26,421 matches
-
Antipa. În plină iarnă, un vânt cald topește zăpada și îi face să transpire pe cei care nu și-au lepădat hainele groase; după cum, în a doua jumătate a cărții, se va face frig, incredibil de frig, în toiul verii. Căldură mare în decembrie, grindină furioasă în iunie: nimeni nu înțelege nimic - cu excepția înțeleptului August pălărierul și a veritabilului său ucenic, Antipa. Acesta împodobește bradul de Crăciun cu trei zile mai devreme decât restul lumii (stârnind mirări, iritări, ironii) anume pentru
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
se arată atras de voluptatea augustă a somnului. Senzoriul său e unul al restrîngerii, al închiderii hipnagogice, incluzînd o sugestie prenatală (Freud afirma că somnul e o dovadă că nașterea noastră nu e deplină): "aici numai patul mai are puțină căldură umană./ și eu dorm și mă scufund în saltea și ea mă/ îmbucă tot mai de sus, de/ umeri, de ceafă, de piept.// și dorm acum pentru că mîine urmează/ și mîine să dorm și în molusca pernei/ nu mai contează
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
să dorm și în molusca pernei/ nu mai contează dacă eu sînt eu sau eu// salteaua se umflă și mă scufundă încet în/ întunericul ei dulce, fără speranță, fără vedere,/ se-nchide deasupra și se lipește ca un plic la căldură,/ placenta cearșafului abia mai îngăduie răsuflarea// și mircea strigă trezește-te, dar eu nu-l mai aud/ trezește-te, zice, dar eu nu./ la ce m-aș trezi și cu ce-aș mai rămîne/ dacă m-aș trezi în întregime
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
numit CI (carte de identitate) ? Birocrația a ajuns la culmi cum nici în comunism nu au existat. Viață grea și stresanta în România este făcută de români între ei ceva asemănător cu viața în pușcăriile din Canada ; există mâncare bună, căldura în celule, săli de sport, chiar piscine, dar pericolele și mizeria vin de la pușcăriași și nu de la gardieni. Cum poate fi descris Bucureștiul sfârșitului de an 2008 și începutului de An Nou ? Mi-ar veni să zic pe scurt așa cum
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
cauză suferă un șoc de adaptare. El ajunge să trăiască în lumi paralele. Un detaliu fără importanță, o casă întîlnită în drum sau o vorbă îi răscolesc amintiri de demult, gîndul zboară spre cei de acasă - părinți, rude, prieteni - spre căldura umană, abandonată definitiv în momentul plecării. Depresia și însingurarea iau locul revoltei inițiale. în final, adaptarea devine sinonimă cu resemnarea, așa cum reiese din confesiunea tristă făcută protagonistului de Luiza, colega sa de la ziar: "- Eu, Dane, te cred și te înțeleg
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
decât bine. Am un whisky Mc. Callum de doisprezece ani. Cu pinten! Sticlele în adevăr nobile au la bază o protuberanță de sticlă. Este pintenul lui Boonie, ultimul pretendent la tronul Scoției). Ciocnim și bem. Simt cum mă străbate o căldură magică. Și pe fața atât de frumoasă a lui Neagoe văd cum piere negura cumplitelor așteptări. Dar hai să primim pe soții Mery del Val! (de la delegația Spaniei). Mercedes, soția diplomatului, îmi oferă un disc. E ultimul tube american. Îi
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
fatalități întrețesute și moarte, alături de cei ce au fost și de lucrurile pe care le-au lăsat, inerte, într-o cutie, într-un dulap, într-un așternut pustiu sau o pagină nescrisă. Mai presus de toate luptăm pentru a păstra căldura acelor lucruri, forma cutei, urma călătorului... Cît de bucuroși am fost atunci cînd am aflat că, în ultima noapte a vieții sale, Carlos, cu intuiția sa fericită și redutabilă, le telefonase din Puerto Vallarta tuturor prietenilor săi, răspîndiți în întreaga
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
Sașa Pană avea să le transcrie, cu explicațiile de rigoare, în cartea lui de amintiri (Născut în ’02, București, Minerva, 1973, p. 318).”2) Despre anii petrecuți în orașul cu castani autorul a mai vorbit în cîteva rînduri, cu o căldură lipsită de obișnuitul scut ironic: “Paradisul copilăriei se identifică mai ales cu șederea acolo, într-o casă cu livadă adîncă, cu iarbă deasă și cu numeroși pomi. Fundul livezii era tangent la curtea liceului de fete. Elevele care chiuleau de la
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
care mi i-a dăruit fără să-i fi purtat deloc doctorul Rafael Marriaga, membru itinerant al grupului și istoric al orașului, fiindcă îi erau mari. Datorită dinamicii inconștiente a arivismului social am început să simt că mă sufocam de căldură în camera din Zgîrie-nori, de parcă Aracataca ar fi fost în Siberia, și să mă consum din pricina clienților în trecere care vorbeau tare dimineața cînd se sculau, și nu încetam cu bombănitul pentru că păsările de noapte își tot aduceau la ele
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
Telefonul nu se reparase. Chiar dacă profesorul avea speranța asta copilărească. Uneori, cu realitatea, care este de altfel doar o proiecție a psihicului (așa susținea școala lui psihologică), se întâmplă lucruri ciudate. Își turnă apă în cadă și, stând întins în căldura plăcută, elaboră un plan de acțiune. Va cumpăra harta orașului, va găsi ambasada, apoi totul va fi simplu. Și cumpărăturile, trebuie să mănânce ceva ca lumea. Plin de vigoare se îmbrăcă și coborî. Porni spre tanc - staționă probabil pe o
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
aici pe undeva. Oamenii tăceau. Erau serioși, tensionați, parcă nedormiți. Tropăiau pe loc. Cel mai posomorât popor din lume. Și cu toate acestea se opri lângă ei. Nu pentru că ar fi avut nevoie de ei, ci pentru că transmiteau o obișnuită căldură omenească. Aerul geros se topea sub respirația lor. Privea vânzătoarele înfofolite care scoteau din butoaiele înalte crapi grași, cenușii. Îi aruncau direct pe cântar. Peștii se zbăteau în ger. Vânzătoarele întrebau pe fiecare cumpărător: suna ca un refren, ca o
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
detașament de patru soldați cu un câine. Se rușină chiar. Oamenii și-au întors tăcuți privirile de la soldați. Se uitau acum la propriile picioare sau în gol. Profesorul își aduse aminte cu disperare de cabinetul său, de cărți și de căldura șemineului electric. În fața blocului său, în parcare, se vindeau brazi de Crăciun. Se formase rând, însă cu mult mai mic decât celălalt. Cumpără așadar un brăduț. Mergea acum cu el sub braț, arăta la fel ca toți ceilalți. Asta îi
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
Terner). • Un prost aruncă o piatră În fântână și zece deștepți nu reușesc s-o scoată...Dar, oricum, deștepții nu-s de găsit. • Am mari probleme cu mine Însumi (citat). • Și călăul are cap. • Femeile sunt mai bune conducătoare (de căldură). • Bogăția nu te face mai deștept, dar sărăcia prostește (Nae Cernaianu). Oamenii nefericiți văd numai lucruri urâte... • Țara e mică, de aia parcările sunt puține. Unii sunt mai inteligenți decât par, alții par mai inteligenți decât sunt. • În curând ne
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
ei, lume care vine la morga, care se roagă Îl priveghează. Nu știe cine dintre cei cu care trăiește de peste 13 ani a organizat că permanent cineva să facă de priveghi la catafalc. Ar vrea să le zâmbească cu aceeași căldură cu care crede că e compătimita. Simte că pe fata i-a Înghețat un zâmbet “oficial”. Alt articol. “Ce faptă glorioasa! Câtă omenie pe statul nostru! America nu mai este mamă vitregă pentru alți peste 200 de fericiți!”. Prostul! Oare
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
variantele Doinei, moartea (ritualizata) că „rod perfect”, prezența ei (familiară, senzuala) par a Întreține - accentua N. Manolescu - un manierism fundamental, nutrind „o poezie monocorda”, condamnată: „suferințele mari se făcură,/ De cum am ieșit din tine,/ că un ochi din orbită/ Toată căldură soarelui/ Menită fu să mă usuce”. Cultul iubirii, erotismul ce impregnează țesuturile acestei poezii cheamă În memorie poeții noștri timpurii, veșnic Înamorați. Cezar Ivănescu are Însă, spuneam, ideea morții, o neliniște scormonitoare, cu refrene obsedante, thanatofile. În oglindă iubirii el
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
te așteaptă. 832. Cum nu vei ști niciodată ce Înseamnă Întâiul În Univers sau cel din urmă tot așa nu vei afla ce anume Însemni cu adevărat tu. 833. Nu există ninsoare de speranțe care să nu se topească de căldura timpului uitării. 834. Solitudinea tristeții, deseori, poate fi unica măsură reală a necunoscutului din tine. 835. Câte aripi au brăzdat cerul inimii tale și câte au rămas În ea? 836. Fiecare floare are toamna ei. 837. Cu ce este mai
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
sticlă în pahar sau în cilindru se va executa cât mai departe de ochi. La diluarea soluțiilor se va ține seama de efectul termic al operației și de faptul că, în cazul în care se degajă o cantitate mare de căldură, există pericolul de a se sparge vasul de sticlă. Lichidele inflamabile trebuie încălzite cu grijă, nu la flacăra directă sau pe baie de apă încălzita cu bec de gaz, ci pe baie de apă electrică. În cazul în care se
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
trebuie încălzite cu grijă, nu la flacăra directă sau pe baie de apă încălzita cu bec de gaz, ci pe baie de apă electrică. În cazul în care se lucrează cu substanțe inflamabile în laborator, este necesară stingerea surselor de căldură din laborator. În cazul manipulării reactivilor și substanțelor chimice se vor mai respectă următoarele reguli generale : nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării; reactivii nu vor fi cântăriți direct pe talerele balanței, ci pe sticle de ceas sau fiole de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
PRODUSELOR VEGETALE DESHIDRATATE ȘI CONFIATE 1. Deshidratarea este un proces anabiotic de conservare prin care se elimină o parte din apa existența în produs astfel încât să asigure menținerea calitățiilor organoleptice și nutritive, dar și stoparea activității microorganismelor. Atunci când se folosește căldură solară vorbim de uscare iar deshidratarea presupune folosirea unor cuptoare speciale și energia unor combustibili. 2. Produse cu umiditate intermediară sunt cuprinse în categoria produselor deshidratate, cu toate că se obțin prin tehnologii distincte. Produsele cu umiditate intermediară sunt: a) fructe deshidratate
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
agenților biodegradabili, ci și formele sporulate ale acestora (până la un anumit punct). Tratarea termică se poate cuplă cu alte metode de conservare (lactofermentarea, acidifierea artificială). 2. Efectele tratamentului termic: inactivarea enzimelor termopenetrația, ce este influențată de următori factori: consistentă produsului ( căldură trece mai ușor în faza lichidă decât cea solidă). Termopenetrația este fenomenul prin care temperatura pătrunde în produs cu o anumită viteza până în centrul geometric al ambalajului. Termopenetrația depinde de : natură ambalajului; formă și grosimea, raportul h/l al ambalajului
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
o, cum o dureau !, toți mușchii după orele, nesfârșite, petrecute în camera de oaspeți de la Institutul piscicol. Apoi, ce nebunie !, să coboare cu el pe faleză... Se sprijinise de balustradă cu tot trupul. Bara de fier mai păstra ceva din căldura soarelui de peste zi. Dacă balustrada s-ar fi rupt atunci, dacă... Ar fi fost, poate, mai bine. ...Cu toate că poza se afla, ca și rătăcită, printre alte fotografii și nimicuri în sertarul noptierei, într-o zi Costel o descoperise și o
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
și deșertăciuni Că moartea o va surprinde cu gura plină De vorbe calpe - Fără un gînd fără o lacrimă... Îmi închipui pe pămînt locuri Unde nu ajunge raza de soare Locuri unde nu adie vîntul Locuri oarbe și surde, fără căldură Fără memorie, fără timp - Dar nu am destulă putere să-mi închipui Locuri unde să nu ajungă și să nu te ajungă Durerea. Cumnatul gazdei, venit în vizită de la Sibiu îmi spune, printre altele: Îl văd uneori trecînd prin cartier
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
tai cu el ciuperci și plante alpine, ca de exemplu usturoiul sălbatic, o plantă rarissimă care dădea un gust excepțional salatelor mele. Frica de necunoscutul care va face totul ca să intre în vorbă cu mine mă obliga să caut în căldura buzunarului lama rece a briceagului cu o cruce elvețiană pe el. M-am gândit într-o străfulgerare că în cazul în care individul mă va ataca puteam foarte bine să folosesc briceagul. Mai aveam de asemenea o alternativă - în tinerețe
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
dușmănos, care nu scotea cheia să descuie decît în fața unui chip cunoscut, pe care îl saluta cu tot respectul. * Ar fi trebuit să fie recunoscătoare că se afla într-o sală încălzită și aerisită normal, nu într-un beci fără căldură și fără geamuri, cu tineta plină de urină și fecale amestecate în mijlocul încăperii, între oameni scheletici, duhnind a piele îmbîcsită și a sînge închegat, după anchete, așa cum i se întîmplase și tatălui ei, disprețuitul Victor Branea. Și nici măcar în frig
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Solacu) - pe locul unde astăzi se ridică mamutul "Bucur-Obor" -, continuând cu magazinul de coloniale și delicatese "La Curcan", al lui Stelian Constantinescu, cofetăria "Peristeri", lipită de un mare magazin de mezeluri, "La Pescaru", în care pătrundeai ca într-un frigider, căldura de-afară invitându-te să-l vizitezi fie doar pentru puțin-tică șuncă de Praga, cu nelipsitul strat alb imaculat de sub șorici, ce ți se topea în gură mai bine decât untul. De coteai spre Calea Moșilor, dădeai de-o mare
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]