240 matches
-
ceva anume! Bulibașa strigă o fată din cort: - Zițo, ia adă tu pentru domnu’ o pernă din acelea frumoase! Poate dacă stăm de vorbă mai mult, vom negustori și vreo afacere. - Deocamdată n-am trebuință de nimic. Știu că toți căldărarii făuresc multe obiecte trebuitoare pentru casa omului, dar acum... - Poate, vă mai gândiți! V-am spus că avem niște meșteri! Din cort răsări o fetișcană de-o șchioapă, cu o fustă înflorată și o bluziță cu multe culori luate din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ca oaspete, trebui să accepte. - Așa domnule, să ne stea pețitorii! - Ce pețitori, bulibașă? - Am stricat și eu o vorbă, dar nu chiar în vânt. Duminică vom avea nuntă mare. Dacă mireasa va fi pură, adică fecioară!... La noi, la căldărari, asta e o lege sfântă ce nu poate fi călcată. - Și dacă nu, ce se întâmplă!? - Domnule, nu e de glumă. În locul cuvintelor pot vorbi cuțitele! E mare necaz, se poate face chiar moarte de om. Mirele își cere galbenii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de pe pod. Dar nu s-a dat la fund, ci a plutit pe ape, purtată de râu la vale, până au pescuit-o copiii dintr-un sat uitat de lume. Nimeni n-a îndrăznit s-o înfieze; doar niște țigani căldărari au luat o de suflet... Dar toate astea erau numai basme, căci nimeni din vremurile acelea de demult nu mai era în viață și nimeni nu mai știa câte veacuri purta Sempronia pe umeri. Ba se zicea că și Moartea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Drăgana, fimeia lui Vasilie ce au fost staroste de ciocli”. Și iar ai trecut fără să-i vezi pe martori, fiule. Ai dreptate, părinte, dar dacă tot a venit vorba, uite că în fața marelui logofăt puteau să stea și „Vasile căldărar staroste”, care are și sigiliu inelar; „Toader pălemar și încă „ mulți alți oameni buni. Cu alte cuvinte, orice act se întocmește după toate canoanele și fiecare martor prin iscălitură sau punerea degetului întărește cele spuse în document. Dacă vrei să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Petronia. Acasă, privindu-și nevasta cât era de groasă, Nicanor considera: E din ce în ce mai strâmt, aici! Și pleca, de îndată, la un vecin, care fabrica rachiu bălos din sfeclă de zahăr, într-un alambic, improvizat clandestin, cu un cazan făcut de căldărarii nomazi și o țevăraie de alamă, ce slujise de galerii pentru perdele, în casa lui Țailic Trau, fostul proprietar al factoriei de olane roșii. Într-un rând, acolo îl găsi pe cumnatu-său, Iuga, cel cu mustățile roibe. Iuga gusta, strâmbându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cai. Înainte de a trece vadurile frontierei de pe Prut și după căderea serii, caii jertfiți Răsăritului, încă o dată, ca și cei din Cotu-Donului, erau lăsați liberi în bivuac, cu încuietori de fier la picioare, pentru a nu fi furați de geambașii căldărari, care furnicau în preajma convoiului. Printre tufe de pelin și de Laptele-Câinelui, caii pășteau troscotul Baisei, în răcoarea nopții, până când nasurile pururea iritate ale herghelegiilor, cu ochi roșii de praful copitelor, adulmecau zorile bălane, ce dădeau semnalul pornirii. Nicanor, care descifra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în semn de protest față de noua orientare politică din România, ca urmare a vizitei făcută de Ceaușești în China și Coreea de Nord. Avea pe-atunci doar patru ani, putând revendica oricând statutul de cea mai tânără disidentă. Părinții ei erau țigani căldărari. Au ascuns-o într-o căruță cu coviltir când au trecut granița în Austria. Foarte de tânără, a dovedit însușiri paranormale, făcând să dispară numeroase portofele pe toate liniile de metrou din Paris, dar și la cozile de la Turnul Eiffel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
aceia nu te poți înțălegi cu dânsa. Prostu‟ nu intră pe poartă, o faci pi grozavu‟ sărind gardu‟!.. În pragul crâșmei, ecoul vorbelor Anucăi încă mai pluteau în aer... „ai să mori mâncat de lup!“, înmărmurindu-l. ... Un pâlc de căldărari au răsărit ca din pământ, la crâșmă, să se bucure și ei de sărbatoarea zilei. Bărbați pletoși, bărboși, cu ciubotele cu tureatca tare și înaltă, cu pantaloni și jachete de catifea, cu vipușcă la pantaloni lată de două degete, cu
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
numeroasă și-au mai desfășurat activitatea 26 croitori, 6 cismari, 1 pălărier, 1 ceaprazar și 1 curelar.-evrei. În domeniul meșteșugurilor de lux, sau al meseriilor ce necesită o pregătire specială au lucrat în aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în perioada 1866-1899) meseriașii evrei dețineau următoarea pondere: 5 % tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari, ceaprazari, pălărieri și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
numai meșteșugari care prelucrează fier gata redus, aramă, cositor etc. și pentru sate. Specializarea, determinată de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la 1845, 14
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La 22 decembrie 1848, Mihail Sturdza era încunoștiințat despre mersul cercetărilor întreprinse pe moșiile cantacuzineștilor, pentru a se afla „cât și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ce facem cu ei.” 1 Viorel Achim, Țiganii în istoria României, București, Ed.Enciclopedică, 1998, p. 136; - 58 La 17 mai 1942, Ministerul Afacerilor Interne a dat dispoziții pentru efectuarea unui recensământ, până la 25 mai, a următoarelor categorii: țigani nomazi (căldărari, lingurari) și țigani stabili și anume, numai acei care, deși nenomazi, sunt condamnați recidiviști sau nu au mijloace de existență sau ocupație precisă, din care să trăiască în mod cinstit, prin muncă, și deci constituie o povară și un pericol
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
scoși, dar înainte de a-i scoate, trebuie să ne gândim unde îi ducem și ce facem cu ei.” La 17 mai 1942, Ministerul Afacerilor Interne a dat dispoziții pentru efectuarea unui recensământ, până la 25 mai, a următoarelor categorii: țigani nomazi (căldărari, lingurari) și țigani stabili și anume, numai acei care, deși nenomazi, sunt condamnați recidiviști sau nu au mijloace de existență sau ocupație precisă, din care să trăiască în mod cinstit, prin muncă, și deci constituie o povară și un pericol
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
sin Zaharia ciobotar etc. Dar dovada directă a derivării unor termeni onomastici din meseriile practicate o aflăm explicit menționată în actele de stare civilă consemnate în registrele de profil de la comună, cum sunt cazurile: „Porojan și Gheorghe căldărariu, de profesie căldărari”, martori la nașterea Ioanei, fiica lui Vasile Căldărariu; „Ion Ferariu, de profesie fierar”, martor la o naștere declarată de Ion Sava Ferariu; „Simion Lemnariu de 80 de ani, de profesie lemnar”, martor în 1899 la decesul lui Serea Vasile Răducan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]