931 matches
-
în baie. La câteva minute după ce îl pregătea pe tata pentru dus la fabrică, la ușa casei apărea, o femeie în jurul vârstei de șaizeci de ani care o ajuta la spălatul rufelor, iar în zilele următoare după ce se uscau, la călcatul lor. Mama mi-a spus că se numește Caterina și ne povestea că în urmă cu ani de zile, în tinerețe, era lenjereasă, având în casa ei o spălătorie-călcătorie pentru rufele celor din clasa medie. Caterina lua și aducea la
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
trebuia. — Da, și cu mine vorbește așa. Dar lucrez de optișpe ani pentru Gruneri și știu cum face. E foarte, foarte Îngrijorat de doctor. — Da, cred că așa e. Sunt de aceeași părere. Dar mașinuța aia... ca o masă de călcat cu un mixer În vârf. Ai familie, Emil, ai copii? — Doi. Mari de acum și cu școala terminată. — Te iubesc? — Așa se poartă. — Ăsta deja e mare lucru. Începea să ia În considerare că s-ar putea să nu ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
meu din cauza ipocriziei de la serviciu nu a fost chemat măcar o singură dată la o recepție, de fiecare dată i se spunea că va fi invitat, că fără el nu se poate, omul se pregătea, își dădea hainele la spălat, călcat, la boiangeria „Elefant” de pe bulevardul mare, pentru ca în ziua respectivă aceeași oameni să se facă a nu-l vedea”, Mă uit la Rex: - „Tu, n-ai ajuns, îi spun, la o asemenea formă de perfecțiune. Tu latri pe cine ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mă apropiai cu obrazul foarte aproape de al ei. Zâmbi; mă miram cum de ajunsese de la o asemenea distanță până aici, cum de părinții nu-i observă lipsa, chiar sora ei cu care conversează acum despre rochiile în pliuri, incomode la călcat, lipsite de gust, o estetică de cartier. Se înălțase, purta tocuri moderne, înalte, umerii îi atingeau pe-ai mei. „Ana!” spusei, în timp ce profesoara se ivi lângă mine, cu o tăviță pe care erau puse două cești cu cafele, ce urmam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
răvășit și părea să fi dormit cu machiajul de azi-noapte, dar nu-i stătea rău. Fardul de ochi și rimelul i se întinseseră așa că avea ochii întunecați și plini de vino-încoa. Arăta, dacă pot spune așa ceva, ca o scândură de călcat, extrem de sexy. (Stând în picioare.) I-am zis și ei asta. Da, chiar și partea cu scândura de călcat. Pentru că, dacă n-o spuneam eu, ar fi zis-o ea. S-a sustras de la compliment. —Arăt bine îmbrăcată, dar, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
rimelul i se întinseseră așa că avea ochii întunecați și plini de vino-încoa. Arăta, dacă pot spune așa ceva, ca o scândură de călcat, extrem de sexy. (Stând în picioare.) I-am zis și ei asta. Da, chiar și partea cu scândura de călcat. Pentru că, dacă n-o spuneam eu, ar fi zis-o ea. S-a sustras de la compliment. —Arăt bine îmbrăcată, dar, când mă vezi prima dată în sutien și chiloți, s-ar putea să te sperii puțin. Cine o să te vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de broderie anglais. Arăta ca o păpușă de porțelan. —Arăți superb, i-am zis. —Mulțumesc, mi-a răspuns. Au încercat să mă convingă să port toate chestiile alea cu sclipici, dar ăsta e stilul meu. Are cineva un fier de călcat? a întrebat Maggie. Trebuie să-i calc cămașa lui Garv. Dă-mi-o mie, a zis Claire. I-o calcă Adam. —E mai degrabă băiat în casă decât bărbat, a strigat Helen dintr-un dormitor alăturat. Cum mai poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
într-adevăr, înduioșător de puțin. Totul ar fi intrat ușor în Fiasco, dacă Fiasco-ul ar fi mers. Dar Fiasco-ul nu mergea. Trei cufere pline cu haine, un ceainic, două fotografii înrămate, o savonieră, un scaun, un fier de călcat, o oglindă și o veioză. — Asta e, fată, am spus eu, venind cu ultimele lucruri. — Mulțumesc, iubitule, mi-a spus Selina. Stătea în mijlocul camerei mele de zi închiriate. De acum, asta-i casa mea. E bine. Selina avea trei cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
indiferent de vârsta celui care le deapănă. Amintiri nu numai de poeți și scriitori evocate, ci de orice muritor care a simțit dragostea față de cea care l‐a purtat în pântece, l‐a legănat, i‐a vegheat și călăuzit gânguritul, călcatul primilor pași, primele cuvinte, primele litere sau cifre puse în operă, legătura și descifratul cuvintelor, a rugăciunii, drumul în viață. Cu urcușurile și coborâșurile lui. Bucurii când se întrevăd piscurile, îngrijorările și lacrimile coborâșurilor, nu întotdeauna anunțate ori prevăzute. De
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
grabă, oprindu-se fie În fața agenției de turism Calipso, pentru a alege un sejur În Grecia, Egipt, Italia sau Indochina, fie admirau, În vitrina anticariatului Ex-Librex, câte un exponat ieșit din comun, cum ar fi un ceainic, un fier de călcat vechi, fotografii de epocă sau alte abțibilduri prăfuite... Zgomotul molcom al pașilor, glasurile monotone și, În general, ritmul lent al după-amiezii de vară Îi creau lui Noimann o stare de disconfort. Atmosfera orașului risipit pe cele șapte coline Îi accentua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a umflat-o cu o pompă achiziționată din talcioc și s-a băgat cu ea sub pătură. Presimțind că În dormitorul ei se Întâmplă lucruri necurate, Emma Weisser, soția lui de origine normandă, sub pretext că a uitat fierul de călcat În priză, s-a Învoit de la șeful de birou și s-a Întors acasă mai devreme ca de obicei. Năvălind În camera nupțială, Emma l-a surprins pe Otto chiar În momentul extazului. Soția nu s-a putut abține și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ultima mea încercare de a mă purta cuviincios, șefu’. Când m-am dat la Laura, nu știam că e soție de polițist. Mal își netezi piepții vestonului. Meeks îl făcea întotdeauna să aibă senzația că ar avea nevoie de un călcat cu aburi. — Ocupă-te de dosarele din colțul ăla. Știi ce vrea Ellis. Meeks dădu din umeri și se supuse. Un profesionist. Mal se concentră asupra primului dosar, citi o lungă prezentare a celor de la Imigrație, își dădu seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
convenea Lenorei; era vorbăreață și de bună dispoziție permanentă, lingușitoare din fire, tocmai pe placul bolnavei. In schimb, leneșă, cochetă, nu aducea nici un ajutor gospodăriei, dimpotrivă, complica lucrurile, pretențioasă și cu nenumărate mici manii. Se iveau dificultăți permanente pentru spălatul, călcatul, plisatul lingeriei, rochiilor, care nu sufereau o cută. Hallipa în tăcere, dar plictisit, primea toate reclamațiile ei și ale personalului și, avîncl nevoie de toți, căuta a stabili pace. De altfel, prezența Elizei nu-1 ușura prea mult. Lenora se arăta
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
apropie de ea și va vorbi. Anjali a crescut în casa cămătarului, de la marginea deșertului. Fiind doar cu câțiva ani mai mare ca fiica acestuia, a ajuns servitoarea familiei, imediat ce a învățat să împletească părul și să țină fierul de călcat în mână. A văzut cum tânăra ei stăpână s-a depărtat de lume, închizându-se în sine, și a avut grijă de ea, în timp ce aceasta zăcea nemișcată în pat, paralizată de obiectele invizibile ale imaginației ei bolnave. Printre servitori se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ascuțitori, stilouri cu penițe scumpe, cerneluri chinezești, nenumărate coli de scris, pantofi, izmene, sandale, cămăși, câteva pălării de fetru sau de paie, papiote, ace de cusut, basmale, fote, ii, fuste, preșuri Împletite de mâna bătrână a mamei, un fier de călcat ce se umple cu jar și care netezea ca nealtul, dar și cu valoare artistică dată de capacul dantelat și mânerul În formă de sirenă cu sânii feciorelnici goi și coadă solzoasă de pește , dulapuri din lemn masiv, lada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aleasă Căci rezolvă toate‐n casă Treaba‐ i merge ca la carte Că se ocupă de toate. Face‐ n bani economie, Lucrează‐n bucătărie, Hotărăște‐a casei soartă și face lucru de artă. Spală și face curat, Se ocupă de călcat și‐apoi c‐o grijă aleasă Îi cheamă pe toți la masă. De n‐ ar fi vrednică Gină I‐ar fi casa o ruină. Noi am suferi cu toții și părinții și nepoții. Cine e de capul lui E om fără
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fier de călcat manual pe care-l folosea în Yunan. Firele se rupeau fără nici un motiv, râde ea. Mă gândeam în sinea mea: Ce mai revoluționară de birou sunt și eu, dacă nu pot învinge un amărât de fier de călcat! Așa că am stat trează toată noaptea și l-am făcut să meargă. Da, așa sunt eu. Încăpățânată precum un catâr. Ei, gata cu glumele. Sunt emoționată, după cum vă puteți da seama cu toții. Despre ce discutam? A, da, despre devotament, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
arsura din talpă, o dungă, uneori mai Îngustă, alteori mai lată, cât trei degete alăturate, unde pielea era, Într-adevăr, spuzită. «Te doare tare?», Întrebam. «Mă doare și mă mănâncă...», mi se răspundea. Unii băieți pretindeau că și văzuseră șarpele călcat - din Întâmplare: spuneau minciuni! Dacă vezi șarpele, Înainte de a-l călca, nu te mai arde-n talpă; iar dacă-l vezi după călcătură, atunci nu mai are el viață: Îl omori și, omorându-l, ți se ia arsura din talpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pași către celălalt capăt al bucătăriei. Da’ mai dă-o-n pizda mă-sii, ea e întotdeauna supărată de ceva! Ce se mai întâmplase atunci? Se uitase cineva urât pe stradă la ea? Se lovise cu piciorul în masa de călcat? Indiferent ce rahat îți îndrugă, tu întotdeauna pui botul. Julia s-a întors către James, dar bărbatul fixa podeaua, adâncit în gânduri mohorâte. — Și a doua oară? a vrut Julia să știe. Când a fost a doua oară? — Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
adresa, a urcat în tramvai și a dispărut. Nici pe el nu l-am mai văzut vreodată. Prin urmare, a doua zi m-am sculat cu noaptea în cap, mi-am curățat și mi-am călcat încă o dată costumul. Cu călcatul mă deprinsese proprietăreasa mea cea bătrână, mă lăsase să exersez deseori pe hainele bărbatului ei. Nu mi-a venit să-mi cred ochilor de uimire când la adresa de pe bilet am găsit o poartă mare cu sentinele alături, în spatele ei automobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
să te ciocnești la tot pasul de cineva. Aerul nu e deloc curat. De obicei, eu spăl rufe duminica. Le spăl dimineața, le pun la uscat sus, pe terasa căminului, le iau înainte de a apune soarele și mă apuc de călcat. Nu-mi displace să le calc. Simt chiar o plăcere nebună în a netezi toate cutele... și mă și pricep. Normal că la început eram jalnic, făceam cute și acolo unde nu erau. După o lună de antrenament, am învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
netezi toate cutele... și mă și pricep. Normal că la început eram jalnic, făceam cute și acolo unde nu erau. După o lună de antrenament, am învățat să fac treabă bună. Deci, duminica este ziua mea de spălat și de călcat. Azi n-am apucat. Păcat! Ar fi fost o zi bună pentru uscat rufe. Nu-i nimic, o să mă scol mâine dimineață devreme. Nu vă faceți griji. Nu am altă treabă duminica. Mâine dimineață, după ce-mi spăl rufele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ochi. ― Eu am să încerc, conașule, zise Gherghina speriată și ea de cearta servitoarei. Dar nu știu dacă am să pot bine... Se apucă de lucru. Aristide, lângă ea, o privea. Trupul ei mlădios era plecat ușor peste fierul de călcat. Basmaua roșie, legată la spate, îi strângea capul și-i lăsa gol gâtul plin și puțin îndoit. Printre umăr și capul lăsat într-o parte tânărul îi vedea, sub ia subțire și descheiată, sânii rotunzi, mărișori, cu niște sfârcuri ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu ea, a terminat-o pe toată ziua. Și așa a tot lâncezit azi de când s-a trezit. Cărțile, planșeta, toate îi sunt risipite prin dormitor, și-acuma... Uită-te și la băiatu ăsta, își zice ea, întinde pătura de călcat pe masă și pune fieru-n priză : a găsit niște rufe necălcate, lăsate în baie, când o veni cumnată-sa o să zică bodaproste de ele. Uită-te și la băiatu ăsta, parcă mereu îi plouă și-i ninge. Ta-su, Ilie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
colț, pe bulevardu Pache, la sora lu madam Ioaniu, la Margo Geblescu, Patroana, cum îi zicea ele ntre ele. Un an a stat la croitorie și-a pughilit la cârpe, ș-acu parcă simte mirosu de mangal de la fieru de călcat, ce-l mai legăna să s-aprinză tăciunii, e-hei, ce rochii, ce mantouri era ! Parcă le vede pe manechine. În anii ăia a văzut ea cucoane adevărate, cucoanele Bucureștiului, care de care mai împarfumate și mai elegantarisite, toate clientele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]