491 matches
-
Mierlei Ale. 1 Rîului Ale. 1 Roznov Ale. 1 Tineretului Ale. 1 Țărăncuței Ale. 2 Abatorului Ale. 2 Banul Stepan (fosta 6 Martie) Ale. 2 Castanilor blocurile 1, 10, 11, 2, S1, S2, S3, S4, S5, S6, S7 Ale. 2 Călușari Ale. 2 Drumul Fabricii Ale. 2 Gheorghe Donici (Podari) Ale. 2 Roznov Ale. 2 Țărăncuței Str. 22 Decembrie 1989 blocurile 10 vechi, 12 vechi, 32, 6 vechi, 7, 8 Ale. 3 Abatorului Ale. 3 Călușari Ale. 3 Drumul Fabricii Ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
S5, S6, S7 Ale. 2 Călușari Ale. 2 Drumul Fabricii Ale. 2 Gheorghe Donici (Podari) Ale. 2 Roznov Ale. 2 Țărăncuței Str. 22 Decembrie 1989 blocurile 10 vechi, 12 vechi, 32, 6 vechi, 7, 8 Ale. 3 Abatorului Ale. 3 Călușari Ale. 3 Drumul Fabricii Ale. 3 Gheorghe Donici (Podari) Ale. 3 Roznov Ale. 4 Gheorghe Donici (Podari) Ale. 5 Gheorghe Donici (Podari) Str. Abatorului Str. Aeroport Str. Alba Iulia Str. Alexandria Str. Alexandru Buia blocurile 146B, 147A, 147C, 147D, 147G
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
19 și de la nr. 2 la nr. 24 Str. Buziaș Str. Buziaș blocurile M27, M28, M31, M32 Str. Caracal blocurile 41, 42, 43 Str. Caracal blocul J1 Str. Caracal blocurile 28, 29, 30 Str. Carpați Str. Castorului Str. Călmățui Str. Călușari Str. Cărbunești Str. Ceahlăului Str. Ceahlăului blocurile P27, P28, P30, P31 Str. Cicoarei Str. Ciocîrliei Str. Cîmpia Islaz blocurile 17C, 19, 21, 23, 24A, 24B, 29, G1, G2, G3 Str. Cluj-Napoca Str. Constanța Str. Corabia Str. Coșuna (fosta Bisericii) Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 23 și de la nr. 2 la 32 Str. Căliman de la nr. 25 la nr. 41 și de la nr. 34 la nr. 54 Str. Căliman de la nr. 43 și nr. 56 până la sfârșit Ale. Călmățui Str. Călțunași Str. Călugăreni Str. Călușari Str. Căprioarelor Str. Căpșunelor Str. Cărămidari Str. Cărvunarilor Int. Cătunu Str. Ceahlău Str. Centura de Est Str. Centura de Vest Str. Cerașului Str. Cerbului Str. Cerceluș Str. Cercului Str. Cerna Str. Cernica Str. Cetinei Str. Cheia Str. Chilia Str. Chimiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
D. Camil Ressu - nr. 27 - 29A Bl. D. Camil Ressu - nr. 31 - 37 Bl. D. Camil Ressu - nr. 39 - 43 Bl. D. Camil Ressu - nr. 45 - 49 Bl. D. Camil Ressu - nr. 51 Str. Câmpia Libertății - nr. 64 - 66; Str. Călușarilor Str. Chiciurei Ale. Coconi Str. Constantin C. Nottara Int. Cortinei Str. Crivățului Int. Detașamentului Str. Discului Str. Doliei Str. Drumeagului Str. Drumețului Str. Eșarfei Int. Eufrosina Popescu Str. Eufrosina Popescu - nr. 54 - 74 Ale. Florin Ciungan Ale. Fuiorului - nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni. Vasile Oltean in cartea Junii din Șcheii Brașovului - Monografie Istorica - menționează că: "George Barițiu, fără a semna articolul, în primul periodic brașovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l călușarilor, afirmații care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile Voina susține în fața studenților teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
reclama mai multă îngrijire și astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori, închise. Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. De când căminul cultural nu mai este condus de director cu normă întreagă, a scăzut și activitatea culturală. În momentul de față în Tărlungeni funcționează un singur cămin cultural, cu director retribuit în satul reședință. În acest moment singurele
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
înseamnă Mihai Eminescu pentru mine? Spuneam în ”Între două lumi” că Eminescu e în buzunărelul copiilor. E în aerul pe care-l respirăm, în apele ce curg mângâind văile și colinele strămoșilor noștri, e-n zâmbetul fecioarelor și-n jocul călușarilor, e-n cântecul de leagăn și al cocoșeilor. E în povestea bunicului și-n rugăciunea mamei. Se scriu multe și se însăilează fapte dar și interpretări cu scopul de a ne denigra tot ce avem mai sfânt identitatea. Tot ce
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
Mica. Sprijinit de directorul Ioan Radu, a procurat instrumente muzicale și a adunat o bogată bibliotecă muzicală, care în urma celui de al Doilea Război Mondial și a transformărilor de după s-a pierdut, iar instrumentele au dispărut. A organizat formația de călușari a liceului, formație a cărei vătaf era prof. Nestor Lupei. Formațiile au susținut numeroase spectacole în împrejurimile Bradului. După al Doilea Război Mondial, autoritățile comuniste l-au obligat să-și cedeze casa și să trăiască, până la sfârșitul vieții, într-o
Biblioteca Municipală „Gheorghe Pârvu” din Brad () [Corola-website/Science/335734_a_337063]
-
care a prezentat-o Borlova, cu dansuri absolut autentice. Zărie Tăfăragă a fost instructorul primei formații de dansuri mixte din Borlova. Era înainte de perioada interbelică. Înainte de această formație mixtă, a mai existat, după memoriile învățătorului Boșcai Nistor o formație de călușari, pe la început de secol, un joc de sorginte romană, iar după formația de dansuri condusă de Zărie Cocie, cea care a făcut turnee la Budapesta și Chișinău, a jucat în fața președintelui Bulgariei. O impresie deosebită a făcut prezentarea brâului bănățean
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
volumul "Balada populară română. Originile și ciclurile ei" (Vălenii de Munte, 1910), își expune punctul de vedere despre vechimea și modul în care a luat naștere Miorița. O lucrare controversată publică Th. D. Speranția (1856-1929) în anul 1915, („Miorița și călușarii, urme de la daci”) prin care lansează teza nespecificității naționale a Mioriței, afirmând că de fapt balada este o rămășiță a unui cult cabiric. În anul 1924, Dumitru Caracostea (1879-1964) publică, în Convorbiri literare, cea de-a doua parte a studiului
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
adică a doua zi de Paști, când toți bogdăneștenii merg cu cozonac și ouă roșii la morminte. Totodată, mai sunt încă păstrate, deși s-a redus mult din anvergura lor, tradițiile de mers cu colindul la Crăciun sau urșii, mascații, călușarii, plugul de Anul Nou.
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
este una din variantele numeroase ale obiceiului străvechi al românilor, numit căluș. Este un obicei extrem de complex, implicând o societate fraternală a călușarilor, care sunt atât membri ai acestei societăți precum și participanții la faimosul dans omonim, călușul. Dobrunul, ca vatră călușerească se află în vechiul județ Romanați, pe Valea Oltețului. În aceasta zonă călușul se joacă în forma sa inițială și nealterată, numit
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
călușul greu” sau „călușul de pământ” (căci dansul se joacă în aproape toată Oltenia). Călușul, ca joc, în comuna Dobrun datează de sute de ani. Era jucat de bărbații satului în perioada Rusaliilor și la alte sărbători ale comunității. Costumele călușarilor păstrează vie tradiția zonei, Valea Oltețului, având ca simbol frunza viței-de-vie. Chiar dacă în Dobrun călușul datează de sute de ani, abia în anul 1936 a primit recunoștința națională fiind ales să reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi, care fiecare la rândul lui a lăsat pentru generațiile viitoare câte o figură de căluș care și astăzi se joacă de către călușarii din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Ritualul îndeplinit de ceata călușarilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la anumite aspecte ale vieții individuale și sociale. Obiceiul călușarilor are un rol esențial în desfășurarea normală a vieții din comunitate. El sustrage și protejează comunitatea împotriva agresiunii ielelor, făcând din acestea
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Ritualul îndeplinit de ceata călușarilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la anumite aspecte ale vieții individuale și sociale. Obiceiul călușarilor are un rol esențial în desfășurarea normală a vieții din comunitate. El sustrage și protejează comunitatea împotriva agresiunii ielelor, făcând din acestea o amenințare transcendenta și întotdeauna prezentă, care pretinde să fie domolită prin rituri corespunzătoare. În Săptămâna Rusaliilor oamenii
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
cu animale, sunt interzise spălatul, curățenia, cusutul, sacrificatul păsărilor, urcatul în copac sau de a pătrunde și poposi, în timpul nopții, pe teritoriul Ielelor (păduri, câmpuri, grote, pe malul apelor). Nerespectând aceste interdicții impuse de "iele" oamenii sunt „luați din căluș”. Călușarii prin jocul lor apără comunitatea și atunci când este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un număr
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
sunt „luați din căluș”. Călușarii prin jocul lor apără comunitatea și atunci când este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un număr egal cu al lor, de femei numite crăițe sau călușerițe. Ele erau nevestele și în același timp ajutoarele lor. Călușul, numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat din căluș”, fertilizatoare și fecundatoare. Numărul impar al călușarilor, ca și cea mai mare parte a actelor performate de aceștia se leagă de credința în existența și prezența pe pământ, între Strodul Rusaliilor și Rusalii, a "Rusaliilor", ființe supranaturale, deosebit de agresive și periculoase pentru oameni cât și pentru animale
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
de credința în existența și prezența pe pământ, între Strodul Rusaliilor și Rusalii, a "Rusaliilor", ființe supranaturale, deosebit de agresive și periculoase pentru oameni cât și pentru animale, deoarece ele nu acționeaza în mod individual ci în grup. De aici constituirea călușarilor în ceată, ei fiind nedespărțiți pe toată perioada Rusaliilor. Călușarii trebuiau sa-i apere pe oameni de "iele", pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească, și, în același timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
Rusaliilor și Rusalii, a "Rusaliilor", ființe supranaturale, deosebit de agresive și periculoase pentru oameni cât și pentru animale, deoarece ele nu acționeaza în mod individual ci în grup. De aici constituirea călușarilor în ceată, ei fiind nedespărțiți pe toată perioada Rusaliilor. Călușarii trebuiau sa-i apere pe oameni de "iele", pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească, și, în același timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau "luați din căluș". Numărul impar al călușarilor corespundea celui
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
perioada Rusaliilor. Călușarii trebuiau sa-i apere pe oameni de "iele", pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească, și, în același timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau "luați din căluș". Numărul impar al călușarilor corespundea celui al grupului Rusaliilor, numai acționând în grup, dar într-un grup egal cu numărul impar al ielelor, călușarii puteau ține piept atacului acestora și le puteau domina, dacă sunt cu soț, ei nu mai pot vindeca bolnavul. Pentru
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau "luați din căluș". Numărul impar al călușarilor corespundea celui al grupului Rusaliilor, numai acționând în grup, dar într-un grup egal cu numărul impar al ielelor, călușarii puteau ține piept atacului acestora și le puteau domina, dacă sunt cu soț, ei nu mai pot vindeca bolnavul. Pentru a asigura protecția întregii comunități, călușarii jucau în tot satul, pe muzica lăutarilor plătiți de ei. Dansurile erau reiterate zilnic
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
numai acționând în grup, dar într-un grup egal cu numărul impar al ielelor, călușarii puteau ține piept atacului acestora și le puteau domina, dacă sunt cu soț, ei nu mai pot vindeca bolnavul. Pentru a asigura protecția întregii comunități, călușarii jucau în tot satul, pe muzica lăutarilor plătiți de ei. Dansurile erau reiterate zilnic, pe perioada Rusaliilor, adică atâta timp cât exista pericolul ca oamenii sa fie agresați de "Iele". Jocul lor se desfășura între răsăritul și apusul soarelui. După acest moment
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]