2,091 matches
-
adorabile, se chinuiau să prindă un bărbat costumat În șobolan, sau poate un șoarece. L-au fugărit nu știu cît timp printr-o casă enormă, practic un conac, Însă el era mult mai agil decît ele, sărea peste mobilă, se cățăra pe draperii, se legăna ținîndu-se de candelabru. După un timp, pisicuțele au abordat altă tactică. S-au făcut că renunță la pîndă. Au căscat, s-au Întins și s-au prefăcut că adorm. Au Început să-și dea jos costumele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
dansînd așa, decît poate uneori În mintea mea. Era genul de dans fără pași clari pe care Îl dansau Frumoasele la Rialto după miezul nopții, zvîrcolit și mîngîiat, cu șoldurile unduindu-li-se În ritm, lent și marcat. M-am cățărat În fotoliu cu floricelele mele și am privit-o. A lăsat să-i cadă rochia, a ridicat-o cu degetul cel mare de la un picior și a aruncat-o Într-un colț. Nu avea nimic pe sub ea. A dansat așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
nu mai era nici sănătos, nici folositor, În mintea lui domnea o confuzie de nedescris. — Cineva a trădat, altminteri așa ceva nu s-ar fi putut Întîmpla! zise el și, Întorcînd brusc spatele insuliței și rămășițelor murdare ala pasarelei improvizate, se cățără pe mal și porni grăbit spre sanatoriu. Rămas singur, Digby Își continuă plimbarea. Pe terenul de tenis se disputa o partidă foarte dramatică. Cei doi jucători, pe nume Still și Fishguard, alergau de colo pînă colo, aruncîndu-și priviri fioroase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ei. Ioan a vândut casa veche, cu zidurile ei de jumătate de metru, puteai să te-ntinzi pe pervaz cât era de lat, cu intrarea cu scări înalte pe care urcau vrejurile de iederă groasă cât mâna. Pe ea mă cățărasem de multe ori, cu câte-o sticlă în buzunar, să intru pe geam, să nu dau ochii cu maică-sa la miezul nopții. O enerva că țopârlanul din mahala îi strică băiatul și-i lasă glod pe covoare. „N-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pace, avea de unde cotiza... Anaaaa... Anaaa... Nu vrea să răspundă, nenorocita! A plecat... L-am urcat cu greu pe scări. Uimitor, dar la el în casă e o ordine desăvârșită. - Hai, încetează, dă-te jos... îl trag să nu se cațere pe balustrada balconului. - De ce să mă dau? Pentru că nu-ți place ție? Dragi to’arăși și pretini... Lume, lume... sorooo lume, din bucata mea de pâineee... Dictatorul a fugit... trrrrtrrrr... Nu vă fie frică... Mai bine mort decât... un căcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de doi litri. Se spun bancuri, „i-a strigat din vârful muntelului, măăă Io măăă...”. O anorexică total aburită, cu o jumătate de kilogram de brățări pe ea, face un efort, se clatină, zornăie, se-ncordează și reușește să se cațere pe masă. Se odihnește în patru labe. I-a căzut un pantof. Se ridică mai întâi într-un genunchi, pe urmă în picioare. Ca un mus pe punte, în timpul furtunii, încearcă să-și păstreze echilibrul. - La dracu’ , fucking shit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Însuflețită de o stranie vitalitate, exultînd de bucurie și nerăbdător să apuce o altă zi la lumina căreia să poată verifica, În prima baltă de pe drum, dacă Elegba Îi ascultase și rugămintea de a-i da un chip nou. Se cățără pe o costișă Înaltă formată din stînci ascuțite și independente, sperie o familie de cormorani care Își luară zborul pierzîndu-se departe, deasupra mării, În larg, și se așeză să-și aștepte sclavul, care urca greoi pe urmele lui. Luna Începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
găsească. Nu se mai simțea așadar la cheremul piraților și al balenierelor care Îi invadau „regatul”, ci dimpotrivă, aceștia erau cei care, din clipa aceea, se aflau cu totul În mîinile sale. Așteptă răbdător. În fiecare dimineață, În zori, se cățăra pe culme și scruta depărtările În toate direcțiile, atent la prezența oricărui vapor, ba chiar În timpul zilei se oprea de două ori din orice treabă pe care o avea de făcut și se ducea să se Încredințeze că nici o corabie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
i-a mai spus, Înainte de a camufla cu pietre și crengi intrarea În peșteră. CÎnd se simți mulțumit de treaba pe care o Încheiase, convins că nimeni nu avea să reușească vreodată să descopere ascunzătoarea, se Îndepărtă În grabă, se cățără pe culmea abruptă și pîndi de acolo, ascuns printre buruieni, mișcările de du-te vino ale celorlalți membri ai echipajului. Spre prînz, cei patru bărbați, care stăteau de ceva vreme lîngă șalupă, Începură să se Îngrijoreze din pricina Întîrzierii tovarășului lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
faptul că vaporul era zdravăn ancorat În mijlocul unui pașnic golf solitar, În inima celui mai pașnic și mai solitar ocean. Iguana se ridică pînă la barcă fără să-și folosească mîinile, mai așteptă acolo preț de o clipă, apoi se cățără pe punte cu agilitatea celui care Își petrecuse cea mai mare parte a vieții la bordul unei nave asemănătoare, rămînÎnd ghemuit pe vine pînă cînd se convinse cu totul că bărbatul de la prova nu-i surprinsese mișcările. Se apropie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de balenă care Îmbibase pereții despărțitori și o parte din punte transformă În numai cîteva minute vaporul Într-un fel de castel uriaș de artificii. Lemnele explodau, vergeaua de la artimon se prăbuși cu zgomot, iar pe scări și scotă se cățărau flăcările care luminau În beznă. Focile se aruncară În apă, speriate, amintindu-și fără Îndoială de erupția vulcanică, milioane de pești veniră la suprafața apei, atrași de lumina puternică, iar bătrînul căpitan plînse fără contenire și fără să Încerce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
unui harem asupra cărora dominaseră cu o indiscutabilă forță. Zi după zi luptaseră Împotriva altor masculi mai tineri, Întotdeauna pentru posesiunea familiei, pînă cînd anii și oboseala Îi Învingeau și sfîrșeau Învinși În bătălia lor eternă. Din acea clipă se cățărau cu greu În vîrful insulei și se stabileau acolo, ca niște paznici eterni pe marginea prăpastiei, contemplînd de departe, nostalgici și resemnați, ceea ce fusese regatul lor și ceea ce le formase familia. Lăsau să treacă săptămînile, ba chiar și lunile, nemișcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care, de fiecare dată cînd Își venea În fire, Își pierdea iarăși cunoștința, oripilată. Cu numai o jumătate de oră Înainte de revărsatul zorilor, Oberlus se ridică În picioare, o legă cu putere de mîini pe noua sa victimă și se cățără cu agilitate pe culmea falezei, unde Își lăsase descoperite tunurile. Le Încărcă pînă la refuz, Își puse la Îndemînă alte muniții și așteptă răbdător zorii zilei. Echipajul și pasagerii Încă mai dormeau cînd un proiectil șuieră pe deasupra capetelor lor. Al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
l-ar fi putut da fiara cu chip de om care-i stătea Înainte. De multă vreme nu mai ieșea din peșteră, nu numai pentru că abia mai Încăpea prin acea deschizătură, ci mai ales pentru că nu avea curaj să se cațăre pe peretele abrupt al falezei, și rămăsese prin urmare acolo, ca o matcă Închisă În stupul ei, așteptînd ca ființa care dădea acum din picioare cu putere Înăuntrul ei să se hotărască să iasă. Avea la dispoziție ceasuri Întregi pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nimeni două zile. E un ordin! Ordinul fu respectat, iar căpitanul Lazemby deschise din nou ochii cînd se afla deja foarte departe, În larg, cu puțin Înainte ca Iguana Oberlus să se hotărască să-și părăsească ascunzătoarea și să se cațăre pe culmea falezei abrupte, pentru a se asigura că nu mai era nici o urmă din Adventurer. Ținu să se convingă, răbdător, că nu lăsaseră nici un detașament pe insulă și o străbătu apoi foarte Încet, descoperind furios că munca lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
urmare că sosise clipa să dea bătălia cea mare și În acea noapte o legă de mîini chiar și pe Niña Carmen, le puse căluș la gură celor patru și, luîndu-și armele și harponul greu de vînător de balene, se cățără fără zgomot pe culme. Văzu focul de pe plaja din dreptul ansei și observă, de asemenea, luminile velierului. Așteptă ascultînd În beznă, dar nu ajunseră pînă la el decît strigătul unor păsări neliniștite și mîrÎitul unui lup de mare care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În prezent. - N-are unde să se ducă, veni explicația acceptată de toți. La Întoarcere o să-l scoatem din ascunzătoarea lui cu ajutorul cîinilor. Dacă a așteptat atîta timp, poate să mai aștepte trei zile. În acea noapte, cînd Oberlus se cățără pe culmea falezei pregătit să facă noi victime, fu surprins să constate că vaporul lipsea și, mai grijuliu ca niciodată, străbătu insula, temîndu-se de o nouă momeală pe care ar fi putut-o lăsa țintașii ascunși, dar nu descoperi nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o să ai parte de atenție. Ai niște țâțe și un cur bestiale. Doar că nu poți să vorbești cu nimeni. Oamenii pur și simplu nu suportă să nu știe ceva, îmi zice. Mai ales bărbații nu suportă să nu se cațere pe orice munte, să nu traseze hărți pentru tot. Să nu eticheteze totul. Să nu se pișe pe orice copac și-apoi să nu te mai sune niciodată. — În spatele unui văl ești marele necunoscut, zice. Majoritatea bărbaților se vor bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
sau Evie, nu știu pe cine să cred, știu doar că penele-mi sunt în flăcări. Capitolul 16 Sari înapoi la o ședință foto într-un cimitir de mașini plin de epave infecte unde eu și Evie trebuie să ne cățărăm pe carcasele alea îmbrăcate în costume de baie tanga Hermaun Mancing atât de înguste că pe dedesubt trebuie să poți o fâșie de hârtie cerată care să-ți acopere păsărica, și Evie începe cu: — Apropo de fratele tău mutilat...? Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de securitate privată dă peste tine și vrea să știe cine ești și să-ți vadă actul de identitate, vă rog. Totuși, Brandy are din nou spasme, și prințesa isterică și-a scos deja un picior pe ușă, s-a cățărat deja pe jumătate din Spider înainte ca Denver Omelet să apuce măcar să oprească. Ce vrea Brandy sunt capsulele de Taylox lăsate în apartamentul 15-G de la hotelul Congress. Nu poți fi frumoasă, zice Brandy cam de-o mie de ori, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în locuri ce par greșite și stupide și prostești. Cu vocea ei imperială răsunând în toată casa, țipă: — Tu nu te întorci și pleci atunci când eu îmi găsesc timp să mă explic! Imaginea ei e a unei femei care se cațără pe-un munte, nu există nici un motiv rațional pentru a se cățăra așa sus, și pentru unii oameni e-o nebunie prostească, o aventură prost înțeleasă, o greșeală. O cățărătoare - poate c-o să moară de foame și de frig, epuizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
imperială răsunând în toată casa, țipă: — Tu nu te întorci și pleci atunci când eu îmi găsesc timp să mă explic! Imaginea ei e a unei femei care se cațără pe-un munte, nu există nici un motiv rațional pentru a se cățăra așa sus, și pentru unii oameni e-o nebunie prostească, o aventură prost înțeleasă, o greșeală. O cățărătoare - poate c-o să moară de foame și de frig, epuizată și chinuindu-se zile în șir, și se cațără până în vârf. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pentru a se cățăra așa sus, și pentru unii oameni e-o nebunie prostească, o aventură prost înțeleasă, o greșeală. O cățărătoare - poate c-o să moară de foame și de frig, epuizată și chinuindu-se zile în șir, și se cațără până în vârf. Și poate că asta o schimbă, dar tot ce are ca s-o arate e povestea ei. Dar eu, zice Brandy, încă în ușa băii, încă uitându-se la oja ciobită, eu fac aceeași greșeală, numai că mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
deseori, pe urma pașilor lor din bătătura vreunui sat. În miezul zilei era o tihnă deplină În sat, sfâșiată uneori de lătrat de câine sau de behăitul oilor. Ca, deodată, să răzbată voci, sfredelitoare și năvalnice, cam Îngânate; erau apostolii, cățărați pe câte un butoi, propovăduind desăvârșirea lumii și creația lui Dumnezeu. Așteptându‑i să dispară, pitit la umbra unei colibe, Simon ieșea degrabă după ei, Înainte ca lumea să apuce să se Împrăștie. Atunci se pornea și el să propovăduiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și bietul Gherasimov, fiul emigrantului, amândoi la primul lor teren: măsurau pământurile Serbiei, făceau planuri de cadastru și de cartografiere, lucrau când cu mira, când cu teodolitul, pe cap aveau pălării de pai, era‑n plină vară, soarele dogorea, se cățărau pe deal, strigau, chiuiau, ploile de toamnă Începeau, porcii grohăiau, dobitoacele erau agitate, trebuia dosit teodolitul, care atrăgea tunetul. Spre seară se duceau la Învățătorul satului, Milenković, unde să bea șliboviță și să Învârtă frigărui, Gherasimov Înjura când pe sârbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]