Băuturile: țuică de prune
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
mult decât toate bucatele sofisticate din lume!”- așa spunea mereu. Meniul, traditional: aperitive, țuică, ciorbă (eu n-am vrut supă, ca-n Banat), sarmale cu smântână și ardei iute, bere, friptură, cu murături asortate sau sos de hrean cu smântână, cârnați de casă, vin de casă, tort, prajituri, cafea...fructe... Cumnatul meu ne-a povestit cum, șeful lor le-a pus, la cheful de la serviciu, și câte un Colebil, lângă tacâmuri! Să nu se plângă vreunul că nu poate mânca și
PRIMA ZI DIN 2014! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prima_zi_din_2014_corina_lucia_costea_1388586877.html [Corola-blog/BlogPost/365716_a_367045]
-
Nu mai ară, nu mai sapă, Lapte nu mai mulg la vacă; La ei sunt toate șmenuite, Cu otrăvuri ghiftuite Și românul le înghite! Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca ceva curat: O fasole cu cârnați Și poate vesel o să fiu De-oi bea și-o gură de rachiu, La mulți ani, sărmană țară! Referință Bibliografică: La mulți ani, sărmană țară! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_sarmana_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
exponenții democratismului birocratic, apologeți ai democrației statistice și produs al democrației electoraliste. Prin măcinarea valorii celor dintâi pe pietrele egoismului și miopiei populare, se poate ajunge la apariția celor din urmă, tot astfel cum plecând de la carne macră poți produce cârnați. Drumul invers este, însă, aproape la fel de necunoscut (ca să nu spunem imposibil) pe cât este și metoda producerii cărnii macre prin prelucrarea cârnaților. Această categorie de pseudo-lideri exprimând o boală incurabilă a democrației, nu permite liderilor alternativei democratice să se exprime la
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_crestin_democratia_p_adrian_severin_1358636896.html [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
miopiei populare, se poate ajunge la apariția celor din urmă, tot astfel cum plecând de la carne macră poți produce cârnați. Drumul invers este, însă, aproape la fel de necunoscut (ca să nu spunem imposibil) pe cât este și metoda producerii cărnii macre prin prelucrarea cârnaților. Această categorie de pseudo-lideri exprimând o boală incurabilă a democrației, nu permite liderilor alternativei democratice să se exprime la nivel național și să apară la nivel transnațional, european. O atare situație afectează grav România. După ce li s-a cerut să
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_crestin_democratia_p_adrian_severin_1358636896.html [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
compunere: läjsikongad "cămașă românească" (ie) <läjsikon "românesc" + gad "cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
bairam, Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam. Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână, Apoi se-ntoarce către noi și dă lehamite din mână: - Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș și-o tobă Apoi s-aducem niște lemne să nu se stingă focu-n sobă. E-un viscol de sfârșit de veac ce ne pătrunde până-n oase, Iar lupii urlă-n depărtăre ca prin siberii viforoase. Mă uit la
CHEF DE SÂNTION de SORIN OLARIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Chef_de_santion.html [Corola-blog/BlogPost/359432_a_360761]
-
bairam, Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam. Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână, Apoi se-ntoarce către noi și dă lehamite din mână: - Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș și-o tobă Apoi s-aducem niște lemne să nu se stingă focu-n sobă. E-un viscol de sfârșit de veac ce ne pătrunde până-n oase, ... Citește mai mult E frig și ninge ne-ncetat, ne-am strâns la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
bairam,Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam.Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână,Apoi se-ntoarce către noi și dă lehamite din mână:- Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș și-o tobăApoi s-aducem niște lemne să nu se stingă focu-n sobă.... E-un viscol de sfârșit de veac ce ne pătrunde până-n oase,... XVI. CÂND NU VOI MAI FI, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
weekend-uri li se alătură staff-ul, dar majoritatea timpului preparatele sunt făcute și servite cu cel mai mare drag chiar de propietari. Și încă ce preparate. La Gasthof veți putea degusta mâncăruri tradiționale germane, printre care tot felul de cârnați suculenți, fripturi și chiar și șnițele vieneze. Desertul nu se lasă mai prejos: puteți alege între înghețată (de casă!), prăjituri și faimoasele vafe nemțești, toate minunate și toate pe o terasă cu vedere la munți și dealuri, departe de orice
Gasthof Cluj-Blick by http://www.zilesinopti.ro/articole/12472/gasthof-cluj-blick [Corola-blog/BlogPost/100403_a_101695]
-
fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se zbătuse să pregătească atâtea și pentru anul acesta. Și acum se întreba derutată: de ce? În sufragerie pusese pe masă setul
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484586703.html [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
plăcere.” Ningea intens și cartoanele se înmuiaseră de tot. Mirosul de varză acră parcă dispăruse, sau se obijnuise de mai bine de doi ani cu el. Chiar îi plăcea. Îi aducea aminte de Mioara când îi gătea varză calită cu cârnații aduși de la țară, de la socri.” Ce vremuri! Toate sfintele sărbători le petreceam acolo, în inima Ardealului, la socri. Dar ... , toate s-au dus. Mioara, bibliotecara care m-a prezentat așa de frumos publicului, după doi ani de căsătorie, a plecat
VISUL ALB, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Visul_alb_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1328604026.html [Corola-blog/BlogPost/346704_a_348033]
-
oase să scadă până devine vâscoasă. - folosiți usturoi românesc, cu coaja rozalie. Scriitorul Constantin Bacalbașa (1856-1935) afirmă în cartea "Bucureștii de altădată", că mititeii au fost inventați tot în restaurantul "La idee", când proprietarul, rămas fără mațe de oaie pentru cârnați, a pus carnea direct pe gratar. Însă bucătarul de la Carul cu Bere, localul vecin, susținea, pe la 1920, altceva. Care a avut primul ideea? Într-o scrisoare în care îi dezvăluie unui apropiat rețeta secretă a mititeilor, el spune că micii
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_gustului_reteta_originala_elisabeta_iosif_1338143662.html [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
cu un amestec de tocătură din ficat boșogi ( plămân ), splină, slănină, fierte în prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată pentru a se consuma cu turtă. Trandafirii - cârnați în altă parte - sunt pregătiți din carnea trandafirilor ( mușchii burții ) și slănină tocate la bardă și condimentate cu usturoi. Cu acest amestec se umplu mațele subțiri ale porcului. Aceștia se pun la uscat și apoi la fum. Din aceștia se
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1451498983.html [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
O aduce-apoi la piață, cum n-a mai văzut în viață, Liniștită, pe tarabă și o cumpără o babă! Poposește-n plasa ei, apoi cu tramvaiul trei, Pe trotuar, în lift și gata, ea va deveni salata, Sau călită cu cârnați, un deliciu pentru frați! Un destin cum are varza, poate să te-apuce groaza, Ciopățită și tocată, perpelită, marinată, Însă în final deliciu, dup'-atâta sacrificiu! Ăsta da final dramatic, rafinat și aromatic, Pentru varza preparată și papila leșinată! Referință
VARZA de NELU PREDA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1474607797.html [Corola-blog/BlogPost/374185_a_375514]
-
vrut sa mancam ceea ce nu puteam înainte: mâncare franceză, italiană, asiatică. Dar acum lucrurile s-au schimbat, astfel încât există o recunoaștere a ingredientelor ungurești”. „Time” se întreabă dacă această apreciere este „locavorism” sau pur și simplu naționalism. Un vânzător de cârnați prezent la festivalului anual dedicat porcilor de Mangalița a declarat pentru revista americană: „Cred că multor oameni le place (porcul de Mangalița) deoarece este la modă. Aș vrea să se fi intalmplat asta datorită mândriei naționale”. Pe de altă parte
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste by http://uzp.org.ro/mangalita-alimenteaza-tendintele-nationaliste/ [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
n-ar fi fost mai potrivită decât programul artistic susținut cu înflăcărare de tineri mândri în costumele populare buciumănești care au cântat și au jucat până s-a încins scena și publicul odată cu ei. Recompensați cu cărți, plăcinte și faimoșii cârnați virșli, participanții la întâlnire și-au promis să repete cât de des manifestările culturale dedicate buciumanilor, astfel încât tradițiile lor să devină cunoscute și nepieritoare. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ȚĂRII / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495559429.html [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
e DEMIS ! Să ne amintim cum strigam atunci: „Afară, afară cu javra ordinară!” sau ce ne doream atunci și îmi doresc și acum: http://melidoniumm.wordpress.com/2012/01/23/sergiu-gabureac-7/ Atenție! În piață nu se va da fasole cu cârnați! Poate, ceva jandarmi, ceva forțe speciale! N.B. Apropo de Ziua Națională! Ne întoarcem, de anul viitor, la adevărata Zi Națională a României ? 10 Mai. Ziua în care a fost declarată, oficial, Independența României. Fară independență nu se făcea nici o Românie
TABLETA DE WEEKEND (40): PARA POŞTALO-FILATELICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1373885427.html [Corola-blog/BlogPost/364252_a_365581]
-
posturile și funcțiile, inclusiv din președinția clubului FC Bayern. Oare ce i-a lipsit acestui om atât de bogat? Banii..., nu au lipsit, avuțiile, tot nu! Funcții pentru care primea sume incredibile, tot nu i-au lipsit! Propria fabrică de cârnați, care-i aduce în fiecare an sume uriașe de profit, a avut și încă mai are. Atunci ce i-a lipsit acestui om, de a ajuns să ”fure” statul și prin asta, pe toți oamenii cinstiți, care-și plătesc conștiincioși
CAZUL HOENEß de DOINA THEISS în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/doina_theiss_1394795228.html [Corola-blog/BlogPost/353626_a_354955]
-
lapte acru, 1-2 ouă, unsoare (untură de porc), scorușe pregătite din făină albă, ou, bicarbonat, lapte acru, se taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare făcută pe plită, în cratiță din 4-5 straturi alternative de felii de mămăligă, brânză de oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]